Resetarea NATO: prezenţă militară permanentă la frontiera sa estică, inclusiv în România

Comandanţii militari ai NATO elaborează planuri de desfăşurare a unei forţe militare permanente de amploare pe flancul estic al alianţei, care ar fi capabilă să înfrunte o armată invadatoare, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru Sunday Telegraph, transmit DPA şi Reuters.

Stoltenberg a afirmat, citat de ziarul britanic, că alianţa se află "în mijlocul unei transformări fundamentale" care va reflecta "consecinţele pe termen lung" ale acţiunilor preşedintelui rus Vladimir Putin.

"Indiferent când, cum, se termină războiul din Ucraina, acesta a avut deja consecinţe pe termen lung pentru securitatea noastră", a spus şeful NATO, menţionând: "Alianţa trebuie să se adapteze la această nouă realitate şi exact asta facem".

Stoltenberg a precizat că mica forţă a alianţei de la graniţa de Est va fi transformată într-o prezenţă majoră ca parte a unei "resetări", conform Agerpres. "Trebuie să ne asigurăm că vom continua să fim capabili, într-o lume mai periculoasă, să protejăm şi să apărăm toţi aliaţii NATO", a declarat oficialul Alianţei, subliniind că resetarea trebuie să fie însoţită de creşterea cheltuielilor naţionale de apărare ale membrilor NATO.

"Ceea ce vedem acum este o nouă realitate, o nouă normalitate pentru securitatea europeană. Prin urmare, le-am cerut acum comandanţilor noştri militari să ofere opţiuni pentru ceea ce numim o resetare, o adaptare pe termen mai lung a NATO", a mai declarat Stoltenberg.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, care a anunţat recent că îşi va prelungi cu un an mandatul în fruntea organizaţiei, a precizat că deciziile privind resetarea vor fi luate la un summit al NATO care va avea loc la Madrid, în iunie.

Recent, şi ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu declara: "Un nou concept strategic al NATO trebuie să menţioneze explicit că Rusia este principala ameninţare a securităţii Alianţei. Trebuie să reflectăm asupra consolidării posturii de descurajare şi apărare de pe Flancul estic, şi nu numai, în Alianţă. Trebuie să reflectăm cu claritate la faptul că apărarea colectivă este sarcina esenţială a Alianţei. De asemenea, trebuie să ne concentrăm pe mai multe probleme, precum consolidarea rezilienţei aliaţilor şi o nouă agendă strategică, inovatoare, a relaţiilor cu partenerii Alianţei".

În opinia oficialului român, este nevoie de crearea "cât mai rapidă" a Grupului de Luptă în România, aprobat de NATO în a doua parte a lunii martie. Domnul Aurescu a informat că o reuniune a miniştrilor de resort din ţările NATO va avea loc la Bucureşti, pe 29 şi 30 noiembrie.

Şi preşedintele ţării, Klaus Iohannis, consideră că întărirea prezenţei aliate în România, la Marea Neagră şi pe întreg Flancul Estic, reprezintă un obiectiv strategic al ţării noastre. Potrivit liderului de la Bucureşti, România va continua să îşi îndeplinească în totalitate angajamentele care îi revin ca furnizor de securitate în regiune, urmând să îşi majoreze cheltuielile de apărare de la 2% la 2,5% din PIB începând cu anul 2023 şi să continue investiţiile în capacităţile naţionale.

Ca parte a consolidării prezenţei aliate pe flancul estic al NATO, peste 650 de militari francezi din Forţa de Răspuns NATO (NRF) au ajuns în România, conform Ministerului Apărării Naţionale de la Bucureşti.

• Campania mondială a donatorilor "Susţinem Ucraina" a atras angajamente de 9,1 miliarde de euro

Conferinţa şi campania mondială a donatorilor "Susţinem Ucraina", desfăşurată sâmbătă, la Varşovia, a atras suma de 9,1 miliarde de euro, incluzând un miliard din partea Comisiei Europene, pentru sprijinul persoanelor care fug din calea invaziei ruse (aflate în Ucraina sau în străinătate), informează Comisia Europeană. Pe lângă aceşti bani, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat o sumă suplimentară de un miliard de euro sub formă de împrumut menit să răspundă nevoilor persoanelor strămutate din cauza invaziei.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la evenimentul menţionat: "Solidaritatea ţărilor, a întreprinderilor şi a cetăţenilor din întreaga lume aduce o rază de lumină în aceste momente întunecate. În cadrul campaniei «Susţinem Ucraina» s-au strâns 9,1 miliarde de euro pentru persoanele care fug din calea bombelor, aflate în interiorul sau în afara Ucrainei, iar BERD s-a angajat să ofere un miliard de euro suplimentar. Această sumă va creşte şi vom oferi în continuare sprijin. După ce bombele vor înceta să cadă, vom ajuta poporul ucrainean să îşi reconstruiască ţara şi vom continua să susţinem Ucraina".

La rândul său, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, a afirmat: "Am strâns peste 12,4 miliarde dolari canadieni ca să sprijinim în continuare poporul ucrainean care a fost strămutat ca urmare a războiului nejustificat declanşat de Putin. Indiferent dacă este vorba despre mâncare, apă, adăpost sau ajutor medical, vom continua să vă sprijinim şi să vă oferim asistenţa de care aveţi nevoie în aceste momente".

Din suma de 10,1 miliarde de euro sub formă de angajamente şi finanţare BERD, 1,8 miliarde sunt destinate persoanelor strămutate în interiorul ţării, iar 8,3 miliarde de euro - refugiaţilor din statele membre ale UE şi ţări din prima linie, precum Moldova.

Suma de 9,1 miliarde de euro este alcătuită din 4,1 miliarde de euro - contribuţii financiare şi donaţii în natură pentru persoanele strămutate în interiorul Ucrainei şi pentru refugiaţi, promise de guverne, întreprinderi şi cetăţeni din întreaga lume; 5 miliarde - împrumuturi şi granturi din partea instituţiilor financiare publice europene (Banca Europeană de Investiţii şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei).

Sumele donate de guverne pentru persoanele strămutate în interiorul Ucrainei vor fi direcţionate în mare parte prin intermediul autorităţilor ucrainene, la nivel central şi local. Donaţiile din partea sectorului privat şi a persoanelor fizice pentru persoanele strămutate în interiorul ţării vor fi distribuite în principal prin intermediul agenţiilor ONU, potrivit Executivului comunitar.

Comisia Europeană precizează că pentru cele peste 4 milioane de persoane care şi-au găsit deja adăpost în UE şi pentru cele care, probabil, urmează să sosească, fondurile vor fi utilizate pentru nevoile lor pe termen scurt şi mediu în statele membre ale UE, de la alimente, locuinţe şi asistenţă medicală, la educaţie şi locuri de muncă.

Din fonduri şi donaţii li se va furniza îngrijire umanitară vitală celor 6,5 milioane de persoane, dintre care 2,5 milioane de copii, care au trebuit să îşi părăsească locuinţele, dar au rămas în Ucraina şi sunt în prezent strămutate în interiorul ţării.

Conferinţa online a donatorilor "Susţinem Ucraina" a încheiat o campanie mai amplă, lansată de Comisia Europeană şi guvernul Canadei în 26 martie, în parteneriat cu organizaţia Global Citizen. Campania răspunde unei cereri de sprijin lansate de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Scopul campaniei este colectarea de fonduri, resprectiv obţinerea de sprijin necesar persoanelor care fug din calea invaziei, aflate în interiorul şi în afara Ucrainei.

• Ursula von der Leyen, Comisia Europeană: "Începe drumul Ucrainei spre UE"

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a promis vineri, şefului statului ucrainean, Volodimir Zelenski, că Executivul de la Bruxelles va pregăti raportul privind candidatura Ucrainei la UE "în câteva săptămâni", după ce va primi răspunsul la întrebările din raportul pe care i l-a înmânat oficialului de la Kiev.

Ursula von der Leyen a menţionat: "Acesta este un pas important către UE. De aici începe drumul Ucrainei spre UE". Liderul european i-a dat asigurări lui Zelenski că examinarea dosarului de către Comisia Euroepană nu va fi o chestiune de ani, ca de obicei, ci "de săptămâni".

Astfel, este posibil ca Volodimir Zelenski, ajuns preşedinte în 2019, să le demonstreze celor care nu văd în persoana sa decât un actor de comedie, că va integra rapid Ucraina în blocul european.

Zelenski a declarat vineri seara, într-o intervenţie video, că intenţionează să răspundă în termen de o săptămână la chestionarul Uniunii Europene ce va sta la baza discuţiilor. Domnia sa a precizat: "Guvernul nostru va pregăti răspunsurile foarte rapid, cred că într-o săptămână. Sunt convins că ne aflăm, în sfârşit, aproape de realizarea obiectivului nostru de lungă durată şi că Ucraina va deveni parte a UE".

Amintim că Ucraina a solicitat aderarea la UE în 28 februarie, la câteva zile după începerea invaziei ruse. Comisia Europeană examinează această cerere după ce, luna trecută, a fost mandatată de Consiliu să pregătească un raport privind îndeplinirea criteriilor de aderare de către Ucraina.

Printre criteriile care trebuie confirmate în raport înainte de acordarea statutului de ţară candidată se numără respectarea valorilor fundamentale ale UE, existenţa unor instituţii care să garanteze democraţia şi o economie de piaţă.

• Ursula von der Leyen: "Rusia se va scufunda în decădere economică, financiară şi tehnologică"

Rusia este ameninţată cu "descompunerea" din cauza sancţiunilor tot mai dure, în timp ce Ucraina are un "viitor european", a declarat vineri preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul vizitei efectuate la Kiev, transmite AFP.

"Rusia se va scufunda în decădere economică, financiară şi tehnologică, în timp ce Ucraina se îndreaptă spre un viitor european", a afirmat von der Leyen în timpul unei conferinţe de presă comune cu şeful statului ucrainean, Volodimir Zelenski. Domnia sa a menţionat, conform Agerpres: "Lupta voastră este şi lupta noastră. Sunt aici la Kiev, cu dumneavoastră, ca să transmit un mesaj foarte puternic: "UE este de partea dumneavoastră. Ne mobilizăm puterea economică pentru a-l face pe Putin să plătească un preţ foarte, foarte mare".

La rândul său, preşedintele Zelenski a declarat că, deşi "personal îi este recunoscător" doamnei von der Leyen pentru cele cinci serii de sancţiuni ale UE impuse Rusiei, acestea "nu sunt suficiente".

Însoţită de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, şi de premierul slovac Eduard Heger, Ursula von der Leyen s-a deplasat vineri la Bucea, care a devenit un simbol al atrocităţilor războiului din Ucraina. Cei trei lideri au mers să vadă gropile comune săpate în această localitate pentru a îngropa zecile de civili ucişi în lupte.

Ursula von der Leyen este primul lider occidental care a vizitat Bucea, suburbie a Kievului. Domnia sa a subliniat: "A fost important să încep vizita mea la Bucea. Pentru că la Bucea umanitatea noastră a fost spulberată. Mesajul meu pentru poporul ucrainean este: Cei responsabili de atrocităţi vor fi aduşi în faţa justiţiei".

Ucraina acuză trupele ruseşti de masacrarea a sute de locuitori. Moscova neagă implicarea şi susţine că imaginile apărute sunt o înscenare, dar nu a prezentat vreo dovadă în acest sens.

• Zelenski: "Ucraina - pregătită pentru convorbiri cu Rusia"

Ucraina este "totuşi pregătită" să poarte convorbiri cu Rusia, a declarat sâmbătă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, menţionând că discuţiile sunt "într-un punct mort" după descoperirea atrocităţilor din oraşele ucrainene eliberate.

"Ucraina a spus întotdeauna că este pregătită pentru negocieri şi caută orice posibilitate pentru oprirea războiului", a spus liderul de la Kiev, potrivit AFP, adăugând: "În paralel vedem, din păcate, pregătiri pentru lupte importante, unii spun decisive, în Est. Suntem pregătiţi să luptăm şi, totodată, să căutăm căi diplomatice pentru oprirea acestui război. Avem în vedere un dialog".

Cea mai recentă rundă de negocieri directe ruso-ucrainene a avut loc în 29 martie, la Istanbul. La acel moment, Ucraina a detaliat principalele sale propuneri în vederea unui acord cu Moscova, printre care "neutralitatea" sa în schimbul unui acord internaţional menit să îi garanteze securitatea.

La finele săptămânii trecute, un oficial turc a declarat, citat de AFP, că Rusia şi Ucraina sunt în continuare de acord să se reîntâlnească în Turcia pentru negocierea unui acord de pace.

Totuşi, Rusia şi-a exprimat nemulţumirea faţă de Turcia în urma livrării de drone Bayraktar TB2 către Ucraina, dar Ankara a răspuns că aceste drone sunt produse şi livrate de o companie privată.