Războiul împotriva Ucrainei - principalul motor al creşterii economiei Rusiei

La doi ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei, Rusia încă se confruntă cu un număr fără precedent de sancţiuni economice, fiind exclusă din principalele servicii financiare globale, iar active ale băncii sale centrale de aproximativ 260 de miliarde de euro au fost îngheţate.

Totodată, spaţiul aerian rus este închis pentru majoritatea avioanelor occidentale, iar navele ruseşti nu au acces în porturile din Occident. Conform sancţiunilor, Occidentul a impus un plafon oficial pentru cumpărarea sau procesarea petrolului rusesc vândut cu mai mult de 60 dolari/baril (preţurile mondiale fluctuează în prezent între 80 şi 100 de dolari barilul) şi, cel puţin teoretic, este ilegală vânzarea către Rusia a oricărui produs ce poate fi folosit de armată.

Potrivit theconversation.com, sancţiunile impuse Moscovei au avut unele efecte. PIB-ul Rusiei este, în prezent, cu aproximativ 7% mai mic decât arătau previziunile de dinainte de război. Dar, în ciuda tuturor acestor lucruri, economia Rusiei nu s-a prăbuşit, însă arată foarte diferit, iar acum se concentrează în întregime pe un război lung în Ucraina, care, de fapt, stimulează creşterea economică.

Potrivit sursei citate, cel mai îngrijorător aspect legat de rezistenţa economiei ruse este războiul în sine. O lungă perioadă de timp, economia Rusiei nu a fost diversificată, bazându-se în mare măsură pe exportul de resurse naturale, cum sunt petrolul şi gazele, iar veniturile relativ mari ale guvernului rus de astăzi au la bază tocmai faptul că războiul a adus preţuri mari pe piaţa energiei.

Cheltuielile publice ale Rusiei sunt la niveluri fără precedent, iar aproximativ 40% din bugetul guvernului este cheltuit pentru război. Conform estimărilor, cheltuielile militare totale ale Rusiei au fost de peste 10% din PIB în 2023. Salariile militarilor, muniţia, tancurile, avioanele şi despăgubirile pentru soldaţii morţi şi răniţi, toate contribuie la PIB. În situaţia dată, sursa citată arată că războiul împotriva Ucrainei este acum principalul motor al creşterii economice a Rusiei. Şi este un război pe care Rusia nu îşi poate permite să-l câştige întrucât costul reconstrucţiei şi menţinerii securităţii într-o Ucraină cucerită ar fi prea mare, iar o Rusie izolată ar putea, în cel mai bun caz, să spere să devină un partener dependent în întregime de China.

Într-un context de prăbuşire a infrastructurii şi de nelinişte socială în creştere în interiorul Rusiei, costul estimat al reconstrucţiei zonei ocupate este deja masiv. Un conflict prelungit ar putea fi singura soluţie pentru ca Rusia să evite colapsul economic total, scrie theconversation.com.

După transformările din industrie determinate de război şi cu un deficit de forţă de muncă agravat de sute de mii de victime de război şi un exod masiv de talente, ţara trebuie să se străduiască să găsească o nouă direcţie. La 35 de ani de la căderea zidului Berlinului, este clar că Rusia bogată în resurse a devenit mult mai săracă decât foştii săi vecini sovietici precum Estonia, Letonia, Polonia şi Ungaria, care au urmat calea integrării europene. Regimul rus nu are vreun stimulent să pună capăt războiului şi să facă faţă acestui tip de realitate economică. Deci, nu îşi poate permite să câştige războiul, dar nici să-l piardă. Economia sa este acum în întregime orientată spre continuarea unui conflict lung, conchide sursa citată.

• Cum a evitat Rusia falimentul după doi ani de război în Ucraina?

Economia Rusiei în timp de război este în plină expansiune. Deşi există îndoieli cu privire la acurateţea şi caracterul complet al datelor economice "roz" pe care Rusia le-a lansat în ultimii doi ani, Moscova pare pregătită să continue să îşi finanţeze războiul pentru al treilea an - iar războaiele sunt costisitoare, scrie Business Insider.

"Din punct de vedere pur economic, Rusia are spaţiu considerabil să continue războiul", a declarat pentru Business Insider Hassan Malik, strateg global macro şi expert în Rusia la firma de management al investiţiilor Loomis Sayles din Boston.

La urma urmei, Rusia s-a protejat de sancţiuni încă din 2014, când a fost lovită de o serie de restricţii comerciale după ce a anexat ilegal Crimeea. În plus, este în continuare susţinută de veniturile din vânzările sale de petrol.

Rusia a reuşit să-şi menţină economia puternică chiar şi după doi ani de război în primul rând pentru că acest conflict se desfăşoară în afara propriilor graniţe. "Războiul este purtat în mare parte pe pământ ucrainean şi distruge case, afaceri şi ferme ucrainene, astfel încât impactul direct asupra capacităţii de producţie şi a gospodăriilor ruseşti a fost relativ limitat", a subliniat Malik.

Impactul războiului asupra economiilor Rusiei şi Ucrainei arată astfel: în 2022, primul an de război, economia Rusiei s-a contractat cu 1,2%, conform statisticilor oficiale. Analiştii chestionaţi de Reuters se aşteaptă ca PIB-ul Rusiei să fi crescut cu 3,1% în 2023. Rusia nu şi-a publicat încă datele pentru întregul an 2023. Pentru comparaţie, PIB-ul Ucrainei a scăzut cu 29,1% în 2022, iar banca centrală a ţării a estimat că economia ţării a crescut cu 4,9% în 2023. Nici Ucraina nu şi-a publicat încă cifrele oficiale pentru anul trecut.

Pe de altă parte, Rusia este susţinută de cererea de bunuri şi servicii care menţin războiul. Armata Rusiei are nevoie de provizii fizice - arme, muniţie, bandaje -, fiind stimulate industriile care produc aceste bunuri, în special pe plan intern, deoarece importurile în Rusia sunt restricţionate din cauza sancţiunilor. În plus, în Rusia este nevoie de forţă de muncă. Odată cu începutul războiului, aproape un milion de ruşi - inclusiv bărbaţi cu vârsta de recrutare - au fugit din ţară, micşorând şi mai mult fondul de muncă. Mobilizarea bărbaţilor de către preşedintele rus Vladimir Putin pentru război a creat o criză a muncii care persistă din 2022. Anul trecut, Rusia s-a confruntat cu o criză de 5 milioane de muncitori, deoarece locurile de muncă vacante au crescut cu aproape 5% faţă de 2022. În noiembrie, Rusia a înregistrat o rată minimă record a şomajului de 2,9%. Datorită deficitului de forţă de muncă, salariile au crescut, susţinând, la rândul lor, consumul şi creşterea economică.

Un alt element care susţine Rusia - o economie globală majoră, a opta ca mărime din lume în 2022 - este poziţia sa solidă ca producător de mărfuri precum petrol, gaze naturale, grâu şi metale, ceea ce a ajutat-o să înfrunte sancţiunile.

"În timp ce sancţiunile occidentale şi restricţiile comerciale au avut, fără îndoială, un oarecare impact asupra economiei ruse, acesta este deosebit de limitat într-o industrie de apărare în mare parte autarhică", a preciat Malik, menţionând că, fiind unul dintre cei mai importanţi exportatori de arme din lume, Rusia poate să-şi acopere majoritatea nevoilor sale de apărare, chiar şi pe acelea care privesc armele sofisticate.

Acest lucru, alături de măsurile pe care Rusia le-a impus pentru a-şi stimula economia - inclusiv importurile paralele, orientarea către pieţe alternative de export precum China şi India şi noi lanţuri de aprovizionare - diluează şi mai mult impactul sancţiunilor occidentale asupra industriei de apărare şi a economiei de război, mai spune Malik.

Economia Rusiei este susţinută, de asemenea, de subvenţii guvernamentale, cheltuieli şi politici. Subvenţiile pentru creditele ipotecare reduse au creat chiar o bulă imobiliară. Guvernul rus a lansat şi alte tipuri de împrumuturi subvenţionate pentru întreprinderi, stimulând şi mai mult cererea în economie.

Pe de altă parte, Rusia a intrat în război cu o datorie externă mică, iar contul său curent a fost în excedent datorită, în parte, impactului războiului asupra preţurilor mărfurilor. "Astfel de evoluţii au compensat puternic sancţiunile occidentale, precum îngheţarea rezervelor băncii centrale", a mai spus Malik.

Malik nu este singurul care crede că Rusia are cum să ducă războiul mai mult timp. Şi alţi experţi au spus că Rusia are bani ca să-şi finanţeze războiul din Ucraina timp de câţiva ani.

Alex Isakov, economist la Bloomberg Economics, declara în ianuarie că activele lichide ale fondului suveran al Rusiei vor dura încă un an sau doi dacă preţurile de export ale petrolului scad sub 50 de dolari pe baril. Preţul mediu al ţiţeiului de referinţă al Rusiei (Ural) a fost de aproximativ 63 de dolari pe baril în 2023.

• Refacerea locuinţelor din Ucraina necesită cele mai mari costuri

Reconstrucţia economiei Ucrainei după invazia Rusiei ar urma să coste 486 de miliarde de dolari, de 2,8 ori mai mult decât PIB-ul estimat pe 2023, conform unui studiu publicat trecent de Banca Mondială, ONU, Comisia Europeană şi guvernul ucrainean. Estimarea acoperă perioada de la invazia Ucrainei, în 24 februarie 2022, până la 31 decembrie 2023 şi ia în calcul daunele aduse clădirilor, infrastructurii, impactul asupra mijloacelor de trai, conform Reuters.

Estimarea anterioară, lansată în martie anul trecut, arăta un cost de 411 miliarde de dolari.

Nevoia de locuinţe se află în fruntea listei cheltuielilor, cu 80 de miliarde de dolari, urmând necesităţile legate de transport, cu 74 de miliarde de dolari, şi cele de comerţ şi industrie, cu 67,5 miliarde de dolari.

"Suma de 486 de miliarde de dolari este de o mărime inimaginabilă şi, desigur, reflectă nevoile reale", a declarat Arup Banerji, directorul regional al Băncii Mondiale pentru Europa de Est.

• KSE: Pierderi de 80 de miliarde de dolari pentru sectorul agricol din Ucraina

Sectorul agricol din Ucraina a înregistrat pierderi directe şi indirecte de peste 80 de miliarde de dolari în urma invaziei ruseşti, conform unui raport publicat recent de analiştii de la Kiev School of Economics (KSE), preluat de Reuters.

La începutul lunii ianuarie 2023, analiştii estimau aceste pierderi la 38 de miliarde de dolari.

Folosind datele Guvernului de la Kiev şi alte surse, analiştii KSE estimează că pierderile directe ale sectorului agricol ucrainean au ajuns la 10,3 miliarde de dolari la 31 decembrie 2023, de la 7,8 miliarde de dolari în urmă cu un an. Cifra include pierderile de 5,8 miliarde de dolari de pe urma distrugerii echipamentelor, 1,8 miliarde de dolari de pe urma avarierii silozurilor şi aproape două miliarde de dolari de pe urma distrugerii produselor agricole.

Analiştii estimează că pierderile indirecte - scăderea producţiei, reducerea exporturilor, costurile de producţie mai ridicate şi repararea solurilor afectate - se ridică la circa 69,8 miliarde de dolari.