Reducerea inflaţiei va slăbi leul

Leul românesc este cea mai stabilă monedă din regiunea Europei Centrale şi de Est în raport cu euro, în ultimii doi ani, iar această stabilitate se datorează Băncii Naţionale a României (BNR), care a permis în ultimii doi ani doar o depreciere de 4%. Este părerea unanimă a analiştilor, care explică faptul că o depreciere a cursului ar adăuga la inflaţie şi ar crea neîncredere în leu, care şi aşa îşi pierde din puterea de cumpărare din cauza inflaţiei de 15%.

De menţionat că analiştii CFA România estimează că inflaţia va fi tot de două cifre în iulie 2023, iar valoarea medie anticipată a cursului va fi de 5,1121 pentru un euro, după cum arată comunicatul privind anticipaţiile analiştilor transmis ieri de asociaţie.

"Poveşti despre cursul de 5 lei se spun în România de zece ani. Fiecare an aduce previziuni că se va trece de 5 lei/euro. În niciun an nu a trecut, poate o să vină un moment când o să treacă şi de pragul de 5 cursul acesta - eu sper că peste alţi zece ani, dacă până atunci nu o să intrăm în zona euro", ne-a declarat Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, care a adăugat că scopul BNR este să ofere stabilitate prin acest curs "pe toate planurile".

BNR consideră că "stabilitatea cursului sprijină temperarea inflaţiei şi funcţionarea fără sincope a economiei". Totodată, banca centrală este conştientă că "există riscul ca menţinerea unei inflaţii mai ridicate în România să atragă o apreciere nesustenabilă a cursului şi nevoia unor corecţii dureroase".

Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, consideră că "în momentul în care inflaţia va începe să coboare, leul va începe să se deprecieze". "Probabil anul viitor vom vedea o depreciere mai mare a leului - desigur, tot în linia (istorică) de 2%", ne-a declarat Codirlaşu.

În ceea ce priveşte nivelul actual al leului în raport cu euro, profesorul de economie Ion Radu Zilişteanu ne-a spus că leul este supraevaluat şi că există un risc pentru un eventual declin mai accelerat al monedei naţionale, în cazul unor turbulenţe masive în pieţele financiare internaţionale. Potrivit acestuia, aprecierea din ultimele zile a monedei naţionale, în raport cu euro, a fost sprijinită inclusiv de evoluţia negativă a monedei unice europene în faţa dolarului.

În data de 17 iulie, euro a coborât la o valoare de 4,9390 lei, faţă de 4,9408 în şedinţa de vineri, 15 iulie, apreciere de asemenea explicată de anumite intrări de valută, la rândul lor cel mai probabil datorate recoltei de cereale care merg la export. Ieri, un euro era cotat la 4,9328 lei.

De notat că BNR are rezerve valutare de 42 de miliarde de euro, faţă de 25 de miliarde de euro în 2008 la atacul speculativ împotriva leului, rezerve care depăşesc baza monetară ce se situează la 136 de miliarde de lei (27 miliarde de euro). Totodată, BNR are reputaţia pe pieţe că nu permite volatilitate mare pe curs şi este pregătită în orice moment să apere leul.

• MUGUR ISĂRESCU, GUVERNATORUL BNR: "Asta mai trebuia, să avem şi o depreciere importantă a cursului"

România şi, implicit, Banca Naţională a României nu aveau altă soluţie decât să ţină cursul stabil, a declarat în luna mai Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale. Potrivit acestuia, cursul este folosit drept "contrabalans", având în vedere creşterile de preţuri generate de majorrea cotaţiilor la produsele energetice.

"Uitaţi-vă la curs. Nu a fost fix, nu l-a fixat nimeni, piaţa a funcţionat foarte bine, a fost stabil. În aproape doi ani şi câteva luni, deprecierea este 4%. Şi nu aveam altă soluţie, când constaţi că ai inflaţie generată de energie - personal cunosc problema energiei din anii 1990, ceea ce numim noi capacitatea de transmitere a creşterii preţului oricărui produs energetic în toate celelalte produse este extraordinar. De data asta a întrecut şi aşteptările mele, cu toate că am trăit în anii 1990 vremuri grele cu preţurile la energie. Şi atunci trebuie să pui ceva contrabalans. Cu ce (altceva) poţi să temperezi acest impact masiv al creşterii preţurilor la energie care se duce în alte costuri? Asta mai trebuia, să mai avem şi o depreciere importantă a cursului pentru că şi la curs, capacitatea de transmitere în alte preţuri, este foarte rapidă. Mai avem ceva spaţiu pentru că deficitul de cont curent vine în principal din deficitul fiscal. Acolo trebuie acţionat. Nu spun că cursul trebuie bătut în cuie aici, dar să ne gândim serios dacă România, nu BNR, avea o altă şansă să mai tempereze inflaţia în perioada asta. Alte ţări care au alte situaţii, cele cu care ne putem compara - Ungaria, Polonia, Cehia - nu au problemele noastre. Au situaţii fiscale mult mai solide", a declarat Isărescu în ocazia conferinţei în care a prezentat Raportul asupra inflaţiei.

• ADRIAN VASILESCU, CONSULTANT DE STRATEGIE ÎN BNR: "Stabilitatea cursului este rezultatul unei politici deliberate a Băncii Naţionale"

Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul BNR, ne-a declarat că "Banca Naţională a făcut stâlp de rezistenţă din cursul de schimb". Potrivit acestuia, cursul de schimb este un indicator psihologic, iar societatea românească priveşte de 31 de ani spre acest indicator.

De asemenea, Vasilescu a mai punctat că nu doar România are un regim de "flotare controlată" a cursului de schimb, adică un regim care permite băncii centrale să intervină pe piaţa valutară.

"Stabilitatea cursului nu ar trebui să fie surprinzătoare. Ea este rezultatul unei politici deliberate, aş putea spune rezultatul unei strategii. Suntem presaţi de riscuri, incertitudini şi vulnerabilităţi, iar Banca Naţională a făcut un stâlp de rezistenţă din cursul de schimb. (...) Poveşti despre cursul de 5 lei se spun în România de zzece ani, fiecare an aduce previziuni că se va trece de 5 lei/euro. În niciun an nu a trecut. Poate o să vină un moment când o să treacă şi de pragul de 5 cursul acesta - eu sper că peste alţi 10 ani, dacă până atunci nu o să intrăm în zona euro", ne-a declarat Adrian Vasilescu.

Vasilescu a punctat că scopul BNR este să ofere stabilitate prin acest curs "pe toate planurile".

Acesta a precizat: "În primul rând, cursul de schimb este un indicator psihologic. De 31 de ani societatea românească priveşte spre acest indicator. Au fost ani în care deprecierea a fost puternică. În anii în care deprecierea era puternică - pentru că aşa erau vremurile şi nu aveam altă şansă, treceam dintr-un regim în altul, de la un sistem de comandă la un sistem de piaţă, banii au fost depreciaţi mult timp - oamenii intrau în panică. Şi treceri spre valută au fost multe. În cazul acesta cursul a fost întotdeauna o ancoră de stabilitate. În acelaşi timp, noi suntem sub regim special, trăim în Uniunea Europeană, cele mai multe ţări din UE - mai ales Vestul şi zona euro - au avut de a face cu inflaţie puternică în anii 1970, sub impulsul crizei petrolului şi mai au inflaţie acum, iar ei vorbesc despre cele două extreme cu patruzeci de ani diferenţă între ele. În aceşti 40 de ani noi am avut încă 6 cicluri inflaţioniste - doar primul a fost de 3 ani. Apoi în anii 97-98 am avut al doilea ciclu inflaţionist cu inflaţie de trei cifre. Abia în 2008 am avut un ciclu inflaţionist cu inflaţie de 2 cifre, iar în 2010 la fel, un ciclu inflaţionist de 1 cifră, dar spre 8-9%, deloc mică. Tocmai în ciclul 2017-2019 am avut un vârf în mai 2018 de 5,41%. (...) Aşteptăm ziua de 11 august când va veni comunicatul INS-ului privind inflaţia, aşteptăm ziua de 18 august când o să vină raportul Eurostat cu inflaţiile în cele 27 de ţări, acelea vor fi ultimele date, cele mai recente şi vom vedea ce strategie va urma".

În ceea ce priveşte aprecierea recentă a cursului de schimb euro/leu, oficialul Băncii Naţionale a spus că acestea "sunt evoluţii temporare": "Noi ne raportăm întotdeauna la următoarele etape. Nu ne grăbim la Banca Naţională să tragem concluzii după câteva săptămâni".

La rândul său, Dan Suciu, directorul de comunicare al BNR, a declarat recent, la o televiziune de ştiri, că întârirea leului se datorează unor intrări de valută în ţară.

"Pe raportul euro/leu avem o întărire a monedei naţionale. Cealaltă pereche, leu/dolar (...) este cotată indirect prin intermediul monedei europene şi nu reflectă neapărat o realitate a pieţei româneşti, cât o evoluţie a perechii euro/dolar. În ceea ce priveşte leul, pentru că este moneda noastră naţională şi BNR este preocupată mai ales de evoluţia monedei noastre sau aproape exclusiv de evoluţia monedei noastre naţionale, observăm o întărire în raport cu euro în ultima perioadă. Ea vine datorită unor intrări de valută în ţară, care confirmă o anumită stabilitate a economiei în această perioadă de timp, în condiţiile pe care le ştim cu toţii, cu o inflaţie relativ mare, dar care nu subminează definitiv, o economie care, iată, are şi rezultate rezonabile", a spus Suciu.

Directorul de comunicare al BNR a mai spus că probabil aceasta va fi tendinţa şi în următoarele săptămâni.

"În următoarele săptămâni probabil că aceasta va fi evoluţia. Spre toamnă, când cantitatea de importuri va creşte probabil că şi dorinţa de euro va creşte şi în momentul respectiv probabil va apărea o anumită fluctuaţie a monedei naţionale. Dar, în termeni relativi, pentru că nu observăm variaţii foarte mari de curs. Nici întârirea recentă nu este neapărat una mare, dar este o întârire în termeni concreţi. Această evoluţie de 1 - 2% în interval de una - două zile este, până la urmă, o evoluţie normală, fie că e în direcţia întăririi cursului sau în favoarea monedei europene", a mai spus Dan Suciu.

• ADRIAN CODIRLAŞU, VICEPREŞEDINTE CFA ROMÂNIA: "Probabil că anul viitor vom vedea o depreciere mai mare a leului"

În momentul în care inflaţia va începe să coboare şi leul va începe să se deprecieze, ne-a declarat Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al asociaţiei analiştilor CFA România. Acesta a explicat că stabilitatea despre care vorbim trebuie văzută prin prisma faptului că BNR nu permite decât o anumită volatilitate a cursului de schimb.

"România are un regim de curs de schimb numit «flotare controlată», sau «managed float». Ce înseamnă acest regim de «managed float»: că banca centrală poate interveni pe piaţa valutară. Îşi stabileşte intern un anumit nivel sau o anumită volatilitate a cursului şi încearcă să o urmărească, fără ca acest lucru să fie public. În acest context trebuie văzută stabilitatea (cursului). Pe de o parte regimul de flotare controlată, iar dacă ne uităm în ultimii ani, leul a pierdut cam 10-15 bani în fiecare an, în ultimii cel puţin 5 ani. În acest an a stat constant şi ce s-a întâmplat anul acesta: inflaţia s-a dus extrem de sus şi în condiţiile acestea cursul este folosit de către banca centrală şi ca un instrument anti-inflaţionist. Asta s-a întâmplat nou şi din acest motiv nu s-a mai depreciat leul. Cursul este folosit şi ca ancoră anti-inflaţionistă. De ce: pentru că noi importăm energie, în diferite forme, energie electrică, gaz natural, petrol, iar acestea când se transformă în lei rezultă mai mulţi lei, iar ţinând cursul relativ fix măcar de aici nu vine şoc suplimentar pe preţuri. În acest context văd stabilitatea. În momentul în care inflaţia va începe să coboare şi leul se va deprecia. Probabil anul viitor vom vedea o depreciere mai mare a leului - desigur, tot în linia de 2%. (...) Dacă ne uităm, 2% a fost până acum şi diferenţialul de inflaţie între România şi zona euro. Deci cumva cursul real s-a menţinut constant. Însă acum, cursul real a crescut, s-a întărit leul în termeni reali pentru că diferenţialul de inflaţie este mult peste 2 puncte procentuale - este 15% versus 8%, deci dacă ne uităm de exemplu la teoria parităţii puterii de cumpărare, leul faţă de euro ar trebui să se deprecieze cam cu 7%", a explicat Codirlaşu.

Potrivit analistului CFA, nu există un risc de criză financiară în România care să ducă la o depreciere rapidă şi masivă a monedei naţionale în raport cu euro. Codirlaşu a mai opinat că anul viitor va aduce noi propuneri de creşteri de taxe şi impozite.

"România a avut întotdeauna probleme fiscale, avem şi acum probleme mari şi vedem şi creşterea taxării de către Guvern. Probabil că va continua această creştere a taxării şi anul viitor. (...) Costurile de a ne împrumuta au crescut, statul se împrumută la o rată de dobândă de 9%. (...) Nu văd un risc de criză financiară în România (care să ducă la deprecierea masivă a monedei naţionale), dar leul va continua trendul de depreciere pentru că vedem cum se pierde competitivitate. Leul va continua acest trend de depreciere, cel mai probabil anul viitor", a declarat vicepreşedintele CFA România.

Codirlaşu a mai spus că o volatilitate mărită pe curs provoacă companiile să reacţioneze mai puternic atunci când îşi stabilesc preţurile de vânzare a bunurilor şi serviciilor pe care le comercializează.

"Viteza şi capacitatea de transmitere în inflaţie a deprecierii cursului a variat în timp. Înainte de criza corona, acest «exchange rate pass-through» - era mic, până în 10% (adică la fiecare depreciere de 1% a cursului se adăuga la rata inflaţiei 0,1% - n.r.), transferul direct din cursul de schimb în inflaţie. Însă atunci când volatilitatea creşte şi transferul va fi mai mare pentru că vor reacţiona companiile când îşi fac «pricingul» produselor astfel încât să ia în considerare volatilitatea. Iarăşi, ce înseamnă un curs fix: rate de dobândă mai volatile. Deci volatilitatea din curs se transferă în rate şi asta am văzut şi în perioada de după criza din 2008-2009, cu dobânzi extrem de volatile şi probabil asta o să vedem şi acum. Nişte dobânzi mai volatile pentru că volatilitatea nu se mai duce în curs, ci se transferă în dobânzi", a arătat Adrian Codirlaşu.

Acesta consideră că BNR va continua majorarea ratei-cheie a politicii monetare, cel puţin până la 6%.

"Acum este 4,75%, la începutul lunii august mai este o şedinţă de politică monetară, probabil şi atunci vor fi tot majorări de 75-100 de puncte de bază, după care, în funcţie de ce se întâmplă cu inflaţia şi cu preţurile la energie, vom vedea care va fi continuarea. Dar cel puţin până la 6% vom merge. (...) BNR mai are de recuperat şi în comparaţie cu celelalte bănci centrale din regiune - Ungaria este o situaţie aparte, acolo nu vor primi probabil nici bani prin PNRR-ul ungar, există riscul ca nici fondurile de coeziune să nu le primească dacă nu fac reformele necesare. Este o altă situaţie în Ungaria şi pare că vom avea un caz chiar lângă noi care va arăta ce înseamnă să nu primim bani europeni", a declarat vicepreşedintele CFA România.

• ION RADU ZILIŞTEANU, PROFESOR DE ECONOMIE: "Stabilitatea cursului nu este surprinzătoare"

Stabilitatea cursului de schimb nu este surprinzătoare, susţine Ion Radu Zilişteşteanu, profesor de economie, care adaugă faptul că BNR încearcă să menţină anumite echilibre macroeconomice. Acesta punctează, însă, că banca centrală trebuie să fie atentă şi să nu accentueze anumite dezechilibre prezente în acest moment în economie.

"Intervenţiile nespuse ale băncii centrale au condus la această situaţie. (...) BNR încearcă să menţină anumite echilibre macroeconomice pentru că noi şi aşa suntem dezechilibraţi foarte puternic în ceea ce priveşte deficitul bugetar, deficitul de cont curent, care tot cresc. Este o strategie a BNR-ului care are rezerve valutare apreciabile pentru o ţară de dimensiunile României şi de dimensiunile pieţelor româneşti. Şi-a permis acest lucru, să menţină un curs de schimb stabil, în ciuda inflaţiei de 15%. Dar repet, rezervele valutare ale României sunt foarte bune", a spus Zilişteanu.

În ceea ce priveşte aprecierea din ultima perioadă a leului, domnia sa consideră că această întărire a fost sprijinită inclusiv de evoluţia negativă a monedei unice europene în faţa dolarului.

"Avem această apreciere a cursului, dar evoluţia asta a fost influenţată mult şi de pieţele externe pentru că Banca Centrală Europeană a întârziat destul de mult cu mărirea dobânzii de politică monetară. În schimb, Federal Reserve s-a mişcat mai repede şi atunci sigur că a fost o atractivitate la adresa dolarului american, în detrimentul monedei unice europene. Asta a ajutat şi la menţinerea acestei stabilităţi pentru moneda naţională", a punctat Ion Radu Zilişteanu.

Acesta este de părere că leul este, acum, supraevaluat şi există un risc pentru un eventual declin mai accelerat al monedei naţionale, în cazul unor turbulenţe masive în pieţele financiare internaţionale.

"Până la urmă nu poţi să mergi până la nesfârşit cu susţinerea cursului. Rezervele, deşi apreciabile, nu sunt nelimitate. Dacă este ţinut prea mult timp se pot aduna şi alte dezechilibre. În criza din 2007-2008, criza a început cu creditele subprime din SUA şi aşa mai departe, dar în faza a doua a crizei au ieşit la iveală marile dezechilibre şi mai ales deficite bugetare ale ţărilor. De la o criză să spunem privată s-a ajuns la o criză a statelor. Părerea mea este că dezechilibrele din momentul de faţă, plus riscurile asociate crizei energetice, războiului din Ucraina, vor conduce la o ieşire la iveală a unor dezechilibre ale statelor care va reprezenta un semnal de alarmă şi care ar putea să conducă la depreciere pe diverse pieţe şi monede. (...) În cazul în care vor exista incapacităţi de plată în anumite ţări emergente (inclusiv din cauza aprecierii dolarului) şi România ar putea avea probleme de finanţare. Aceste evenimente sunt evenimente de contagiune. (...) În perioade de turbulenţe financiare investitorii internaţionali devin foarte prudenţi şi îşi plasează capitalul în active considerate de rezervă: franc elveţian, aur, dolarul american - asta explică şi aprecierea din ultima perioadă a dolarului", a conchis Zilişteanu.