"Războiul valutelor" ar putea adânci criza actuală

Discuţiile tensionate pe fondul "războiul valutelor" au deschis orizonul pentru un compromis dificil între cele mai puternice economii mondiale, lucru care, în opinia anumitor analişti, ar putea duce la adâncirea crizei actuale.

Analistul Călin Rechea consideră că războiul valutelor nu va duce la o nouă criză financiară, aşa cum a avertizat comisarul european pentru concurenţă, Joaquin Almunia, însă este de părere că acest lucru va duce însă la adâncirea crizei.

"Nu vom asista la o nouă criză, ci doar la adâncirea celei actuale", a declarat Călin Rechea pentru "BURSA", subliniind că am putea ajunge la un val de protecţionism în întreaga lume, similar cu cel din timpul Marii Crize din anii 1930.

Recent, Joaquin Almunia a declarat că, dacă războiul valutar se va menţine, ar putea apărea probleme mari, care să degenereze ulterior în tendinţe protecţioniste în cazul ţărilor afectate, ca urmare a problemelor acestora cu exporturile din ţări precum China şi alte state, care i-au urmat politica valutară, precum Brazilia şi Coreea de Sud.

După ce americanii au continuat să susţină ţările cu surplusuri comerciale şi de cont curent mari, economiile emergente bazate pe exporturi au contraatacat decizia ţărilor bogate de a inunda pieţele cu bani proaspăt tipăriţi, determinând aprecierea monedelor în raport cu dolarul.

Astfel, dolarul s-a depreciat puternic în ultima perioadă faţă de yuan (China) şi yen, până la cel mai mic nivel din ultimul an, punând pe jar schimburile comerciale dintre cele trei ţări. China şi Japonia sunt cei mai mari investitori din lume în bondurile federale emise de Trezoreria SUA, ambele ţări având o expunere de peste 800 de miliarde de dolari fiecare.

Aceeaşi evoluţie a dolarului a fost consemnată şi în raport cu moneda europeană - euro, determinând inves-titorii să continue să vândă moneda americană şi să cumpere acţiuni şi mărfuri.

De asemenea, aprecierea yenului (Japoniei) faţă de alte valute în ultima perioadă a avut un efect negativ asupra economiei nipone, care depinde într-o măsură accentuată de exporturi.

Recent, guvernul japonez a aprobat un program financiar de 5.100 de miliarde de yeni (63 miliarde de dolari) pentru a lupta cu deflaţia şi aprecierea yenului faţă de alte monede.

În ultimele săptămâni, spectrul unui război al valutelor a agitat pieţele financiare internaţionale, care se tem de consecinţele nefaste asupra schimburilor mondiale într-un context economic de ieşire din criză. Săptămâna trecută, ministrul brazilian de Finanţe, Guido Mantega, a fost primul care a folosit public formula "războiul valutelor", evocând măsuri unilaterale luate de numeroase state pentru a împiedica aprecierea devizelor lor, în primul rând China, care menţine yuanul la un nivel scăzut pentru a-şi susţine exporturile.

"Cursul yuanului este fixat în funcţie de dolar, aşa că o apreciere acestuia scumpeşte automat exporturile către americani", ne-a mai explicat analistul Călin Rechea.

Deşi nu este deocamdată clar până unde va merge politica monetară a Chinei, Japonia şi Brazilia au luat deja măsuri de a-şi devaloriza monedele.

Deprecierea dolarului afectează şi Europa, în condiţiile în care moneda unică a trecut, luni, de pragul de 1,35 dolari, revenind la niveluri care în mod tradiţional irită ţările exportatoare, precum Franţa.