Recesiunea din Germania mai aşteaptă doar confirmarea oficială

Datele preliminarea prezentate recent de Biroul Federal de Statistică (Destatis) arată că PIB-ul Germaniei a crescut cu 1,5% în 2018 faţă de anul precedent, iar economia a evitat recesiunea tehnică în a doua jumătate a anului.

După un declin trimestrial al PIB-ului de 0,2% în T3 2018, Destatis a anunţat doar că economia nu a intrat în recesiune tehnică, fără a prezenta dinamica estimată a economiei din T4 2018.

De atunci au mai fost publicate două rapoarte urmărite cu mare atenţie pe pieţele internaţionale, respectiv evoluţia comenzilor industriale noi şi a producţiei industriale, care arată o dinamică specifică recesiunilor.

Producţia industrială din Germania a scăzut cu o rată anuală de 3,9% în decembrie 2018, după un declin de 4% în luna precedentă, pe fondul unei scăderi lunare neaşteptate de 0,4%, în condiţiile în care declinul lunar din sectorul construcţiilor a depăşit 4%.

Scăderea trimestrială a producţiei industriale, a fost de 2,4%, conform datelor ajustate calendaristic şi pentru sezonalitate, cea mai mare din ultimii 10 ani (vezi graficul).

Scăderea de 2,4% din T4 2018 a venit după un declin trimestrial de 1,6% în T3 2018, când s-a înregistrat o contracţie de 0,2% a Produsului Intern Brut.

În aceste condiţii, recesiunea tehnică din semestrul al doilea al anului trecut reprezintă o certitudine pentru Germania, la fel ca în Italia, iar gradul de incertitudine referitor la orizontul de redresare a sectorului industrial din cea mai mare economie a zonei euro tocmai a crescut.

Datele oficiale de la Destatis arată şi o scădere anuală semnificativă a comenzilor industriale în decembrie 2018, cea mai mare din ultimii 6 ani, pe fondul unor scăderi lunare consecutive.

O deteriorare semnificativă a situaţiei din sectorul industrial s-a înregistrat şi în Spania, unde producţia şi-a accelerat declinul anual până la 6,2% în decembrie 2018, de la 3,2% în luna anterioară, pe fondul unei scăderi lunare de 1,4%.

În acest context, Comisia Europeană tocmai a publicat prognoză de iarnă 2019 pentru evoluţia economiilor din UE şi din zona euro în 2019 şi 2020.

Ajustările faţă de prognoza de toamnă 2018 au fost brutale pentru principalele economii europene şi au fost puse pe seama deteriorării condiţiilor de pe pieţele internaţionale, mai ales cele referitoare la consecinţele Brexit-ului şi a încetinirii economiei Chinei (vezi tabelul).

Prognoza de creştere a PIB-ului pentru Germania a fost redusă cu 0,7 puncte procentuale, până la 1,1%, în timp ce estimările pentru economia Italiei au fost reduse până la 0,2%, de la 1,2% anterior.

Pentru o altă economie din nucleul dur al zonei euro, Olanda, prognoza de creştere a CE a fost redusă până la 1,7%, de la 2,4% în prognoza de toamnă 2018.

La nivelul zonei euro, Comisia Europeană estimează o creştere a PIB-ului de 1,3% în 2019, în scădere de la 1,9% conform prognozei anterioare, în timp ce ajustările pentru economiile din Europa Centrală şi de Est au fost marginale.

Pentru economia ţării noastre, CE estimează creşteri reale ale Produsului Intern Brut de 3,8%, respectiv 3,6%, în 2019 şi 2020, prognoze neschimbate faţă de cele din toamna anului trecut.

Din păcate, estimările pentru economiile din Estul Europei s-ar putea dovedi mult prea optimiste, deoarece principalii parteneri comerciali se află în zona euro.

În aceste condiţii, analiştii financiari din cadrul marilor bănci europene şi-au revizuit şi ei aşteptările privind creşterea dobânzii de politică monetară a BCE. Anul 2019 a ieşit din calcul, iar prima creştere este aşteptată doar în a doua parte a anului viitor.

Dar cine mai crede că economia zonei euro poate rezista în condiţiile unor dobânzi "normale"?