Reuters: Liderii partidelor franceze au avut o ultimă dezbatere aprinsă înainte de alegeri

Premierul francez Gabriel Attal, din tabăra preşedintelui centrist Emmanuel Macron, l-a acuzat joi pe principalul său contracandidat la funcţia de conducere a guvernului, Jordan Bardella, că tolerează discursul rasist în rândurile taberei sale de extremă dreapta (RN), în cadrul unei ultime dezbateri televizate aprinse înainte de alegerile parlamentare anticipate, al căror prim tur se va desfăşura duminică, 30 iunie, relatează Reuters.

Dezbaterea dintre Gabriel Attal, Jordan Bardella şi liderul socialist Olivier Faure a fost ultima confruntare directă a trei viziuni radical opuse asupra viitorului Franţei înainte de deschiderea urnelor pentru primul tur de scrutin de duminică.

"Nu puteţi construi pacea şi unitatea atunci când prezentaţi mai mult de o sută de candidaţi care au fost acuzaţi că au făcut remarci rasiste", i-a spus Attal lui Bardella, citând din presă remarci ale politicienilor care au folosit insulte rasiale. "Fiecare dintre noi trebuie să fie întotdeauna intransigent cu discursul instigator la ură, deoarece dacă nu suntem intransigenţi, ajungem să îl legitimăm", a spus el.

Jordan Bardella, al cărui partid Rassemblement National (RN) conduce detaşat în sondajele de opinie şi ar putea deveni pentru prima dată puterea politică dominantă a ţării, a respins acuzaţiile, strigând către adversarul său: "Este fals!"

"Nu-mi place acest mod de a asocia un pseudo-climat al urii cu electoratul Rassemblement National", a spus Bardella mai târziu în timpul dezbaterii.

Relatările despre agresiuni motivate de rasă, homofobie şi apartenenţă politică în perioada premergătoare alegerilor au contribuit la climatul social deja tensionat din Franţa, cu mai puţin de o lună înainte ca Parisul să găzduiască Jocurile Olimpice.

Căutând să prezinte alianţa sa de stânga, Noul Front Popular, ca o alternativă la cei care se opun agendei pro-business a lui Macron, fără a trece la dreapta, Faure a făcut apel la o schimbare a distribuţiei bogăţiei. Citând recentele mişcări de protest legate de problemele legate de costul vieţii, cum ar fi cele ale "vestelor galbene" şi ale fermierilor, precum şi furia faţă de creşterea recentă a vârstei de pensionare, Faure a spus: "Este posibil să respingem ideea că există oameni care, prin toate crizele, reuşesc să se îmbogăţească din ce în ce mai mult, în timp ce alţii se luptă să se descurce?".

Într-o mişcare neaşteptată, la începutul acestei luni, preşedintele Emmanuel Macron a dizolvat parlamentul şi a convocat alegeri după ce alianţa sa de centru a fost zdrobită în alegerile pentru Parlamentul European.

Rezultatul alegerilor parlamentare anticipate va fi cunoscut după un al doilea tur de scrutin la 7 iulie.

Liderul de facto al extremei drepte franceze, Marine Le Pen, candidată la viitoarele alegeri prezidenţiale, se declară încrezătoare că partidul său va obţine majoritatea absolută în parlament, va forma un guvern şi va impune limite asupra a ceea ce poate face preşedintele Emmanuel Macron pentru a sprijini Ucraina, a declarat ea cu câteva zile înainte de începerea votului.

Macron va rămâne preşedinte după alegerile legislative anticipate din 30 iunie şi 7 iulie, dar ar putea fi nevoit să împartă puterea chiar cu adversarii săi.

"În ceea ce priveşte alegerea premierului, preşedintele a înţeles că nu prea are de ales, deoarece Jordan Bardella va avea un mandat din partea poporului francez", a declarat Le Pen pentru ziarul regional Le Telegramme de Brest, referindu-se la candidatul partidului său pentru funcţia de şef al guvernului.

Sondajele de opinie sugerează în mod constant că RN-ul lui Le Pen, anti-imigraţie şi eurosceptic, are un avans confortabil în ceea ce priveşte votul popular, cu o coaliţie de stânga pe locul al doilea şi cu centriştii lui Macron abia pe locul al treilea. Cu toate acestea, marea necunoscută este dacă RN poate obţine o majoritate absolută de 289 de locuri sau mai mult în Adunarea Naţională. Cel mai recent sondaj, publicat miercuri de Ifop, a proiectat că acesta şi aliaţii săi ar obţine între 220 şi 260 de locuri.

"Ce aroganţă din partea lui Marine Le Pen să considere că RN a câştigat deja alegerile", a comentat joi ministrul adjunct de externe Jean-Noel Barrot pentru postul de televiziune TF1.

Mandatul lui Macron este valabil până în 2027 şi nu poate fi forţat să plece. În istoria sa postbelică, Franţa a avut trei perioade de "coabitare", când preşedintele şi guvernul proveneau din tabere politice opuse.