Indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut cu o rată anuală de 5,1% şi în luna decembrie 2024, pe fondul unei creşteri lunare de 0,3%, după un avans de 0,4% în luna anterioară, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În ultimele 12 luni, rata anuală medie de creştere a IPC a fost de 5,6%, cu mult peste definiţia acceptată a stabilităţii preţurilor, respectiv o rată anuală a inflaţiei de 2%, şi cu mult în afara intervalului ţintă al BNR, stabilit între 1,5% şi 3,5% din 2013.
Creşterea anuală a preţurilor de consum a depăşit pragul de 2,5%, ţinta de inflaţie a Băncii Naţionale, fără întrerupere din ianuarie 2021.
De la începutul anului 2020, IPC a înregistrat o creştere cumulată de 44%, cu efect de erodare permanentă a puterii de cumpărare a populaţiei.
IPC exclusiv combustibilul a crescut cu o rată lunară de 0,4% în decembrie 2024, iar indicele din care sunt excluse preţurile legumelor, fructelor, ouălor, combustibilului, energiei electrice, gazelor naturale şi produsele ale căror preţuri sunt reglementate, băuturile alcoolice şi tutunul a înregistrat o creştere similară.
Preţurile alimentelor şi-au menţinut creşterea anuală 5,1%, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,3%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi-au accelerat creşterea anuală până la 4,4%, de la 4,2%, pe fondul unei creşteri lunare de 0,3%. Preţurile serviciilor şi-au temperat creşterea anuală până la 7,1%, de la 7,6%, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,3%.
La nivelul produselor alimentare, preţul margarinei a înregistrat cea mai mare creştere anuală, de 17,4%, după un avans de 15,8% în luna precedentă, pe fondul unei scăderi lunare de 0,5%. Preţul untului a înregistrat cea mai mare scădere anuală, de 9,9%, pe fondul unei stagnări lunare.
Preţul citricelor şi altor fructe meridionale a înregistrat cea mai mare scădere lunară, de 3,7%, iar creşterea anuală a fost de 8,4%, după o creştere de 9,4% în luna precedentă.
Preţul detergenţilor a înregistrat cea mai mare creştere anuală în categoria produselor nealimentare, de 12%, după o creştere de 12,3% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 0,6%.
Preţul energiei electrice a scăzut cu o rată anuală de 1,2%, după o scădere de 1,3% în luna precedentă, în condiţiile unui avans lunar de 0,9%, iar preţurile combustibililor şi-au accelerat creşterea anuală până la 5,1%, de la 2,8% în luna anterioară, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,7%. Preţul gazelor naturale şi-a accelerat scăderea anuală până la 10,6%, de la 10,1%, pe fondul unei scăderi lunare de 0,5%.
La nivelul serviciilor, preţurile serviciilor poştale au înregistrat cele mai mari creşteri anuale, de 17,8%, pe fondul unei stagnări lunare, urmate de preţurile serviciilor de igienă şi cosmetică, cu o creştere anuală de 11,5%, pe fondul unei creşteri lunare de 0,8%.
Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) şi-a accelerat creşterea anuală până la 5,5%, de la 5,4%, pe fondul unei creşteri lunare de 0,25%, după un avans de 0,32% în luna anterioară.
Dacă rata lunară medie din 2024, de 0,42%, se va înregistra şi în 2025, atunci IPC va înregistra o creştere anuală de 5,2% în decembrie 2025.
În urma creşterii IPC din luna decembrie 2024, puterea de cumpărare a leului a înregistrat un declin de 59,2% faţă de puterea de cumpărare a monedei naţionale din iunie 2005.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.01.2025, 10:14)
cine are nevoie de un sistem bancar romanesc cand acel sistem bancar romanesc nu genereaza locuri de munca ci le distruge?
nimeni!
foarte curand veti vedea un spectacol de artificii extraordinar!
sa aveti niste cash acasa pentru 2-3 luni de cheltuieli!
ATUNCI CAND UN SISTEM BANCAR ROMANESC NU GENEREAZA LOCURI DE MUNCA, TREBUIE DISTRUS SI RECREAT. cat mai curand.
Ban.Cher.Vali
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.01.2025, 10:14)
ce nu e de folos trebuie distrus.
logic, nu?
Ban.Cher.Vali
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.01.2025, 10:35)
Se aplica si la tine:-)?
1.3. Ne trebuie un sistem ca ala american (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Dan_Bruma în data de 14.01.2025, 16:16)
Care produce crize subprime.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.01.2025, 10:51)
Ceva date de la INS despre cat cheltuim cu ;
- inarmarea,"cadourile" de armament ptr. actoras
- stationarea soldatilor straini si exercitiile NATO ian.-feb.2025
- refugiatii din Ucraina
si alte bunatati de acest gen,care produc "ordonante trenulet"
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.01.2025, 10:57)
Deci nu evaziunea fiscala, sifonarea profiturilor, faptul ca gradul de colectare a taxelor si impozitelor e de 33%, nu astea sunt cauzele "ordonantei trenulet":-)
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.01.2025, 15:08)
Fiecare cu obsesiile lui... :)))
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.01.2025, 16:45)
Da, toate adunate mult sub 2% din PIB.