Război inegal: om - natură!

Războiul dintre oameni şi natură a ajuns la un punct de cotitură, în care planeta începe să reacţioneze, brusc, la toate agresiunile la care a fost supusă, în special în ultimele trei secole. Joaca s-a terminat. Semnalele sunt clare!

Anotimpurile se amestecă, fenomenele meteo extreme sunt tot mai frecvente, inundaţii catastrofale au loc peste tot, incendiile de vegetaţie provoacă victime şi haos. Dincolo de discuţiile legate de încălzirea globală provocată de poluare, specialiştii susţin, mai nou, că asis­tăm la schimbări ale climei la nivel global, care ar putea crea mari probleme oamenilor. Cauzele nu sunt foarte clare, efectele sunt vizibile. Poluarea, războaiele meteorologice sau exploziile solare sunt printre factorii pe seama cărora au fost puse aceste dezechilibre ale naturii. Emisiile de metan contribuie cu circa 25% la încălzirea globală provocată de om, iar scurgerile de metan pot pune în pericol sănătatea şi siguranţa oamenilor. Poluarea distruge stratul de ozon, defrişările sunt strâns legate de inundaţiile catastrofale, "mâna umană" este peste tot.

Climatologul Roxana Bojariu este de părere că omul ar putea să nu mai poată ţine pasul cu schimbările climei, care se petrec într-un ritm mult mai rapid decât în epocile trecute, de la schimbări produse în mii de ani, la unele care au loc în câteva secole. În zonele reci e mult prea cald, în zone calde este mult mai rece decât în mod obişnuit, în Japonia canicula face victime după ce inundaţiile au omorât sute de oameni, în Grecia incendiile de vegetaţie provoa­că haos, în Europa Centrală ploile torenţiale au provocat inundaţii. Florinela Georgescu, director executiv al Agenţiei Naţionale de Meteorologie a explicat, la Digi 24, care sunt cauzele care au făcut ca aceasta să fie cea mai călduroasă vară din ultimele 6 decenii în Marea Britanie şi în peninsula Scandinavă, dar foarte ploioasă în alte zone ale Europei: "Nu numai vara este atipică, ci întreg anul acesta, chiar începând cu decembrie anul trecut, pentru că iarna a fost deosebit de blândă, pe urmă luna martie cu temperaturi de iarnă şi o lună aprilie cu temperaturi de vară.

Începând cu luna mai au început şi manifestările de instabilitate, într-un context european. Ţine de distribuţia neobişnuită a maselor de aer. Pe de o parte e o distribuţie foarte persistentă şi în acelaşi timp neobişnuită pentru că aerul cald a ajuns până în nordul peninsulei Scandinave în timp ce în regiunea ţării noastre a stagnat foarte mult timp o masă de aer cu o idee mai răcoroasă şi cu un foarte mare volum de vapori de apă. Toate acestea au fost asociate cu o persistenţă a presiunii atmosferice scăzute, un blocaj care a dus la manifestări nefireşti pe tot continentul. Dacă la noi a plouat excesiv, în partea de nord a plouat puţin, acolo e o secetă accentuată. Masa aceea foarte caldă este de origine tropicală şi a avut forţă să se extindă spre regiunile nordice ale Europei, în timp ce aerul mai rece a rămas blocat aici, în zona noastră. Sperăm ca în zilele ur­mătoare, după ce depăşim episodul de precipitaţii, masele de aer să se mai ducă fiecare la locul lor".

Situaţia este critică, iar o rezolvare pe termen scurt nu se întrevede. Mai nou, britanicii fac paralele între vara călduroasă din 1976 şi cea de acum şi schimbările politice care au avut loc atunci şi cele care urmează să aibă loc, brexit şi caniculă! Politicienii fac trimitere la oamenii de ştiinţă, aceştia din urmă arată cu degetul acuzator către cei care guvernează.

Biserica reacţionează, prin capii săi, faţă de această situaţie. Un pasaj din Vechiul Testament al Bibliei care îi califică pe oameni drept "neghiobi'' este cel mai bun mod de a-i descrie pe cei care neagă schimbările climatice, sus­ţinea de curând Papa Francisc: "De ce aşteptăm să recunoaştem efectele schimbărilor climatice? Mi-am amintit o frază din Vechiul Testament, din Psalmi: «Omul este un neghiob şi un încăpăţânat care nu vede». Cei care neagă schimbările climatice ar trebui să meargă la oamenii de ştiinţă şi să-i întrebe. Ei vorbesc foarte clar, oamenii de ştiinţă sunt precişi. Putem vedea efectele schimbărilor climatice şi oamenii de ştiinţă spun în mod clar ce cale trebuie să urmăm. Aceste schimbări sunt ceva cu care nu ne putem juca, ceva foarte serios".

În cadrul celei de-a 21-a Conferinţă ONU, desfăşurată în 2015 la Paris, s-a ajuns la concluzia că, până la sfârşitul acestui secol, creşterea temperaturii trebuie limitată la cel mult 2 grade Celsius. Suma necesară pentru aplicarea măsurilor care să permită atingerea acestui obiectiv se ridică la aproximativ 100.000.000.000 de dolari. ONU a estimat că schimbările generate de încălzirea globală vor obliga 50 de milioane de oameni să se refugieze în emisfera nordică a planetei, până în anul 2020. La finele anului trecut, preşedintele francez Emmanuel Macron a decis să organizeze summitul "One Planet" după anunţul lui Donald Trump privind retragerea SUA din pactul istoric împotriva încălzirii globale care vizează limitarea creşterii medii a temperaturii sub pragul critic de 2 grade Celsius. "Suntem pe cale să pierdem bătălia împotriva încălzirii globale", a avertizat preşedintele francez. Cu această ocazie au fost făcute mai multe anunţuri importante. Banca Mondială a anunţat că va înceta să mai finanţeze după anul 2019 explorarea şi exploatarea petrolului şi a gazelor naturale. Compania de asigurări Axa a anunţat că va renunţa să asigure şi să investească în orice companie care este implicată în construirea de termocentrale bazate pe cărbune. Grupul francez intenţionează să retragă inves­tiţii de aproape 2,5 miliarde de euro în acest sector. Fundaţia Bill Gates va aloca 315 milioane de dolari cercetării în agricultură pentru a ajuta comunităţile sărace, în special cele din Africa, să se adapteze la modificările climatice. Comisia Europeană va mobiliza 318 milioane de dolari pentru acest obiectiv. Un număr de 237 de companii s-au angajat să îşi îmbunătăţească modul în care iau în calcul riscul climatic în activităţile lor. Un grup de peste 200 de mari investitori a decis la rândul său să pună presiune asupra a 100 de companii cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră, pentru ca acestea să-şi adapteze modelul economic luptei împotriva încălzirii globale.

Agenţiile spaţiale din 20 de state, inclusiv ţara noastră, au decis înfiinţarea unui "Observator Spaţial al Climei", care va permite schimburile reciproce de date ştiinţifice obţinute din spaţiu. China, Japonia, India, UE, Regatul Unit al Marii Britanii, Germania, Italia, Elveţia, Austria, Suedia, Norvegia, România, Israel, Ucraina şi Emiratele Arabe Unite au adoptat o declaraţie în acest sens - denumită "Declaraţia de la Paris". Dintre cele 50 de variabile climatice esenţiale pentru înţelegerea climei planetare, 26 sunt observate din spaţiu graţie sateliţilor. Aceştia monitorizează mai ales evoluţia temperaturilor pe Glob, creşterea nivelului oceanelor, emisiile de gaze cu efect de seră, precum dioxidul de carbon şi metanul. Agenţia americană NOAA şi Agenţia spaţială rusă nu au fost prezente la respectiva reuniune.