REVISTA PRESEI 03.02.2014

• ADEVARUL

• Noul Cod penal, mană cerească pentru sute de infractori

Noua lege în materie de procedură penală a adus avantaje nu doar politicienilor şi oamenilor de afaceri vizaţi în dosarele grele instrumentate de procurori, ci şi persoanelor care se aflau deja după gratii. Peste 200 de deţinuţi au părăsit deja închisorile. Şi ăsta e doar începutul. Intrarea în vigoare a noului Cod Penal a scos din puşcării peste 100 de persoane, iar alte 176 au fost mutate în centre de detenţie. Concret, de noua lege mai favorabilă ar putea beneficia aproximativ 400 de deţinuţi, arată estimările Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP). Cei mai avantajaţi vor fi minorii, sancţionaţi de acum înainte exclusiv pe baza măsurilor educative, care pot fi atât privative, cât şi neprivative de libertate. Măsura, deşi agreată de specialişti, i-a scos din penitenciare pe ieşeanul Robert Ciobanu (24 de ani), condamnat la 20 de ani de închisoare pentru uciderea, în 2005, a unei fetiţe în vârstă de 7 ani, dar şi pe hunedoreanul Lucian Hoară (21 de ani), condamnat la nouă ani de puşcărie după ce, în 2008, a omorât-o pe prietena sa.

• Ponta: Am propus Parlamentului ca STS să treacă la MAI. Băsescu îl protejează pe Opriş. Probabil este şantajat

Liderii USL s-au reunit duminică în şedinţă de urgenţă, la scurt timp după încheierea întrunirii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în cadrul căreia s-au prezentat rapoartele privitoare la accidentul aviatic din Munţii Apuseni. Potrivit copreşedinţilor Uniunii, în Parlament va fi depus un proiect de lege prin care STS să treacă din subordinea Preşedinţiei în cea a Ministerului de Interne. Victor Ponta, despre CSAT: Astăzi, în cadrul şedinţei CSAT, cu acordul tuturor membrilor Cabinetului, am prezentat concluziile instituţionale privind accidentul din 20 ianuarie, din care rezultă foarte clar că în conformitate cu legea trei instituţii au competenţe: ROMATSA, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi STS. Având în vedere că au fost reliefate disfuncţionalităţi în activitatea celor trei instituţii, au fost demiteri la ROMATSA, la ISU, era normal şi la STS, dar în baza opoziţiei preşedintelui nu s-a întâmplat asta. E evident că Băsescu nu are curajul - probabil sunt lucruri cu care este şantajat - laşitate, interese personale, adevărul despre implicarea STS la referendumul din 2012, dar e clar că Băsescu îl va proteja pe şeful STS.

• Băsescu, după CSAT: STS poate depista doar telefoane fixe. Directorul Opriş nu este om politic şi nu poate fi schimbat ca să dea bine

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la scurt timp după încheierea şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în cadrul căreia s-a discutat despre accidentul aviatic din Munţii Apuseni, că şeful STS nu va fi demis, întrucât instituţia pe care o conduce nu putea localiza aeronava prăbuşită. Acţiunea din Apuseni nu a fost coordonată în conformitate cu reglementările în vigoare, de aceea a fost un eşec. În aceste zile, s-a instalat public prin persistenţa unor minciuni ideea că STS trebuia să facă localizarea exactă. Este o minciună, STS nu are nici echipamente pentru aşa ceva, nu are nici dreptul legal să facă mai mult decât atât. Prin reglementările legale, STS preia pe linia de apeluri de urgenţă informaţii de la operatori de telefonie. STS are capacitatea să spună locul din care s-a făcut apelul când se face de pe un telefon fix. Dacă se face de pe un telefon mobil, STS primeşte indicativul celulei de la un operator.

• Cum subvenţionează fiecare român din buzunarul propriu economiile Bulgariei, Ungariei şi Serbiei

Efect pervers al certificatelor verzi: preţul energiei a scăzut datorită stimulentelor pentru energie regenerabilă, ceea ce impulsionează exportul de electricitate mai ieftină în Ungaria, Bulgaria şi Serbia. Însă facturile rămân la fel de mari pentru populaţie şi industrie. Fiecare român a ajuns să subvenţioneze indirect, din buzunarul propriu, economiile Bulgariei, Ungariei şi Serbiei, din cauza schemei de 10 miliarde de euro prin care se stimulează energia verde în dauna celei produse prin modalităţi clasice. Mai exact, subvenţiile la energia verde au dus la scăderea accelerată a preţului electricităţii pe bursa specializată OPCOM, ceea ce a permis, ulterior, realizarea de exporturi de energie de către furnizori în statele învecinate. Energia verde în sine, produsă de centralele care folosesc resurse regenerabile, nu este exportată, însă este vândută la comun cu cea clasică pe bursă, astfel că traderii realizează "coşuri" de energie mixtă.

• Preşedintele Băsescu ar semna scrisoarea cu FMI dacă acciza de 7 eurocenţi nu va fi menţionată în document. Liberalii ar dori mai mult reducerea CAS

Preşedintele Traian Băsescu va semna scrisoarea cu FMI dacă acciza de 7 eurocenţi la benzină nu va fi specificată în document, iar acciza la motorină va fi amânată cel puţin 3 luni, măsură agreată de premierul Victor Ponta, dar nu şi de PNL, care vede astfel diminuate şansele reducerii CAS din iulie, scrie Mediafax, care citează surse oficiale. "Fondul este flexibil şi insistă doar pe acoperirea deficitului creat prin amânarea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi. Nici măcar modul de compensare nu va fi detaliat în scrisoare, dar este evident că până la mijlocul anului se vor face economii de cheltuieli la unele ministere. După cum era de aşteptat, cele mai importante reduceri o să fie operate acolo unde s-au dat cei mai mulţi bani. Dacă la mijlocul anului veniturile se vor ridica la nivelul programat, atunci rectificarea nu va consfinţii o reducere de cheltuieli la aceste ministere", au explicat sursele.

• Laszlo Diosi, şeful OTP Bank: În România, doar 8-10 bănci dau credite, restul sunt în stand-by. În România sunt prea multe bănci universale

"După feedback-ul colegilor din sucursale, nu sunt mai mult de 8-10 bănci cu care suntem în competiţie pe partea de creditare. Sunt câteva bănci mari, vreo 3-4, sunt şi jucători mai mici, dar ceilalţi sunt în stand-by. Noi nu simţim competiţie din partea celorlalţi", a spus Laszlo Diosi. Cu toate acestea, oficialul OTP Bank susţine că în România sunt prea multe bănci universale, dar care au o cotă de piaţă mică, de sub 1%. "Pe termen mediu 5-10 trebuie să închidă, să fuzioneze sau să se transforme în bănci de nişă. Este surprinzător că sunt atâtea bănci. Va fi o schimbare pe piaţă, dar se va face foarte încet", a declarat directorul, potrivit sursei citate. În opinia şefului OTP Bank, soarta băncilor mici este complicată pentru că în cazul unui portofoliu mic de clienţi nu este uşor să vinzi. Cumpărătorii vor bănci cu o cotă de piaţă mare pentru că eforturile de integrare sunt similare pentru băncile mici şi cele mari. Din acest motiv reprezentantul OTP Bank nu crede în fezabilitatea fuziunilor dintre 3-4 bănci mai mici.

• CAPITAL

• Asigurătorii acuză avocaţii că se îmbogăţesc din daunele pe RCA

Anul 2013 va aduce un nou record în ceea ce priveşte valoarea despăgubirilor plătite de companiile de asigurare sub formă de daune morale. Potrivit datelor obţinute de Capital, asigurătorii plătiseră după primele nouă luni ale anului trecut aproximativ 251 de milioane de lei la acest capitol, sumă care este deja mai mare decât cea aferentă întregului an 2012. Cu tot cu rezervele constituite pentru plăţi viitoare, sumele blocate şi plătite se apropie de 900 de milioane de lei, însă asta în condiţiile în care autoritatea de supraveghere a modificat normele în sensul în care asigurătorii nu mai sunt obligaţi să constituie rezerve egale cu pretenţiile în instanţă ale păgubiţilor. Plăţile pe daune morale au crescut neîncetat începând cu anul 2010. Capital a scris în repetate rânduri despre situaţii în care despăgubirile acordate de instanţe familiilor lăsate în urmă de victimele accidentelor rutiere au ajuns la sume de peste un milion şi chiar un milion şi jumătate de euro. Î

• Populaţia, bună de plată în războiul contra plăţilor cash

Plăţile în numerar pe care le pot efectua firmele între ele şi către persoane fizice vor fi limitate la 2.000 de lei pe zi, de la 10.000 de lei pe zi plafonul actual, respectiv 5.000 de lei pentru un singur furnizor. De asemenea, firmele nu vor putea încasa în numerar de la persoane fizice mai mult de 10.000 de lei/persoană într-o zi în contul livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii. Cele mai controversate premiere ale proiectului sunt, însă, introducerea unor limite (10.000 lei) la plăţile cash între persoane fizice şi chiar interzicerea acestora pentru achiziţiile de maşini, case şi terenuri. Cine va încerca să ocolească banca riscă amenzi uriaşe, de 20% din valoarea tranzacţiei. Proiectul de ordonanţă a atras protestele comercianţilor. Aflaţi deja într-o relaţie tensionată cu bancherii din cauza comisioanelor înterbancare mari la tranzacţiile cu card, aceştia se plâng că limitarea plăţilor în numerar le va creşte şi mai mult costurile.

• CRIZA DIN UCRAINA: Moody\'s coboară ratingul Ucrainei la \"Caa2\", cu perspectivă negativă, din cauza tensiunilor sociale

Moody\'s a coborât ratingul de credit al Ucrainei de la \"Caa1\" la \"Caa2\", cu perspectivă negativă, din cauza escaladării tensiunilor sociale şi politice din ţară, care generează riscul apariţiei unei crize administrative severe şi incertitudinii politice pe termen lung. Un alt factor care a influenţat decizia Moody\'s este creşterea puternică a cererii de valută, în special din partea populaţiei, având în vedere impactul crizei politice asupra monedei naţionale, se arată într-un comunicat al agenţiei de rating. Hryvna ucraineană, al cărui curs este stabilit în consiliul monetar, a închis vineri în scădere cu 1,8%, la 8,6175 unităţi pe dolari, şi s-a depreciat în luna ianuarie cu 4,4%, cea mai proastă evoluţie din august 2009, potrivit Bloomberg.

• CURENTUL

• Elena Udrea dă lovitura de graţie Partidului Mişcarea Populară

Despre proiectul Partidul Mişcarea Populară (PMP) s-a vorbit la începuturi ca despre o Albă ca Zăpada a politicii româneşti, în care se vor găsi aspiraţiile tuturor românilor sătuli de actuala clasa politică, sătuli de traseismul şi de oamenii politicii care i-au dezamăgit în cei peste 20 de ani de democraţie postdecembristă. Sigur pe sine, preşedintele Mişcării Populare, fundaţia din care s-a născut partidul cu acelaşi nume, declara în urmă cu un an că nici nu vrea să audă de PDL, deoarece şi această formaţiune "face parte din lista de partide de care ne-am săturat". PMP nu se poate lăuda până acum decât cu roadele traseismului politic atât de hulit , dar binecuvântat când e vorba de găsit oaste de strânsură pentru un nou partid politic. Preşedintele partidului, Eugen Tomac( deputat ales şi el pe listele PDL în 2012) a anunţat că formaţiunea pe care încă o mai conduce are deja 15 parlamentari, toţi foşti membri PDL. Unii cu dosare penale, cum e fostul şef al CJ Dâmboviţa, Florin Popescu. Şi, ca să fie tacâmul complet şi sinuciderea politică evidentă, în fruntea PMP s-a instalat de facto Elena Udrea, politician aflat la al treilea partid, după PNL şi PDL.

• Mercurial mioritic: "Bursa" şpăgilor româneşti

Recentul scandal care l-a trimis după gratii, momentan în arest preventiv, pe Gruia Stoica, bunul "pretin" pentru care Premierul Ponta era în stare să bage mâna în foc, a scos la iveală ceea ce amatorii de clasamente consideră a fi cea mai babană şpagă post-decembristă: trei milioane de euro. Pentru locul doi în acest inedit "Top" al ticăloşiei, dar la mare distanţă, concurează cei 1,4 milioane de euro oferiţi în scandalul "şpaga de la Hidroelectrica".In octombrie 2013, Ion Mihailă, consilierul lui Constantin Niţă (pe atunci ministrul Energiei), ar fi intermediat mituirea lui Remus Vulpescu. Ceva mai "modest" a fost Aurel Pană, membru în PC, partid care l-a şi propulsat în funcţia de director al Agenţiei de Plăţi În Agricultură (APIA). Anul trecut, Pană ar fi pretins de la conducerea unei firme o şpagă, mascată sub forma unui comision de zece la sută din valoarea contractului, echivalentul a 1,2 milioane de euro.

• Referendumul din Găgăuzia, începutul sfârşitului aşa zisei Republici Moldova - de George Roncea

Aşa zisă Republică Moldova, deoarece este un stat artificial, o zonă tampon de fapt, un pseudo stat lipsit de atributul suveranităţii de vreme ce pe teritoriul său staţionează de 20 de ani trupe ruseşti, un teritoriu controlat în cea mai mare parte de serviciile (şi mafiile) ruseşti. Referendumul din această duminică, ca şi referendumul pentru independenţă din 2009, din Transnistria, bate încă un cui în coşciugul "Republicii". Un cui ce vibrează cu rezonanţă aparte, deoarece în perioada recentă zona s-a cam încins. Transnistria invocă un referendum similar, de acum câţiva ani, din 2009, pentru a se racorda la sistemul juridic al Rusiei ceea ce de facto s-a întâmplat deja de mult. Referendumul are doua două întrebări: una referitoare la vectorul politicii externe a Republicii Moldova şi cea de a doua întrebare - statutul de independenţă amânată a Găgăuziei, până când Republica Moldova îşi va pierde independenţa şi suveranitatea. Pe scurt, ca şi transnistrenii, găgăuzii rusofili încearcă cartea confrun­tării şi secesiunii.

• CURIERUL NATIONAL

• Povestea masacrului financiar de la Harinvest

Cea mai mare parte a pagubelor în scandalul Harinvest-BCR au fost generate în numai două zile la jumătatea lunii noiembrie anului trecut, când societatea şi clienţii ei au fost prăduite de 8,2 mil. lei. Păgubiţii contactaţi de Curierul Naţional acuză o conspiraţie în care au fost parte actori grei din piaţa de capital. Deşi au trecut două luni şi jumătate, nimeni de la Bursă, Depozitarul Central, ASF şi BCR nu vrea să răspundă întrebărilor incomode din acest scandal. Scandalul Harinvest-BCR, o poveste cu pagube de 20 milioane lei şi cu un furt din conturile clienţilor, pare a fi cel mai mare din piaţa de capital românească în condiţiile în care acesta ar implica deopotrivă cea mai mare bancă din România, o casă de brokeraj reprezentativă, garantul proprietăţii pentru deţinerile de acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti şi reglementatorul pieţei.

• Ce impact vor avea noile Coduri Penale asupra Legii insolvenţei

Noile Coduri - Penal şi de Procedură Penală - vor avea un impact nefast asupra Legii insolvenţei, prin exceptările de la suspendarea executărilor silite a cazurilor de judecare a acţiunilor civile din cadrul proceselor penale, a anunţat Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR), în urma analizei impactului modificărilor aduse Codurilor Penale în desfăşurarea procedurilor de insolvenţă. \"Schimbarea va avea un impact major asupra sistemului juridic ca întreg, influenţând pe alocuri şi domeniul insolvenţei, chiar dacă nu într-o măsură atât de mare. Practic, vor fi amendate câteva dintre articolele Legii 85/2006 prin aceste noi coduri - în special art. 36 şi art. 53\", a declarat Vasile Godîncă-Herlea, asociat coordonator al CITR. În cazul acţiunilor civile din cadrul proceselor penale, se pot executa silit bunurile firmei aflate în insolvenţă. Bunurile nu se vor înstrăina libere de sarcini, aşa cum se prevede în prezent, ci cu tot cu sechestru. CITR: Practic, vânzările se blochează, iar societatea responsabilă civilmente nu-şi va mai putea recupera prejudiciul

• \"Big data\" - marea provocare pentru publicitatea românească

La nivel internaţional, companiile de media şi clienţii acestora deţin un control fără precedent asupra consumului de conţinut, însă România este departe de acest lucru. Astfel, 77% dintre companiile de media şi divertisment lideri în zona digitală au acces în timp real la datele şi comportamentul clienţilor, potrivit unui raport EY. \"Chiar dacă în momentul de faţă aceste concluzii ale studiului pot părea departe de piaţa din România, este suficient să observăm că şi aici clienţii finali au deja un control fără precedent asupra consumului de conţinut, pe toate coordonatele - cum, când şi unde. Inovarea continuă permisă de noile tehnologii transformă interacţiunea companiilor de media cu clienţii lor şi cere o cu totul altă abordare. Niciun produs sau serviciu nou, de unul singur, nu mai poate constitui \"soluţia\".

• Barourile impun omerta

Hotărârea Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 853/2013, publicată recent în Monitorul Oficial îngrădeşte liberul acces la informaţiile publice, interzicând avocaţilor să comunice presei orice fel de informaţii, sub pretextul că şi-ar face reclamă. Sub protecţia anonimatului, avocaţii spun că astfel se îngrădeşte liberul acces la informaţiile publice. În plus, informaţiile ar ajunge la populaţie trunchiat, prezentând doar punctul de vedere al acuzării, respectiv Parchetelor, nu şi al apărării.

• Băsescu: Avem ca obiectiv intrarea în zona euro în 2018 - 2019

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Berlin, că obiectivul României este de a intra în zona euro în 2018 - 2019. \"Obiectivul nostru este să intrăm în 2018/2019 (...) Cu certitudine criteriile de la Maastricht vor fi îndeplinite anul acesta\", a precizat Traian Băsescu, în cadrul întrevederii cu jurnaliştii acreditaţi la Bundestag, informează Mediafax. Şeful statului a subliniat că este vorba de îndeplinirea tuturor celor cinci criterii de la Maastricht, obligatorii pentru aderarea la zona euro. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la 15 ianuarie, în cadrul întâlnirii anuale cu misiunile diplomatice acreditate la Bucureşti, că va mai dura câţiva ani până ca România să adopte moneda unică, dar că progresele pentru îndeplinirea criteriilor sunt semnificative.

• Câţi bani au cheltuit băncile pe publicitate?

Volksbank, Banca Comercială Română şi Bancpost sunt instituţiile bancare cu cel mai mare volum de publicitate înregistrat în 2013, potrivit mediaTRUST. În perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2013, Volksbank ocupă primul loc în topul băncilor cu cel mai mare volum de publicitate. Prezentă pe piaţa românească din anul 2000, Volksbank a înregistrat 13.241 de reclame, pe parcursul anului 2013, având un rate card de 29.675.994 euro. Banca Comercială Română (BCR) este pe locul doi în topul mediaTRUST, cu 11.922 de reclame şi un rate card de 21.773.035 euro. Poziţia a treia este ocupată de Bancpost, care a înregistrat în 2013, 8.877 de reclame, cu 18.648.494 euro rate card. Următoarea clasată este Banca Transilvania, cu 5.151 de reclame şi un rate card de 7.298.187 euro, urmată de Raiffeisen Bank cu 4.716 de reclame şi 8.477.236 euro rate card.

• EVENIMENTUL ZILEI

• TOPUL RUŞINII: Stroe şi Ponta sunt consideraţi principalii VINOVAŢI pentru gestionarea TRAGEDIEI AVIATICE din Apuseni

Un recent sondaj CSOP, efectuat la cererea Evenimentului Zilei şi B1 TV, arată că în cazul tragediei aviatice din munţii Apuseni, în care şi-au pierdut viaţă pilotul Adrian Iovan şi studenta Aura Ion, românii îi consideră drept principali responsabili pe premierul Victor Ponta şi pe fostul ministrul de la Ministerul de Interne, Radu Stroe, pentru modul cum a fost gestionată operaţiunea de salvare. Astfel, 76% dintre români consideră că dacă Executivul ar fi acţionat prompt atunci pilotul Adrian Iovan şi studentă Aura Ion ar fi trăit şi astăzi. Situaţia nu se schimbă cu nimic nici în cazul votanţilor partidelor de la guvernare. Dacă în alte cazuri, doar votanţii opoziţiei învinovăţesc Guvernul, în cazul tragediei aviatice de lângă Cluj, inclusiv votanţii PSD şi PNL consideră Guvernul responsabil: 67% dintre votanţii PSD şi 76% dintre cei ai PNL. Acesta este cu siguranţă un semnal de alarmă major pentru cele două partide.

• Antonescu dă marea bătălie în PNL. Va fi Chiţoiu remaniat?

De ceva vreme în interiorul PNL se dă o luptă dură. Crin Antonescu încearcă să (re)ia frâiele puterii, pierdute de ceva vreme din cauza constituirii unui pol de putere liberal la nivelul guvernului, uşor independent de voinţa politică a partidului. Exponentul acestui curent a fost considerat Daniel Chiţoiu, ministrul de finanţe şi vice prim-ministru în cabinerul Ponta. Sprijinit de Dan Radu Ruşanu, unul din oamenii cei mai bogaţi şi puternici din PNL, Daniel Chiţoiu a folosit relaţiile sale în interiorul guvernului, în special cu Victor Ponta şi Liviu Dragnea, pentru a fideliza o parte a liderilor de filială. În perspectiva unei lupte cu liderul PNL. În sfera sa de influenţă intrase şi Radu Stroe, fostul ministru de interne, ceea ce i-a atras retragerea sprijinului politic din partea lui Antonescu, la prima greşeală.

• JURNALUL NATIONAL

• Codul de procedură penală pe înţelesul lui Traian Băsescu. Doi procurori explică de ce interceptările pot fi făcute şi fără înştiinţarea persoanei vizate

Preşedintele Traian Băsescu a solicitat săptămâna trecută modificarea Codului de procedură penală, invocând faptul că procurorii nu vor mai putea rezolva dosare importante pentru că nu mai au voie să facă interceptări înainte de a începe urmărirea penală şi înainte de a comunica acest lucru persoanei vizate. Pusă în gardă în privinţa începerii urmăririi penale, persoana în cauză nu ar mai pune la cale la telefon infracţiuni, bănuind că poate fi ascultată. Cam aşa ar suna, în traducere, argumentaţia şefului statului. În realitate, lucrurile nu stau deloc aşa, procurorii pot intercepta cât doresc, cu o singură condiţie: să existe indicii privind pregătirea sau comiterea unei infracţiuni, situaţie în care trebuie să deschidă un dosar penal şi să înceapă urmărirea penală în legătură cu o infracţiune. Nu însă urmărirea penală împotriva unei persoane.

• STS, epicentru pe harta erorilor

Tragedia din Munţii Apuseni în care au murit Adrian Iovan, pilotul avionul prăbuşit, şi studenta Aurelia Ion se află în centrul unor ample anchete. Procurorii au deschis un dosar a cărui finalitate va fi atinsă doar dacă vor fi investigate şi stabilite răspunderile instituţiilor cu rol în operaţiunea de salvare. Principalele greşeli care au determinat întârzierea salvării răniţilor pleacă de la localizarea eronată a epavei avionului de către ROMATSA şi furnizarea de către STS a unor coordonate imprecise de la care s-au emis apelurile în reţeaua 112. ROMATSA şi-a asumat erorile prin demisia conducerii, STS încearcă din seara accidentului, 20 ianuarie, să scape de povara răspunderii.

• Titus Corlăţean: Traian Băsescu a prezentat la televizor documente clasificate

Încercarea lui Traian Băsescu de a-l face scăpat pe generalul Marcel Opriş de demitere a dus la apariţia în spaţiul public a unor documente secrete. Traian Basescu a prezentat o serie de planşe care aveau menirea să convingă publicul că STS a acţionat conform legii şi procedurilor în vigoare pentru stabilirea locului de unde s-a apelat reţeaua 112 de către supravieţuitorii accidentului aviatic din Apuseni. Ministrul de externe Titus Corlăţean a declarat pentru Antena 3 ca planşele şi machetele care au insotit declaraţia de presă a preşedintelui Traian Băsescu aveau caracter de documente secrete fiind prezentate ca atare în cadrul şedinţei CSAT. Corlaţean a spus că nu crede ca ele au putu fi desecretizate doar în cele câteva minute care au trecut de la şedinţă la declaraţia de presă televizată a lui Traian Băsescu.

• NATIONAL

• Nicolae Vacaroiu, "sifon" la DNA!

Greii din teritoriu ai coalitiei de guvernamant sunt in stare de alerta maxima, dupa ce au primit semnale ca, in curand, nu mai putin de trei presedinti de Consilii Judetene vor fi saltati de catre DNA. In dosarele "bomba" pe care le instrumenteaza acum impotriva "baronilor locali", procurorii anticoruptie se bazeaza in proportie covarsitoare, in rechizitoriile intocmite, pe auditurile financiare ale Curtii de Conturi. Presedintii de Consilii Judetene au ajuns sa-l acuze pe fostul premier ca a facut totul din razbunare, sustinand ca Vacaroiu a fost extrem de suparat dupa ce alesii USL din Parlament nu doar ca i-au redus bugetul institutiei pe care o conduce pentru anul 2014, dar i-au respins pana si amendamentul prin care cerea bani pentru sarbatorirea a 150 de ani de la infiintarea Curtii de Conturi. Motivul: banii sunt necesari pentru proiectele "baronilor" din teritoriu.

• Ce schimbari pregateste Antonescu in Guvern

Liderul PNL ar vrea, cu ajutorul remanierii, sa impuste doi iepuri: preluarea controlului asupra PNL si distrugerea "capetelor de pod" consolidate de PSD in ograda liberala. Crin Antonescu doreste sa scape de ministrii liberali care au batut palma cu Victor Ponta. Odata mazilit Radu Stroe (gratie accidentului aviatic din Apuseni), primul pe lista neagra a ajuns Daniel Chitoiu, ministrul Finantelor. Iar ca sa evite orice dureri de cap ulterioare, Antonescu a completat lista cu mai toti ministrii PNL, astfel incat Eugen Nicolaescu, Mariana Campeanu, Ramona Manescu si Gigel Stirbu (numit de nici doua luni la Cultura) se insira dupa Chitoiu, sustin voci din PNL. In pole position pentru inlocuirea ministrilor citati ar fi, spun tot liberalii, Bogdan Olteanu (Finante), Cristian Busoi (Sanatate), Cristina Pocora (Munca), Cristian Ghibu (Transporturi), Mircea Dolha (Cultura) si Mircea Rosca (Interne).

• Dosarul "Gruia Stoica" i-a fost fatal. Directorul general al CFR Marfa a murit!

Draghici fusese internat pe 28 ianuarie, dupa ce a suferit un atac cerebral. Operat de urgenta, pentru evacuarea hematomului cerebral si oprirea sangerarii, Draghici a ramas in coma si a fost dus la sectia de Anestezie si Terapie Intensiva. Duminica seara, directorul general al CFR Marfa s-a stins din viata. Conform romaniatv.net, verdictul medicilor a fost "hematom intracerebral cu evolutie severa". Dragos Alexandru Draghici era unul dintre personajele principale din dosarul "Gruia Stoica", dosar in care afaceristul a fost arestat preventiv pentru cumparare de influenta. De altfel, directorul general al CFR Marfa suferise atacul cerebral dupa ce a fost implicat in celebrul dosar.

• Dolarul declanseaza o criza financiara in Europa de Est

Decizia Rezervei Federale a SUA (Fed) de a reduce finantarea economiei americane provoaca pagube colaterale in Europa. Monedele Rusiei, Turciei si Ungariei se depreciaza continuu si nici leul romanesc nu se simte prea bine. Fed SUA a decis recent sa reduca achizitiile lunare de obligatiuni cu zece miliarde de dolari, la 65 de miliarde de dolari/luna. Suma pare mare chiar si asa, dar, anul trecut, institutia a pompat in fiecare luna cate 85 de miliarde de dolari in economia americana, cu rezultate nesemnificative pentru piata muncii. Desi ar parea ca nu ar trebui sa le plangem de mila americanilor, trebuie sa o facem, din cauza efectelor politicii Fed asupra economiei, inclusiv celei romanesti, si a bugetelor cetatenilor, inclusiv ale celor din Romania.

• PUTEREA

• Primăria Capitalei va defrişa 30.000 de metri pentru a face loc construcţiilor comerciale şi pentru agrement

Primăria Capitalei face jocurile rechinilor imobiliari cu interese în Băneasa, prin decizii mascate sub aparenţe "ecologiste". Sub stindardul unei hotărâri de consiliu "eco", circa 30.000 de metri pătraţi de pădure vor fi defrişaţi ca să facă loc construcţiilor comerciale şi a celor destinate agrementului. Ca să deschidă o pârtie proiectului imobiliar, primarul general Sorin Oprescu a trecut, anul trecut, 57 de hectare din pădurea Băneasa, de altfel ultimul bastion al plămânilor bucureştenilor, din domeniul privat în domeniul public al Municipiului Bucureşti.

• Firma care a falimentat operatorul naţional ajunsese "investitor strategic"

Arestarea omului de afaceri Gruia Stoica, patronul companiei Grup Feroviar Român (GFR), a dat o lovitură serioasă USL, care a susţinut deschis privatizarea CFR Marfă cu potenţialul investitor român, considerat de-a dreptul "strategic". Susţinerea "pe faţă" a ofertantului GFR atât de către fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, cât şi de membri ai Executivului, părea de neînţeles de la bun început, în condiţiile în care Gruia Stoica a reuşit, în ultimii ani, să pună pe butuci CFR Marfă, atât prin racolarea directorilor care nu au avut clauze de confidenţialitate în contractele încheiate cu firma de stat, cât şi prin "suflarea" tuturor contractelor importante prin metode mai mult sau mai puţin ortodoxe.

• ROMANIA LIBERA

• Ucraina, în pragul rupturii. Ce face România?

Revolta din Ucraina riscă să conducă la război civil, avertiza Leonid Kravciuk, primul preşedinte al Ucrainei independente. Lucrurile au mers atât de departe la Kiev încât orice deznodământ este posibil. Între timp, la Bucureşti, Ministerul de Externe ne asigură că "urmăreşte evoluţia situaţiei" şi favorizează "dialogul politic" în cadrul mecanismelor parlamentare. Este un alt fel de-a spune că diplomaţia românească ar prefera ca ruşii să rezolve această problemă cât mai repede.

• Studiile clinice ies la lumină

În premieră pentru industria farmaceutică, grupul de companii Johnson&Johnson a anunţat că va oferi acces cercetătorilor şi medicilor la datele obţinute din studiile clinice, în încercarea de a creşte transparenţa în domeniu. Johnson&Johnson, prin compania subsidiară de cercetare Janssen Research and Development, a încheiat un acord cu Universitatea de Medicină Yale prin care aderă la "Proiectul de Acces Deschis la Date" (YODA) ce vizează comunicarea în mod transparent a datelor obţinute din studiile clinice. Este pentru prima dată când o companie colaborează cu o organizaţie, complet independentă, care va comunica în mod responsabil datele din studiile clinice.

• ZIARUL FINANCIAR

• ASF a preluat cu bucurie salariile din CSA sau CNVM, ba chiar le-a şi mărit, dar a preluat şi dosarele fierbinţi pasate de la un an la altul. Acum 14 ani un preşedinte al CNVM a plătit cu libertatea pentru faptul că închisese în sertar dosarul FNI de frica ameninţărilor

In mai 2000, scandalul a explodat, FNI a sărit în aer, 300.000 de oameni au pierdut aproape 300 de milioane de dolari, iar Ştefan Boboc, profesor universitar la ASE, a plătit cu libertatea atunci pe loc, la fel şi Cezara Bebis, comisar coordonator din CNVM. Ioana Maria Vlas şi Nicolae Popa au plătit cu libertatea mulţi ani mai încolo. Sorin Ovidiu Vântu, creatorul FNI, nu a plătit pentru acest caz celebru, care era la un pas să tragă după el în groapă tot sistemul financiar din România, care încerca din răsputeri să se ţină la suprafaţă după căderea băncilor private Credit Bank, Columna, Bankcoop, Albina, BIR şi închiderea Bancorex, cea mai mare bancă de la acea vreme.

• Al doilea broker de pe bursa din Varşovia îşi pregăteşte intrarea pe bursa de la Bucureşti

Programul de privatizări prin bursă al statului şi planurile ambiţioase de dezvoltare ale conducerii Bursei de Valori Bucureşti au atras atenţia brokerilor internaţionali, care iau cu asalt piaţa locală. După ce în ultimele săptămâni cinci dintre cele mai mari bănci de pe Wall Street s-au bătut pentru mandatul listării Hidroelectrica, săptămâna aceasta cel mai mare broker independent din Polonia şi-ar putea anunţa intrarea pe piaţa locală. Cea mai mare firmă de brokeraj independentă din Polonia, Ipopema Securities, şi-ar putea anunţa săptămâna aceasta intrarea pe piaţa din România, potrivit unor surse din piaţă.

• Topul celor mai mari proprietari de oi. Opt persoane fizice sunt top 10 crescători de oi din România

Cei mai mari zece proprietari de oi din România au împreună circa 50.000 de animale cu o valoare cumulată de 5 milioane de euro, potrivit calculelor ZF, făcute pe baza datelor de la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură. O oaie aduce în fiecare an încasări din lapte şi din vânzarea mieilor de aproximativ 100 euro din care rămân profit 20-30 euro", explică Alexandru Pelei (42 de ani), unul dintre primii zece proprietari de ovine din România, cu un efectiv de 4.800 de capete. Pe piaţa zootehnică locală o oaie se tranzacţionează pentru preţuri cuprinse între 80 şi 120 euro în funcţie de rasă. În ultimii trei ani, primii zece proprietari de ovine din România şi-au majorat cu circa 20% efectivele pe fondul majorării contractelor pentru livrarea de lapte procesatorilor, dar şi ca urmare a cererii de animale la export.