RĂZBOIUL ÎMPOTRIVA TERORISMULUI NU SE POARTĂ NUMAI CU FORŢA ARMELOR!  Statul islamic are bancă, buget, monedă

Statul islamic (DAESH) se distinge faţă de organizaţiile teroriste din trecut, tocmai prin faptul că a reuşit să estompeze graniţele dintre grupare şi stat. În teritoriile ocupate de jihadişti, au fost create instituţii care le imită pe cele statale - de la servicii sociale la sistemul educaţional şi bancar -, pentru a demonstra că DAESH poate funcţiona ca stat independent şi pentru a câştiga adepţi, în special dintre beneficiarii acestor servicii.

Mai multe instituţii occidentale, precum şi presa vestică, se referă la gruparea teroristă ca DAESH, evitând utilizarea denumirii Stat Islamic, pentru a nu legitima organizaţia jihadistă. Însă aceasta pare a avea unele argumente pentru a pretinde un statut diferit.

DAESH controlează un teritoriu vast (dimensiuni mai mari decât Marea Britanie şi cu o populaţie de şase milioane, conform Brookings Institution, din Washington). În plus, braţul armat al grupării şi-a demonstrat capabilităţile, nu doar în Orientul Mijlociu, ci şi prin atacurile desfăşurate la nivel mondial.

Potrivit analiştilor, DAESH dispune de o armată în adevăratul sens al cuvântului, cu dotările şi pregătirea necesare. Dar armata nu este singurul lucru pe care organizaţia teroristă o are în comun cu un stat, în sensul clasic al cuvântului.

Publicaţia americană "The Atlantic" a realizat mai multe interviuri cu foşti membri ai unei grupări islamiste interzise, din Marea Britanie, care intenţionau să se alăture Statului Islamic. Aceştia accentuau faptul că implementarea unui sistem social nu este o alegere a DAESH, ci o obligaţie prevăzută de Sharia.

Gruparea şi-a format un sistem de conducere, prezentat de CNN, asemănător cu cel statal. În fruntea acestuia se află liderul Abu Bakr al-Baghdadi, în subordinea căruia se află doi guvernatori - unul pentru Siria, unul pentru Irak. Pentru fiecare din cele două state, sunt numiţi 12 guvernatori, care coordonează acţiunile mai multor consilii (din domeniul financiar, militar, legal, intelligence şi altele).

Statul Islamic şi-a deschis chiar propria bancă în Mosul şi, ca orice "stat" care se respectă, a elaborat un buget pe anul 2015, de 2 miliarde de dolari. Un lider tribal din Mosul, citat de publicaţia americană The Hill, a declarat că gruparea a inclus în buget sume lunare pentru categorii sociale defavorizate (săraci, orfani, văduve, persoane cu handicap etc.), rezervând 250 milioane dolari pentru lupta împotriva coaliţiei conduse de Statele Unite.

În plus, Statul Islamic are acces la sistemul bancar internaţional, prin filialele băncilor din teritoriile ocupate. Pentru a pune capăt accesului grupării teroriste la sistemul financiar mondial, a fost înfiinţat aşa-numitul Counter-ISIL Finance Group, a cărui primă întâlnire s-a desfăşurat la Roma, în martie 2015, şi a fost prezidată de Statele Unite, Arabia Saudită şi Italia.

DAESH a emis propria monedă, dinarul de aur, dirhamul din argint, fals-ul din cupru. Denumirea celui din urmă provine de la unitatea monetară din timpul Califatului Umayyad.

În plus, încă din 2014, au apărut pe site-urile de socializare imagini cu plăcuţe de înmatriculare ale Statului Islamic.

Gruparea teroristă dispune şi de propriul departament pentru educaţie, condus de un tânăr teolog. Acesta a emis un decret, în 2014, conform căruia profesorii din Mosul se vor întoarce la cursuri, însă vor preda în baza unui curriculum conform cu Sharia.

Publicaţia britanică The Telegraph relata, la momentul respectiv, că noua curriculă exclude materii precum istoria naţională, literatura, arta şi interzice predarea teoriei evoluţioniste.

Pe internet au apărut imagini cu manualele utilizate în aceste şcoli - pe coperta unuia dintre acestea apare imaginea Statuii Libertăţii în ruine, deasupra căreia se află steagul Statului Islamic.

La fel ca în orice stat, DAESH a pus la punct un sistem de taxare, pentru a-şi finanţa activităţile. Publicaţia americană International Business Times a dat publicităţii, în luna decembrie a anului trecut, o estimare a oficialilor din guvernul SUA, conform căreia DAESH colectează aproximativ 40 milioane dolari în fiecare lună, prin sistemul de taxare.

Gruparea teroristă mai percepe tarife pentru transportul public, precum şi taxe de protecţie de la minorităţile religioase din zonele pe care le controlează.

Pe lângă colectarea taxelor, economia Statului Islamic se susţine, în primul rând, prin comerţul cu petrol. Conform informaţiilor apărute încă din august 2014, în Wall Street Journal, aceste activităţi generează un profit de milioane de dolari, în fiecare lună. Atunci când ocupă noi teritorii, gruparea jihadistă preia controlul asupra comerţului cu petrol, grâne şi antichităţi. Printre cumpărătorii acestor produse s-ar număra chiar şi autorităţile siriene, conform acuzaţiilor emise de administraţia SUA.

În urma conflictului ruso-turc, iscat la finele anului trecut, Moscova a lansat acuzaţii similare la adresa autorităţilor de la Ankara, care ar cumpăra petrol de la Statul Islamic.

La baza strategiei DAESH se află preluarea controlului asupra structurilor economice deja existente. Un exemplu relevant este oferit de raportul anual asupra terorismului, emis de Departamentul de Stat american, în care se precizează că, după numai o săptămână de la cucerirea oraşului Mosul, al doilea ca dimensiune din Irak, Statul Islamic a început "să utilizeze resursele industriale şi energetice semnificative pentru a-şi finanţa operaţiunile".