REVENIRE ÎN FORMĂ DE V?! Economia chineză a crescut cu 3,2% în trimestrul al doilea

Economia chineză s-a întors pe tendinţa de creştere în al doilea trimestru după o contracţie puternică la începutul anului pe fondul şocului crizei coronavirus, arată datele publicate ieri de Institutul de Statistică de la Beijing. Se constată totuşi o moliciune ceva mai persistentă pe componenta consumului domestic care indică posibile noi măsuri de sprijin pentru relansare din partea autorităţilor de la Beijing, notează agenţia Reuters.

"Statisticile indică redinamizarea economiei în al doilea trimestru al anului curent, pe fondul succesului înregistrat în contracararea crizei sanitare şi resimţirii mixului relaxat de politici economice. Astfel, PIB-ul a crescut cu 3,2% an/an în trimestrul II, după ajustarea cu 6,8% an/an din primul trimestru", comentează cifrele Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania, într-un raport de analiză.

China este a doua economie a lumii, anul trecut PIB-ul ţării asiatice depăşind nivelul zonei Euro. Practic, economia Chinei este prima din cele ale marilor puteri ale lumii care îşi revine după pandemie. Trebuie totuşi avut în vedere în special faptul că economia chineză a fost afectată de criza sanitară Covid în special în primele două luni din an, precum şi că autorităţile chineze au reuşit să pună sub control criza sanitară într-un mod eficient, spre deosebire de Statele Unite de exemplu.

Cifrele indică o recuperare economică în formă de V, după cum subliniază analiştii Deutsche Bank într-un raport de analiză.

"Saltul PIB vine după contracţia de 6,8% din trimestrul precedent, limitând astfel contracţia din prima jumătate a anului la 1,6% (faţă de prima jumătate a anului 2019 - n.r.). Estimarea oficială de creştere este aproape cu un punct procentual peste mediana aşteptărilor din piaţă", comentează datele şi Mohamed El-Erian, consilier economic principal la Allianz.

Andrei Rădulescu de la Banca Transilvania adaugă: "Analiza din perspectiva ofertei agregate evidenţiază redinamizarea sectorului secundar: avans cu 4,7% an/an în T2, după declinul cu 9,6% an/an înregistrat în T1. Această evoluţie a fost determinată de eliminarea restricţiilor sanitare în China, dar şi de redinamizarea comerţului internaţional - după ajustarea severă indusă de incidenţa pandemiei, punctul minim fiind atins în aprilie -, pe fondul redeschiderii graduale a economiilor din Europa şi America. De asemenea, sectorul terţiar a crescut cu 1,9% an/an în trimestrul II, după declinul cu 5,2% an/an din trimestrul I. Nu în ultimul rând, valoarea adăugată brută din sectorul primar a consemnat un avans cu 3,3% an/an, după scăderea cu 3,2% an/an din trimestrul I".

La rându-i, Betty Wang, economist senior la grupul bancar ANZ, a precizat pentru Reuters: "Un sprijin suplimentar din partea politicilor publice este încă necesar în ciuda revenirii momentumului de creştere. (...) Posibilitatea reînvigorării cazurilor locale de Covid-19, incertitudinea economică globală şi deteriorarea relaţiei cu Statele Unite reprezintă riscuri pe partea negativă (eng. downside risks) pentru perspectiva de creştere a Chinei pentru semestrul al doilea".

Riscurile respective s-au reflectat parţial în datele privind comerţul cu amănuntul, sectorul care nu s-a redresat atât de rapid cum se spera. Vânzările de retail au continuat practic să se contracte în iunie - a cincea lună consecutivă de declin - cu 1,8% faţă de iunie 2019 şi cu un ritm de 11,4% an/an pe întreg primul semestru. Contracţia vine după o altă scădere a vânzărilor de retail de 2,8% în luna mai. Economiştii se aşteptau la o creştere de 0,3%.

Potrivit analiştilor, povestea revenirii la creştere economică în China are la bază în mare parte eforturile guvernamentale de stimulare, care se concentrează în principal pe partea industrială. Consumatorul în schimb rămâne foarte precaut din cauza locurilor domestice de muncă pierdute în primele luni din an, notează analiştii, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la revenirea completă în formă de V a economiei.

Pe de altă parte, potrivit analizei Deutsche Bank, "recuperarea în formă de V" a fost "în mare măsură finalizată". "Cheltuielile consumatorilor sunt încă sub ritmul pre-Covid, însă gap-ul rămas este concentrat în mare parte pe câteva sectoare - călătoriile, serviciile de agrement şi sectorul restaurantelor - unde redresarea rapidă este puţin probabilă", arată raportul băncii germane.

Tensiunile cu Statele Unite şi pandemia s-au adăugat la problemele structurale cu care s-a confruntat China în ultimii ani precum schimbările demografice, investiţiile supra-dimensionate, productivitatea scăzută din industrie şi nivelurile ridicate de datorie - nivel de 317% din PIB pe întreaga economie în T1 2020 faţă de 300% din PIB în T4 2019, cea mai mare creştere din istorie.

În ritm trimestrial, PIB-ul a marcat un salt de 11,5% în perioada aprilie-iunie în ritm trimestrial, a mai anunţat biroul de statistică de la Beijing, comparativ cu un declin de 10% în trimestrul precedent.

"Analiza din perspectiva cererii agregate evidenţiază redinamizarea investiţiilor productive în trimestrul II, după ajustarea din trimestrul I. Cu toate acestea, în semestrul I investiţiile productive s-au ajustat cu 3,1% an/an, evoluţie determinată de declinul înregistrat în ramura secundară, cu 8,3% an/an. De asemenea, investiţiile în sectorul terţiar au scăzut cu 1% an/an în semestrul I. Pe de altă parte, investiţiile în sectorul primar au crescut cu 3,8% an/an", mai punctează Andrei Rădulescu.

La nivelul cererii externe nete se evidenţiază declinul importurilor cu 3,3% an/an, o ajustare mai severă comparativ cu cea înregistrată de exporturi, de 3% an/an.

În luna mai, factorii de decizie de la Bejing au stabilit că nu vor seta o ţintă de creştere economică pentru 2020 în contextul pandemiei de coronavirus. Pentru 2021 însă, Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă la o accelerare a ratei de creştere a PIB din China la 8,2% după decelerarea de la 6,1% în 2019 la 1% în 2020.