RBL: "Investiţiile se află la un nivel mai mic decât în anii de criză"

• "Rectificarea bugetară din luna septembrie bagă economia şi societatea românească pe ultima fază a paradigmei de creştere bazată pe consumul produselor provenite din alte state, dar pe care le plătim cu bani împrumutaţi"

Rectificarea bugetară din luna septembrie bagă economia şi societatea româ-nească pe ultima fază a paradigmei de creştere bazată pe consumul produselor provenite din alte state, dar pe care le plătim cu bani împrumutaţi, consideră reprezentanţii Romanian Business Leaders (RBL). Aceştia consideră că, în paralel, Produsul Intern Brut (PIB) potenţial este compromis de restrângerea la minime istorice a investiţiilor.

RBL solicită Guvernului să cheltuiască cu cap banii pe care îi colectează de la români şi de la companiile care produc valoare în România, menţionând: "Antreprenorii, managerii şi angajaţii noştri vor ca banii pe care îi plătesc la stat, prin impozite şi taxe, să fie folosiţi cu discernământ, transparent şi într-un mod responsabil de Guvern, primării şi consilii judeţene şi, astfel, să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a comunităţilor locale şi a României".

În acest context, RBL face un apel către Guvern, entităţile politice raţionale şi partenerii din societate, avertizând:

"- rectificarea bugetară scade cu 41,5 milioane de euro alocările pentru infrastructura de transport - element esenţial în dezvoltare; mediul de afaceri suportă cu stoicism profundele dezavantaje ale lipsei de infrastructură, dar acest lucru nu poate dura la infinit, fără să compromită pe termen lung competitivitatea; marile investiţii ocolesc România din cauza infrastructurii, iar situaţia poate ajunge într-un punct ireversibil: statele vecine, cu un potenţial inferior faţă de cel al României, se vor desprinde decisiv în competiţia regională;

- alocările bugetare supradimensionate către consum (prin creşterea pensiilor, creşterea fără fundament economic a salariilor din domeniul public, pensii speciale sau venituri speciale nejustificate nici economic şi nici etic) se fac într-un moment economic absolut inadecvat şi chiar toxic din toate punctele de vedere: consumul tocmai îşi epuizează potenţialul de creştere economică, s-a intrat deja în spirala dezechilibrelor comerciale adânci, deficitul comercial şi deficitul de cont curent consumă deja din rezervele financiare strategice ale României;

- stimularea profundei inechităţi în veniturile din societate distorsionează raporturile de muncă între diferitele sectoare ale societăţii, cu efecte pe termen lung atât în mentalitatea generală, cât şi în relaţiile dintre salariaţi şi angajatori şi chiar relaţiile din interiorul aceluiaşi domeniu de activitate; este profund nesănătos şi toxic ca, în mediul privat, veniturile să crească exclusiv în baza creşterii productivităţii, în timp ce în domeniul public (non-business) acestea să crească arbitrar, prin simplă decizie politică; RBL atrage atenţia că ne apropiem de momentul în care mediul privat nu va mai putea susţine la infinit deciziile discreţionare de creştere a veniturilor în zona publică sau în zona de protecţie socială. Statisticile oficiale arată că diferenţa între salariile de la stat şi cele din mediul privat s-a triplat în ultimii 3 ani, un angajat la stat câştigând cu 60% mai mult decât un angajat la privat;

- sistemul de educaţie, în loc să se alinieze la economia viitorului iminent, face importanţi paşi înapoi; mediul de afaceri a ajuns deja în situaţia în care capitalul uman e mai greu de obţinut decât capitalurile financiare;

- rectificarea bugetară amână digitalizarea şi modernizarea administraţiei. RBL consideră că amânarea nu are drept cauză lipsa resurselor financiare: miza pare să fie conservarea lipsei de transparenţă - adică mediul propice pentru corupţie, aservirea contribuabilului şi subordonarea acestuia faţă de autoritatea administrativ-politică;

- reaşezările bugetare din ultimii doi ani - inclusiv rectificarea actuală - ignoră capacitatea reală a României de a repatria o parte din forţa de muncă emigrată - capital uman care ar aduce o valoare adăugată socială incontestabilă: ca mentalitate, financiară, ca potenţial de a produce şi de a se integra în paradigma economică generală".

RBL atrage atenţia decidenţilor că tendinţa globală este de revenire a creşterii PIB către potenţialul real. Bugetele sunt croite acum potrivit unor prognoze excesiv de optimiste, iar în faţa ponderării creşterii economice, primele sacrificate vor fi investiţiile, ceea ce conservă gradul de subdezvoltare actual, adaugă RBL, menţionând: "Astăzi, investiţiile se află la un nivel mai mic chiar şi decât în anii de criză - pe execuţia bugetară se observă cum nivelul acestora, ca pondere din PIB, nu atinge nici măcar 1% în primele şapte luni ale anului. O performanţă mai proastă recent s-a înregistrat doar anul trecut şi în 2015, sub aceeaşi viziune asupra guvernării".

Ca să evităm un derapaj major, antreprenorii şi managerii din RBL cer Guvernului (1) să prioritizeze de urgenţă investiţiile în infrastructura de transport, educaţie, sănătate şi digitalizarea administraţiei publice, (2) să elimine pensiile speciale, să crească vârsta de pensionare pentru meseriile ocupaţionale şi să întărească sistemul de pensii contributive (pilon II şi III), complementar sis-temului public, şi (3) să ia măsuri urgente de stopare a emigraţiei.