REVISTA PRESEI 01.04.2014

• ADEVARUL

• Românul cu maşină, marea victimă a "accizei Ponta". Guvernul va da înapoi un sfert din cât va încasa din acciza de 7 eurocenţi pe litru

Acciza de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi va fi plătită integral doar de persoanele fizice posesoare de maşini şi de micile firme, după ce transportatorii rutieri şi fermierii îşi vor putea recupera o mare parte din costurile suplimentare. Guvernul estimează că va colecta în acest an aproximativ 2 miliarde de lei din aplicarea accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe fiecare litru de carburant, măsură care intră de astăzi în vigoare, dar va fi forţat să restituie aproape un sfert din valoarea acesteia transportatorilor şi agricultorilor, potrivit unei analize "Adevărul". Un proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de Ministerul Finanţelor arată că statul va returna transportatorilor o valoare de 4 eurocenţi din cei 7 eurocenţi colectaţi suplimentar, măsură care va diminua veniturile scontate cu circa 353 de milioane de lei pentru acest an. De această facilitate nu vor beneficia, însă, toţi transportatorii, ci doar cei care operează vehicule de peste 7,5 tone sau microbuzele care au minimum nouă locuri.

• Anexarea Crimeii începe să-i usture pe ruşi

La o lună de la izbucnirea crizei separatiste din Crimeea, economia rusă simte primele consecinţe. Companiile şi investitorii scot masiv bani din Rusia, bursa a încheiat luna în scădere, iar creşterea economică va fi mai mică. Iar asta nu din cauza sancţiunilor laxe impuse până acum în Vest, ci pentru că pieţele internaţionale se tem că vor fi aplicate alte măsuri, mai drastice, care vor izola economia rusă. Deocamdată, efectele pe care le-ar putea avea sancţiunile economice impuse de Vest asupra Rusiei rămân sub semnul întrebării, însă pieţele internaţionale au "taxat" deja Moscova pentru anexarea Crimeii. Posibilitatea aplicării unei noi serii de măsuri mult mai drastice, care să izoleze cu adevărat economia rusă, este cea care a speriat investitorii şi oamenii de afaceri - atât străini, cât şi ruşi. Aceştia au început să scoată masiv lichidităţi din Rusia, astfel că valoarea ieşirilor de capital înregistrate în primele trei luni ale anului a ajuns la 70 de miliarde de dolari, adică mai mult decât întregul an 2013.

• Traian Băsescu: "Romania are bani în acest moment. Acciza este o sfidare. Nu aş refuza postul de premier cu un preşedinte de dreapta"

Preşedintele Traian Băsescu a discutat, luni seară, la postul B1 TV, despre acciza la carburant, despre dreapta românească şi despre alegerile europarlamentare. Traian Băsescu: Şi liberalii sunt de centru-stânga. Avem numai partide vechi. Fie că vorbim de Tomac, de Elenea Udrea, au înţeles crearea unui nou partid. Eu voi susţine PMP fără rezerve. Eu aş miza pe partidele aceste proaspete. Am fost la câteva întâlniri ale PMP la care nu aţi ştiut nici dvs. şi am văzut oameni care vor să facă politică. Mă uit şi eu la sondaje, precum şi la cele care nu sunt date publicităţii. Ponta scade destul de accelerat în încrederea populaţiei. Nu mai este campion. Nu vreau să spun cine sunt cei care i-au luat locul. Sunt vreo trei politicieni mai exact. Nu există o alternativă atractivă în prezent pentru electorat. Sunt partide care se cantonează între 10 şi 15%. Sper totuşi ca după europarlamentare să se găsească o soluţie pentru a bate stânga la prezidenţiale. La europarlamentare este o bătălie pentru cine nu va fi cel mai mic. Rolul de coagulant ar trebui să fie al partidelor. Eu voi fi un susţinator al PMP-ului.

• Codruţ Şereş a mai primit patru ani de închisoare

Fostul ministru al Economiei a fost condamnat luni la patru ani de închisoare cu executare în dosarul "Hidroelectrica" în care a fost găsit vinovat că a lăsat fosta conducere a companiei să prejudicieze societatea şi statul cu 165 de milioane de dolari. Decizia nu e definitivă. La nici patru luni de la condamnarea la 6 ani de închisoare pe care a primit-o în dosarul în care a fost acuzat de trădare, fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş a fost condamnat din nou, dar de această dată la patru ani de închisoare cu executare în dosarul "Hidroelectrica". Şi de această dată este vorba de o sentinţă pe fond, fostul demnitar putând să o atace cu apel.

• Gabriel Ignat, fost manager la Dalkia România, este noul şef al ELCEN Bucureşti. El îl înlocuieşte pe Dan Ştefan Cetacli

Directorul general al Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), Dan Ştefan Cetacli, a fost înlocuit în funcţie de un fost manager al Dalkia România, Gabriel Ignat, informează Departamentul pentru Energie. Cetacli a fost la conducerea ELCEN din mai 2010. Noul şef al ELCEN este absolvent al Universităţii Politehnice din Bucureşti, Facultatea de Energetică, şi a lucrat anterior la Dalkia România, în funcţia de manager studii proiecte mari. Anterior, Ignat a fost manager de proiect la ISPE (Institutul de Studii şi Proiectări Energetice), în intervalul mai 2010 - noiembrie 2013. Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a anunţat recent că vrea să înceapă un program de eficientizare a ELCEN, care ar urma să includă şi schimbarea conducerii producătorului de energie electrică şi termică. ELCEN, companie controlată de stat prin Departamentul pentru Energie, operează în Bucureşti şi Constanţa, fiind principalul furnizor de energie termică pentru clienţii din cele două oraşe.

• Ministrul Energiei avertizează Petrom şi Romgaz că suprataxarea veniturilor din liberalizarea gazelor ar putea ajunge la 97% dacă vor creşte necontrolat preţurile

Producătorii trebuie să înţeleagă "corect" mesajul transmis de Guvern prin schimbarea modului de calcul al impozitării veniturilor suplimentare provenite din liberalizarea pieţei de gaze, astfel încât să fie păstrate locurile de muncă, în caz contrar Guvernul luând în calcul posibilitatea suprataxării cu 97%. La începutul anului trecut, Guvernul a decis că, în intervalul 1 februarie 2013-31 decembrie 2014, va suprataxa cu 60% veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sector. Formularea era făcută în aşa măsură în care producătorii de gaze erau practic forţaţi să vândă industriaşilor la preţuri care urcau treptat până la nivelul de import. Guvernul a eliminat săptămâna trecută corelaţia între sectorul industrial care se alimentează de pe piaţa liberă cu firmele care sunt încă reglementate.

• Nicolescu cere schimbarea a trei directori Conpet, din cauza neregulilor de la licitaţiile privind transportul pe cale ferată. GFR a avut contractul

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, i-a solicitat luni directorului general al Conpet, Liviu Ilaşi, ca până la sfârşitul zilei să pregăteasca formele legale pentru demiterea a trei directori din cadrul companiei de stat. Este vorba despre Narcis Florin Stoica - directorul general adjunct, Nicolae Dobromir - directorul Direcţiei de Operare şi despre Vasile Crişan - şeful Serviciului de Achiziţii şi Logistică. Măsura a fost luată în urma primirii mai multor sesizări în legatură cu deficienţele înregistrate în sistemul de achiziţii publice al Conpet. Acestea au fost semnalate în special în ceea ce priveşte organizarea licitaţiilor privind achiziţionarea serviciilor de transport pe calea ferată, contract cu o valoare de peste 10 milioane de euro. Transportul pe cale ferată pentru Conpet a fost ani buni deţinut de către Grup Feroviar Român (GFR), deţinut de către omul de afaceri Gruia Stoica.

• Guvernul Franţei a demisionat

Guvernul Franţei, condus de premierul socialist Jean-Marc Ayrault, a demisionat luni, potrivit unui comunicat oficial. La conducerea executivului francez va fi desemnat socialistul Manuel Valls, preluând responsabilităţile lui Ayrault, au anunţat surse oficiale citate de agenţia AFP. Decizia a fost luată după ce Jean-Marc Ayrault a demisionat, susţin surse citate de presa franceză, ca reacţie la înfrângerea socialiştilor în alegerile locale. Născut la Barcelona şi devenit cetăţean francez la vârsta de 20 de ani, actualul ministru de Interne, Manuel Valls, în vârstă de 51 de ani, este preferat de francezi pentru a ocupa funcţia de prim-ministru, notează AFP.

• CURENTUL

• Victor Ciorbea a fost avizat ilegal în conducerea ASF. Îl recomandă cei patru ani de procuror în regimul comunist

Parlamentarii PSD, PNL, PC, UNPR şi UDMR din Comisiile de Buget finanţe din Parlament l-au avizat pe Victor Ciorbea pentru a ocupa o funcţie de membru neexecutiv în Consiliul de conducere al Autorităţii de Supraveghere Financiară. Ciorbea a primit 49 voturi "pentru", două voturi "împotrivă" şi o abţinere, în condiţiile în care parlamentarii din comisii ştiau că încalcă legea de funcţionare a ASF. Mai mult, deputatul PDL Andreea Paul le-a atras atenţia colegilor săi că Victor Ciorbea nu poate fi avizat pentru funcţia de membru neexecutiv în Consiliul ASF întrucât nu respectă criteriul de experienţă cerut de lege. Inutil. Răposatul USL a reînviat şi, cu aportul inclusiv al UDMR, l-a trimis pe Ciorbea într-o funcţie de unde va încasa mii de euro lunar fără să facă probabil nimic, având în vedere că experienţa sa în domeniul financiar sau al asigurărilor este zero. Votul final pentru această numire urmează să fie dat marţi, în plenul celor două Camere.

• Paradoxul alegerilor la români: mai mulţi semnatari pentru candidaţii la europarlamentare decât votanţii reali!

"În România, Bulgaria sau Croaţia, istoria recentă e plină de dovezi ale fraudelor electorale, comentează EUobserver oprindu-se asupra alegerilor pentru Parlamentul European. În ciuda faptului că a fost trimis în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru rolul său în încercarea de a frauda referendumul din 2012, Dragnea continuă să fie responsabil de campania electorală a PSD pentru Parlamentul European." Unul dintre candidaţii independenţi, Erwin Albu, a tras un semnal de alarmă şi a anunţat că se va adresa instanţei după ce a scos în evidenţă cu un simplu calcul matematic, algebră elementară, că suma celor care cică ar fi completat listele de semnături cerute de lege pentru candidaţii partidelor şi pentru independenţi depăşeşte cu mult suma participanţilor reali la vot.

• CURIERUL NATIONAL

• Producţia de cereale pentru boabe a crescut cu aproape două treimi în 2013

Producţia de cereale pentru boabe a crescut cu 63,9% în anul 2013 în România, care, deşi ocupă poziţii fruntaşe în UE la producţia de porumb şi grâu, este pe ultimele locuri în ceea ce priveşte randamentele la hectar, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Potrivit rezultatelor unei cercetări statistice, producţia agricolă vegetală a înregistrat creşteri la toate culturile datorită vremii favorabile. Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2013 reprezintă 47,1% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 39%. Producţia de cereale pentru boabe a crescut cu 63,9% faţă de anul precedent, datorită majorării randamentelor la hectar (producţia medie la hectar) la porumb boabe (de 2 ori), orz şi orzoaică (+39,8%), grâu (+31,2%) şi ovăz (+16,6%). Producţia de leguminoase pentru boabe s-a majorat cu 12,7% datorită creşterii randamentului la hectar (+15,3%), deşi suprafaţa cultivată a scăzut cu 2,2%. Producţia de plante uleioase a urcat cu 79,3%, datorită atât creşterii suprafeţei cultivate (+13,6%), cât şi a randamentelor la hectar.

• 40.000 de militari în Afganistan, Kosovo, Irak şi Bosnia-Herţegovina

În cei 10 ani de apartenenţă la NATO, România a trimis aproximativ 40.000 de militari în Afganistan, Kosovo, Irak şi Bosnia-Herţegovina. 25 dintre ei şi-au pierdut viaţa, iar alţi 130 au fost răniţi. Aderarea la NATO a fost o prioritate de politică naţională, imediat după 1989. România a stabilit mai întâi relaţii diplomatice apoi în 1993, preşedintele de atunci, Ion Iliescu a transmis oficial secretarului general al NATO, dorinţa României de a adera la Alianţă. La prima încercare de aderare am înregistrat un eşec, la Madrid din 1997. Apoi, România a primit invitaţia oficială la summitul din 2002, de la Praga. Pe 29 martie 2004, România a aderat la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, pe 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului României la sediul NATO.

• Hidroelectrica nu a reuşit să ia banii de la BERD

Contractul de împrumut încheiat în luna iulie 2011 între Hidroelectrica şi BERD pentru retehnologizarea centralei de la Stejaru nu a fost onorat de bancă nici acum, la trei ani de la semnarea documentului de către cele două părţi, motiv pentru care Hidroelectrica a anunţat că a notificat banca cu privire la încetarea contractului, urmând să încerce să finanţeze, singură sau cu ajutorul unui credit comercial, acest proiect. În 2011, Hidroelectrica a contractat de la BERD un credit de investiţii în valoare de 110 milioane euro, în vederea retehnologizării Centralei Hidroelectrice "Dimitrie Leonida" (Stejaru), pusă în funcţiune în 1962 şi având o putere instalată de 210MW.

• Bursa face eforturi să treacă în era digitală

70-75% din valoarea tranzacţiilor de la BVB de anul trecut se realiza încă prin ordine off-line. Tendinţei internaţionale de mutare către transferurile prin platforme electronice Bursa îi răspunde inclusiv prin lansarea aplicaţiilor mobile care deja au fost descărcate de peste 1.200 de utilizatori. Din 14 aprilie va fi lansat şi concursul de tranzacţionare BVB Invest Quest, potenţialii participanţi putând accesa platforma încă de ieri.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Consilierul vicepremierului Daniel Constantin garanta blocarea anchetelor DNA la Restituirea Proprietăţilor

Aproximativ 200.000 de dosare pentru despăgubiri sunt depuse la ANRP. Samsarii de drepturi litigioase au luat milioane de euro cu complicitatea unor funcţionari. Şpăgile descoperite de DNA sunt de sute de mii de euro. Daniel-Marin Bran, fostul consilier al vicepremierului Daniel Constantin (PC), se lăuda că poate bloca o anchetă a procurorilor DNA care investigau corupţia de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). "Îţi garantez 100% că vei primi scoatere de sub urmărire penală", îi spunea Bran lui Cătălin Dumitru, fost vicepreşedinte al ANRP. În schimbul serviciilor sale, Marin Bran (PC) a cerut suma de 400.000 de euro. Ce nu ştia acesta era că atât el, cât şi demnitarul, erau monitorizaţi de procurorii DNA, într-un dosar privind o retrocedare dubioasă de 5,2 milioane de euro. "Evenimentul Zilei" prezintă detalii inedite din rechizitoriul DNA, prin care Bran a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă.

• Ponta şi Băsescu s-au ciondănit şi la ceremonia NATO

Premierul a refuzat o nouă invitaţie primită de la Cotroceni. Aniversarea a 10 ani de la intrarea în NATO s-a transformat, ieri, într-un schimb de replici acide între premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu. Cel care a declanşat disputa a fost premierul, care, în cursul dimineţii, a anunţat că nu participă la ceremoniile de la Palatul Cotroceni. "Eu cred că ar trebui să aniverseze cei care au un merit în intrarea noastră în NATO - preşedintele Constantinescu, preşedintele Iliescu, primul-ministru Adrian Năstase. Ei sunt cei care ne-au adus în NATO ca să tragă o petrecere astăzi preşedintele Băsescu, care nu a avut nicio legătură cu NATO. El e cu petrecerile de după", a afirmat Ponta. "Dacă am pleca pe logica lui Victor Ponta, doar participanţii la eveniment să aibă dreptul de a fi prezenţi la o astfel de ceremonie, mă întreb ce caută la Ziua Unirii, că doar nu l-am văzut în suita lui Cuza. Deşi poate în modul de a-şi gestiona cariera, poate a luat un act al Unirii şi a pus şi el de un plagiat, acolo, a pus şi el o semnătură pe actul Unirii şi atunci se consideră îndreptăţit să meargă la Iaşi, la Ziua Unirii. Are fracturi de logică, este evident", a spus Băsescu.

• Pro TV şi-a revenit după plecarea lui Sârbu

În timp ce zvonurile dădeau ca sigură prăbuşirea postului, Pro TV obţine cele mai mari cifre în prime-time din istoria audienţei. Imun la zvonurile din media, publicul a rămas fidel brand-ului Pro TV. Chiar dacă nume mari au părăsit postul în ultimele luni, iar Antena 1 a declanşat o adevărată ofensivă de racolare a vedetelor şi emisiunilor principalului său rival, ProTV încheie luna martie cu cele mai mari cifre de audienţă în prime-time din istoria măsurătorii de audienţă modernă în România. Informaţia a fost dezvăluită de Lucia Antal, Marketing Director Pro TV SA.

• Dispute pe Legea terenurilor agricole. Notarii vor cadastru odată cu anunţul de vânzare

Notarii, dar şi reprezentanţi ai Ministerelor Dezvoltării, Apărării şi Culturii s-au întâlnit, ieri, cu specialiştii din Ministerul Agriculturii, pentru a discuta despre legea privind vânzarea terenurilor agricole, care va intra în vigoare la jumătate lunii aprilie. Tehnocraţii au susţinut că noua reglementare nu poate fi aplicată şi au cerut amânarea intrării ei în vigoare, pe motiv că ar duce la parafarea unor contracte de vânzare-cumpărare care ar putea fi uşor anulate. Motivul: vânzarea terenurilor agricole se face cu drept de preemţiune, care se stabileşte fără cadastru. În replică, edili mai multor comune spun că oamenii au titluri de proprietate, dar recunosc că marea majoritate a terenurilor agricole nu au cadastru şi că încă nu au citit legea. Surse din cadrul Ministerului Agriculturii spun că şefii instituţiei şi-au dat seama că legea poate duce la anularea unor tranzacţii cu terenuri agricole, dar acum nu se vrea schimbarea legii pe motiv că ministrul Daniel Constantin a promis, public, că pe ţăranii care vând pământ nu îi va costa nimic.

• JURNALUL NATIONAL

• Băsescu se promovează pentru funcţia de premier: Într-un an de zile aş pune ţara pe şine

Preşedintele Traian Băsescu a afirmat luni seara că nu ar refuza funcţia de prim-ministru şi că în situaţia în care ar fi rugat să preia această funcţie, ar face acest lucru "pe contract". "Oricine poate spune ce vrea şi eu sunt liber să spun ce vreau, cert e că nu sunt încă atât de în vârstă încât dacă cineva m-ar ruga să îi pun ţara pe şine, nu aş face-o un an de zile, pe contract, îmi laşi ţara, îţi curăţ ce-i de curăţat, pentru că mă uit la instituţiile statului, noi avem aici cea mai mare problemă, aici primul ministru este capital, dar nu am avut niciun prim-ministru, nici Emil Boc nu a făcut-o şi acest lucru capital este funcţionarea instituţiilor", a spus şeful statului la postul B1 Tv, punctând că nu ar refuza propunerea de a deveni prim-ministru. El a subliniat că poate face echipă cu orice preşedinte care ar fi ales, însă a arătat că nu poate face compromisuri cu un şef al statului ca Victor Ponta. Şeful statului a mai spus că Emil Boc ar fi o soluţie foarte bună pentru Cotroceni.

• Un puşti de 14 ani are SOLUŢIA IEŞIRII DIN CRIZĂ!

Suvir Mirchandani le-a propus guvernanţilor să schimbe fontul în documentele pe care le emit zi de zi. Astfel, s-ar economisi anual fabuloasa sumă de 400 de milioane de dolari! Elevul din Pennsylvania a făcut această descoperire în timp ce făcea un proiect pentru şcoală. Tot printând pagini pentru tema la Ştiinţe exacte, băiatul a realizat că se fac eforturi uriaşe pentru a economisi hârtie, însă puţini se gândesc la tuşul consumat. "Volumul de tuş este de două ori mai scump decât parfumul franţuzesc", a declarat Suvir pentru CNN. Băiatul a realizat că fontul Times New Roman, cel folosit pentru întocmirea documentelor oficiale, ocupă prea multe pagini şi consumă prea mult tuş. După ce a studiat care sunt cele mai utilizate litere şi care este cantitatea de tuş pe care acestea le consumă în cele mai frecvente patru fonturi, Suvir a ajuns la concluzia că fontul Garamond este cel mai economicos.

• NATIONAL

• Mafia permiselor, protejata de "Doi s'un sfert"!

Documentul incendiar intrat in posesia National este intocmit de un procuror si se afla acum pe masa de lucru a structurii centrale a DNA. Iar in informarea de data recenta se fac acuze extrem de grave, cu probe si martori, privind protejarea de catre actualul director general adjunct al DGA, comisarului sef Croitorescu si de alte nume grele din conducerea DGIPI si a MAI a unei retele specializate in traficul cu permise auto, vinovata in buna masura de macelul de pe soselele Romaniei. Numele lui Liviu Croitorescu apare si pe lista scurta a sefilor din MAI, alaturi de adjunctul IGPR, Gheorghe Popa, asupra carora procurorii anticoruptie deruleaza cercetari privind posibila deturnare de fonduri europene comisa la varful Academiei de Politie. Tot fostul sef al "acoperitilor" de la "Doi s'un sfert" este implicat si in scandalul numirii sale intempestive de catre Radu Stroe la sefia IPJ Ilfov, demers facut, se pare, in urma rugamintilor "baronului" liberal Marian Petrache.

• Se lucreaza la refacerea USL-ului

Pana la alegerile prezidentiale, Uniunea Social Liberala trebuie dezgropata, fatuita si adusa din nou in atentia opiniei publice. Cel putin asta isi doresc Victor Ponta si noul sau partener, Calin Popescu Tariceanu. Ca sa nu-si piarda electoratul, cei doi politicieni incearca sa tina vie amintirea aliantei care, in opinia lor, s-a bucurat de un succes rar intalnit pe meleagurile noastre. Prin urmare, din zori si pana-n seara, premierul si presedintele Senatului stau cu USL-ul in gura. "Este un proiect care trebuie sa ne preocupe, adica trebuie sa le spunem cetatenilor: nu depunem armele. Eu cred ca USL are sanse de a fi nu resuscitat, ci de a se recompune, pentru ca exista aici o datorie, o obligatie, o promisiune neindeplinita fata de alegatori. USL s-a angajat la anumite lucruri prin programul cu care a castigat alegerile, ruperea USL-ului a lasat foarte multa dezamagire. (...)

• SRS: Listele depuse la BEC sunt falsificate in stil mare

Sorin Rosca Stanescu acuza "falsificarea masiva" a listelor depuse la BEC de partidele dornice sa participe la alegerile europarlamentare din 25 mai. Conform legii, pentru a se inscrie in cursa electorala, partidele trebuie sa depuna liste cu minimum 200.000 de semnaturi, barem coborat la 100.000 de semnaturi pentru candidatii independenti. "Pentru a avea sansa de a fi validati, si partidele si independentii trebuie sa prezinte un total mai mare. Daca, in medie, candidatii, partide sau persoane, aduna circa 20 la suta mai mult decat era necesar, rezulta o cifra incredibila. Si anume ca listele prezentate la BEC sunt semnate de 4,5 milioane de persoane diferite. Ceea ce este imposibil. S-a produs un furt masiv fara a fi inceput macar, in mod oficial, campania electorala pentru europarlamentare. Pentru moment, furtul este facut pe liste", apreciaza Sorin Rosca Stanescu. Chiar daca se declara ferm convins de falsificarea listelor cu pricina, SRS nu crede ca vor exista urmari.

• PUTEREA

• Rechinii din Corabia vânează un teren de 19 hectare în port

Primăria oraşului Corabia vrea să vândă cu doar 11.000 de euro un teren de 19 hectare aflat la gura portului dunărean Corabia şi învecinat cu prima Bursă de cereale din România, care urmează să îşi înceapă activitatea în vară. Contactat de PUTEREA, edilul local Iulică Oane a declarat că a decis să vândă şi nu să concesioneze terenul, care este practic un "vad" pentru investiţii de milioane de euro din fonduri europene destinate dezvoltării coridorului strategic Rin-Dunăre, pentru că primăria are nevoie urgent de bani şi nu îşi poate permite să asigure cofinanţarea. În ce priveşte suma ridicolă stabilită de evaluator, primarul susţine că, în documentele oficiale, s-a strecurat o eroare: atât firma care a evaluat terenul, cât şi autorităţile locale au omis, din greşeală spune primarul, să adauge un zero la final.

• Rusia îşi retrage trupele militare din Ucraina

Premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, se află luni în vizită în Crimeea, regiunea anexată în urmă cu două săptămâni la Rusia. Regimul de la Kiev a anunţat că Rusia a început să-şi retragă progresiv trupele comasate la graniţa dintre cele două state. Şeful guvernului de la Moscova este oficialul cu cel mai înalt rang care vizitează peninsula Crimeea, după alipirea provinciei ucrainene la Federaţia Rusă. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat, că dacă Occidentul a acceptat lovitura de stat de la Kiev, mai excat îndepărtarea de la Putere a preşedintelui Viktor Ianukovici, atunci vesticii ar trebui să accepte şi alipirea Crimeei la Federaţia Rusă.

• ROMANIA LIBERA

• Ce au adus 10 ani de apartenenţă la NATO

Săptămâna trecută, la Bruxelles, preşedintele american, Barack Obama, a admis că, după criza ucraineană, NATO va trebui să desfăşoare mai multe trupe în ţările din Est, pentru a contracara ameninţările din partea Rusiei. Va fi pentru prima oară, după cel mai mare val de extindere, cel din 2004, când NATO va trece efectiv de fosta Cortină de Fier. Zece ani de apartenenţă la Alianţa Nord-Atlantică au văzut o consolidare constantă a securităţii naţionale, dar aceasta a venit cu un preţ: 26 de militari români şi-au pierdut viaţa în Afganistan şi peste 100 au fost răniţi, ultimii duminică într-un atac sinucigaş. În zece ani de apartenenţă a României la NATO un singur lucru a rămas constant. În fiecare an, cineva se întreabă dacă NATO mai are vreun viitor, dacă nu este depăşită sau complet inutilă. Ocuparea Crimeii a schimbat complet acest lucru şi marchează o schimbare tectonică. Până acum, SUA şi aliaţii au respectat în mare parte pretenţiile ruşilor. Acum, Obama acceptă că vor trebui desfăşurate trupe în Europa de Est.

• "Sultanul" Erdogan se vrea preşedinte

Prim-ministrul Recep Tayyip Erdogan a proclamat duminică victoria sa totală la alegerile municipale din Turcia, în pofida criticilor şi scandalurilor de corupţie, şi a promis tuturor inamicilor săi că îi va face "să plătească". Această victorie îl lansează în cursa pentru prezidenţialele din august, disputate pentru prima oară prin vot universal direct. Chiar în seara marelui succes al formaţiunii sale politice, Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), omul - forte al ţării şi-a reluat retorica agresivă de campanie pentru a viza opoziţia şi mai ales "trădătorii" din organizaţia imamului Fethullah Gulen, pe care o acuză că ar complota contra regimului său.

• Angela Merkel a refuzat titlul de Doctor Honoris Causa oferit de Universitatea Politehnică din Bucureşti

Universitatea Politehnică din Bucureşti (UPB) doreşte să ofere titlul onorific de Doctor Honoris Causa cancelarului german Angela Merkel. Fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, actualmente preşedinte al Senatului UPB, a confirmat pentru România liberă demersurile pe care instituţia le face în acest sens. Reprezentanţii Cancelariei Germaniei au confirmat, în exclusivitate pentru România liberă, că Angela Merkel a refuzat să primească titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii Politehnică din Bucureşti. Reprezentantul guvernului german a negat, totuşi, că ar fi fost trimis vreun emisar la Universitatea Politehnică Bucureşti şi a menţionat că Angela Merkel deţine deja un astfel de titlu din partea Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, fapt pe care îl consideră suficient în acest moment.

• ZIARUL FINANCIAR

• România a ajuns pe locul întâi în lume la creşterea producţiei de maşini în 2013

Anul trecut producţia locală de autovehicule a crescut cu aproape 22% comparativ cu anul precedent, la circa 411.000 de maşini, depăşind ţări precum Austria (20%) sau China (15%), potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a Constructorilor de Automobile (OICA). "Strategia de produs a Dacia a făcut din România o armă letală în ceea ce priveşte creşterea. Pe termen lung trebuie să fim realişti. Acum atenţia cade asupra Ford şi producţiei de la Craiova. La Dacia nu mai avem unde să creştem deoarece suntem la capacitate maximă. La Ford, dacă producţia va urca mai aproape de capacitatea uzinei, mai putem câştiga un loc. Pe de altă parte, nimeni în industria auto nu stă pe loc şi putem vedea noi schimbări în ceea ce priveşte producţia în Italia", a spus Constantin Stroe, preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

• BCR a câştigat 21 mil. lei din afacerea cu Oprescu prin care a luat terenul de sub sediul central

BCR a devenit anul trecut proprietara terenului pe care se află turnul său de pe Calea Victoriei în care funcţionează birourile managementului printr-un schimb cu Primăria Bucureştiului în urma căruia banca a rămas cu un câştig de 20,8 mil. lei. Terenul de sub sediul central al BCR aparţinea domeniului privat al Capitalei, în timp ce turnul este în administrarea societăţii Bucharest Financial Plazza, care face parte din grupul BCR, fiind controlată de BCR Real Estate Management. În acelaşi timp banca avea în proprietate clădirea situată la intersecţia străzilor Lipscani, Smârdan şi Stavropoleos din centrul vechi al Bucureştiului, fiind construită la începutul secolului trecut şi unde primarul general Sorin Oprescu vroia să amenajeze Pinacoteca Municipiului Bucureşti în care să expună lucrările de artă aflate în posesia municipalităţii.

• Negriţoiu, noul şef al ASF. "Să punem capăt lăcomiei", a spus el, dar nu şi-a asumat cu cât şi când vor fi reduse salariile astronomice de la ASF

Mişu Negriţoiu, preşedintele ING Bank, a fost validat fără emoţii de comisiile de specialitate de la Senat şi Camera Deputaţilor în funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Obiectivul declarat al viitorului şef este să transforme ASF dintr-o instituţie dâmboviţeană într-una europeană, în care românii şi pieţele financiare să aibă încredere. Fostul prim-ministru Victor Ciorbea a fost validat ca membru neexecutiv. Patruzeci de minute au fost suficiente pentru cei 50 de senatori şi deputaţi prezenţi ieri după-amiază în sala Constantin Stere din clădirea Senatului pentru a se convinge că Mişu Negriţoiu este cel mai bun candidat, de altfel singurul, pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară.