Reducerea dobînzilor a lovit leul

Reducerea dobînzilor, anunţată de Banca Centrală miercuri şi care a intrat în vigoare începînd cu data de ieri, a avut ca punct de plecare o creştere economică modestă, sub cea prognozată, în trimestrul al doilea al acestui an. Decizia BNR era însă de aşteptat şi din alt punct de vedere, şi anume, în încercarea de des-curajare a creditelor în valută.

Astfel, după limitarea împrumuturilor în valută, măsurile de încurajare a creditelor în moneda naţională nu au mai surprins pe nimeni. Totuşi, relaxarea politicii dobînzilor pentru a susţine creşterea economică poate fi pusă sub semnul întrebării, în condiţiile în care este puţin probabil ca efectele acestei măsuri să se resimtă într-un timp atît de scurt.

Efectele pe termen scurt s-au văzut încă de ieri pe piaţa valutară, prin deprecierea monedei naţionale în raport cu principalele monede de schimb. Astfel, euro a ajuns la un nivel de 3,517 RON, apreciere pusă de dealeri pe seama reducerii dobînzilor.

Varujan Vosganian, preşedintele Comisiei Buget, Finanţe, Bănci din cadrul Senatului, consideră că scăderea ratei dobînzii este benefică pentru expansiunea creditării şi, implicit, pentru investiţii: "Orice semnal de reducere a ratei dobînzilor atrage resurse financiare", ne-a precizat domnia sa.

Nu de aceeaşi părere este însă şi Bogdan Baltazar, preşedintele "Baltazar, Bloom & Pîrvulescu", care spune că măsura Băncii Centrale îi dezorientează pe investitori şi prejudiciază în continuare băncile comerciale. Domnia sa crede că BNR a luat această decizie ca să majoreze cantitatea de lei din piaţă, întrucît nu mai este dispusă să ia din lichidităţile băncilor.

Domnul Baltazar susţine că e ridicolă scăderea ratei dobînzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii, în condiţiile în care excesul de lei face improbabil ca o bancă să nu deţină aceste rezerve. Domnia sa califică drept aberantă şi reducerea ratei lombard, care corespunde unor împrumuturi prea puţin folosite.

O opinie pozitivă însă o are şi Mircea Coşea, deputat de Olt, care este de părere că măsura adoptată de BNR era necesară, cu atît mai mult cu cît este în întîrziere faţă de celelalte măsuri, cum ar fi limitarea creditului în valută. Domnia sa nu crede că reducerea ratei dobînzilor va avea un efect direct asupra consumului şi, implicit asupra creşterii economice, întrucît în momentul de faţă dobînda nu reprezintă un element esenţial în obţinerea unui procent superior de creştere economică. Dar, spune domnia sa, măsura adoptată poate contribui la activarea altor factori de creştere economică.

Deputatul de Olt apreciază că reducerea ratei dobînzilor atenuează, într-o oarecare măsură, impactul pe care îl au astăzi asupra economiei noastre factorii externi legaţi atît de rata de schimb, cît şi de preţul energiei. Domnia sa speră ca această măsură să aibă o contribuţie şi asupra efortului de echilibrare a soldului contului curent.

Mircea Coşea subliniază, însă, că reducerea ratei dobînzilor nu influenţează într-un grad ridicat situaţia macroeconomică a ţării deoarece este o măsură de natură monetaristă. "Efectele sînt limitate atît timp cît nu se acţionează mai activ în domeniul îmbunătăţirii structurii economiei româneşti", ne precizează domnia sa.

Decizia Băncii Centrale poate fi o completare la viziunea pe care Ministrul Finanţelor o are astăzi şi mai ales în contextul pactului fiscal, opinează Mircea Coşea. Domnia sa atrage însă atenţia asupra faptului că reducerea ratei dobînzilor poate avea efecte perverse, care pot conduce la o reducere a capacităţii de realizare a obiectivului de diminuare a evaziunii fiscale. Deputatul de Olt îşi argumentează declaraţia făcînd precizarea că există încă o evoluţie paralelă a creditării nebancare extrem de greu de controlat.