• ADEVARUL
• Scandalul coloanelor oficiale l-a răpus şi pe procurorul general Tiberiu Niţu, care a demisionat
Tiberiu Niţu şi-a dat demisia, marţi, din funcţia de procuror general al României. Decizia a fost luată după ce numele acestuia a apărut în scandalul privind coloanele oficiale. Concret, acesta ar fi beneficiat ilegal de 700 de deplasări însoţit de coloana oficială. Preşedintele României a primit demisia lui Niţu şi a anunţat că o acceptă. Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a precizat că gestul lui Tiberiu Niţu este "un gest corect, de asumare a responsabilităţii şi de diminuare a prejudiciilor de imagine aduse Ministerului Public". Ea a menţionat că va declanşa cu celeritate procedura de ocupare a funcţiei de procuror general al României. Până la numirea unui nou şef al Parchetului General, această funcţie va fi ocupată de prim-adjunctul acestuia, Bogdan Licu Dimitrie.
• Primul interviu acordat presei din Romania de Barnevernet
"Ne vrem copiii acasă!" - este strigatul disperat al familiei Bodnariu, care se aude tot mai tare dintr-un sătuc uitat de lume, din Norvegia. Au trecut doua luni si jumătate de când cei cinci copii au fost luaţi de autorităţile norvegiene. Reprezentanţii Autorităţii pentru Protecţia Copiilor din Norvegia au acceptat să se întâlnească, pentru prima dată, cu o echipă de jurnalişti din Romania. Anders Henriksen, director Barnevernet: "In Norvegia, totul este gândit spre binele copilului, in aşa fel încât el să crească in sânul familiei, dar in anumite situaţii este necesară scoaterea lui din familie. Familia este responsabilă faţă de copil, dar sunt situaţii când statul intervine si îşi asumă această responsabilitate. Se întâmplă asta atunci când copii sunt abuzaţi, neglijaţi sau maltrataţi." Cei mici sunt ţinuţi la ore distanta de părinţi lor. Abia in luna mai tribunalul norvegian va hotărî dacă cei mici se întorc acasă sau rămân in plasament permanent.
• Tragedia din Colectiv. Raport de expertiză
Tragedia din Colectiv. Firma care s-a ocupat de renovarea clubului ar fi livrat alte produse decât cele comandate. Asta reiese dintr-un raport de expertiză tehnico-judiciar realizat la cererea Parchetului General. Raportul de expertiză a fost întocmit de un expert numit de Parchetul General, concluziile făcând referire la calitatea lucrărilor făcute în club în momentul renovării, arată Digi24. În document se precizează că principala problemă a fost legată de izolaţia fonică, existând diferenţe între documentele fiscale. Mai exact, patroniii clubului Colectiv ar fi comandat un anume material, însă ar fi primit altceva. De asemenea, expertul mai precizează în raport că executanţii lucrărilor au montat materiale necorespunzătoare, combustibile. Totodată, au fost constatate şi nereguli privind modul în care erau amplasate aparatele de ventilaţie.
• Noi atrocităţi comise de jihadişti: Boko Haram a ars de vii copii în Nigeria
Atrocităţile jihadiştilor sunt de neoprit. La Dalori, în nord-estul Nigeriei, 86 de persoane au fost ucise, unele dintre ele arse de vii, sâmbătă, într-un atac al mişcării islamiste Boko Haram. La Jarabulus, în nordul Siriei, un copil de 14 ani a fost decapitat de membri ai Statului Islamic în faţa părinţilor săi pe motiv că a lipsit la rugăciunea din ziua de vineri. Mişcarea islamistă şi-a lansat insurecţia în 2009, iar de atunci a ucis mii de persoane, în special în nord-estul Nigeriei, şi a răpit alte câteva sute. Boko Haram a devenit cunoscută pe plan internaţional odată cu răpirea a 200 de eleve din Chibok, în aprilie 2014. În 2015, Boko Haram a jurat credinţă Statului Islamic şi şi-a schimbat denumirea în "Provincia vest-africană".
• Birocraţia costă România: trei miliarde de euro se scurg anual pe avizele şi autorizaţiile cerute de stat
Costurile administrative ale firmelor din România, precum avizele şi autorizaţiile cerute de stat, însumează anual aproximativ trei miliarde de euro, adică 2,1-2,2% din Produsul Intern Brut (PIB). Din acest motiv, Guvernul va înfiinţa "Comisia de tăiat hârtii", care să reducă impactul acestora asupra cetăţenilor şi mediului de afaceri, potrivit unui document citat de Profit.ro. Astfel, toate ministerele au primit ordin să propună măsuri de simplificare a procedurilor administrative impuse de derularea unei afaceri, atât din punct de vedere al taxelor, cât şi al numărului de formulare cerute. Secretarii de stat sau secretarii generali vor fi convocaţi la Palatul Victoria pentru a lucra la un ghid de calcul al costurilor administrative, care ar trebui să conducă la debirocratizare, potrivit sursei citate.
• Traseul şpăgilor din dosarul Microsoft
Omul de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, şi fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, sunt aşteptaţi pe 24 februarie 2016 la Curtea Supremă pentru a fi audiaţi în dosarul "Microsoft". Ei vor da detalii despre implicarea fostului primar al oraşului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, zis Pinalti în acest caz. Pinalti nu a recunoscut acuzaţiile aduse de procurori, iar acum magistraţii îşi fac ancheta judecătorească. Dorin Cocoş, Gabriel Sandu şi afaceristul Dumitru Nicolae au recunoscut la un termen anterior acuzaţiile în acest caz, pentru a beneficia de reducerea cu o treime a pedepsei, iar acum judecătorii administrează probe doar în ceea ce-l priveşte pe Gheorghe Ştefan - care neagă implicarea sa în dosarul Microsoft. Avocatul lui Gheorghe Ştefan a cerut instanţei audierea unuia dintre denunţători, Dinu Pescariu, procurorul DNA nu s-a opus, dar instanţa a arătat că va delibera pe această solicitare.
• Războiul RCA, faza pe Parlament. Conducerea ASF, ameninţată cu demiterea
Firmele de asigurări vor fi amendate dacă practică tarife exagerat de mari la poliţele RCA, dar pentru aceasta trebuie schimbată legislaţia, susţin reprezentanţii ASF. În acest sens, parlamentarii presează ASF spunând că vor cere demiterea conducerii instituţiei de supraveghere dacă nu se se mişcă mai repede. "Noi vrem să modificăm legea 136, o lege destul de veche, legea 136/195. Această lege se va intitula "Legea asigurărilor obligatorii din România" şi vom lua, cu ajutorul Parlamentului o serie de competenţe pentru a putea sancţiona acele companii de asigurări care stabilesc preţuri exagerate sau prohibitive (...) 300% sunt cazuri izolate", a subliniat vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Paul Mitroi, în cadrul unei dezbateri organizată, marţi, de Comisia de Transporturi din Camera Deputaţilor.
• Groapa de gunoi de pe Mestecăniş a fost construită ilegal
Curtea de Apel Cluj a admis recursul înaintat de localnici din Valea Putnei şi Mestecăniş, anulând Hotărârea nr.64 emisă la data de 9 august 2010 de Consiliul Local Pojorâta, prin care nouă hectare de teren au ajuns în posesia Consiliului Judeţean Suceava. Taman pe acest teren, s-a construit groapa de gunoi de pe Mestecăniş, un proiect blamat încă de la început. Cum decizia magistraţilor clujeni este definitivă, se poate concluziona că depozitul ecologic de deşeuri de pe Mestecăniş a fost construit ilegal, după ce CJ Suceava a proiectat o groapă de gunoi pe un teren ce nu este al său. Cei de la Consiliul Judeţean Suceava nu au putut oferi încă o explicaţie despre ce se va întâmpla pe viitor cu groapa de gunoi de pe Mestecăniş, care în prezent a ajuns să fie realizată în proporţie de 95%.
• Consiliul European acceptă limitarea ajutoarelor sociale pentru cei care emigrează în Marea Britanie
Consiliul European a publicat, marţi, proiectul de reforme prin care dă curs unei serii de solicitări din partea Guvernului de la Londra, printre care limitarea ajutoarelor pentru imigranţi şi amendarea noilor legi UE de către statele membre, pentru a evita ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar. Proiectul de reforme a fost prezentat, marţi, de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care a invocat că rolul său este să "păstreze unitatea Uniunii Europene", motiv pentru care a dat curs solicitărilor formulate de premierul britanic, David Cameron, "fără a încălca principiile care stau la baza proiectului european", transmite BBC, potrivit Mediafax.
• BANCHERUL
• Băncile au redus volumul de credite noi pentru populaţie sub 2 miliarde lei in decembrie
Volumul de credite noi in lei acordate de bănci populaţiei a scăzut la 1,9 miliarde lei in decembrie 2015, după ce in precedentele 7 luni nivelul acestora s-a menţinut la peste 2 miliarde lei, atingând vârful de 3,2 miliarde lei in iunie 2015, arată ultimele date publicate de BNR. Tendinţa de scădere a creditării s-ar putea menţine si la începutul acestui an, întrucât cererea de credite de consum este in scădere, iar condiţiile de acordare a creditelor ipotecare vor fi înăsprite, in contextul legii darii in plata, conform ultimului sondaj realizat de BNR.
• Ce efecte a avut legea darii in plata din Spania
Iniţiatorul proiectului de lege a dării în plată, deputatul PNL Daniel Zamfir, respinge ideea ca in noua forma a legii sa fie introduse plafoane şi criterii, dupa modelul din Spania. Aceasta pentru că, spune el, legislaţia dării în plată din Spania nu poate servi ca model, întrucât "a devenit total inaplicabilă din cauza plafoanelor şi criteriilor restrictive". Mai mult, adauga Zamfir, "Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în 8 octombrie 2015 prin care critică legea spaniola şi cere Comisiei Europene să modifice Directiva şi să introducă darea în plata obligatorie în toate ţările membre". Potrivit comunicatului de presă din 23 octombrie 2015 al Ministerului Economiei şi Competivităţii din Spania (www.mineco.gob.es), în cei trei ani de la aplicarea Codului de Bune Practici (parte esenţială din legislaţia spaniolă privind darea în plată), 23.640 de familii au obţinut rezolvarea solicitărilor lor pentru uşurarea datoriei ipotecare - dintre care 18.602 au beneficiat de restructurarea ipotecii şi doar 5.014 au ajuns la darea în plată, dintr-un total de 50.852 de familii cu risc de excludere socială.
• CURENTUL
• Marius Iacob, cel mai vehiculat nume pentru a prelua funcţia de Procuror General
Procurorul şef adjunct al DNA, Marius Iacob este cel mai vehiculat nume pentru a prelua funcţia de Procuror General. Marius Iacob este procurorul care a reuşit condamnarea definitivă a lui Sorin Ovidiu Vântu în două dosare penale şi nedefinitivă încă în alte două, unde nu s-a terminat încă judecarea apelului. Totodată, Marius Iacob a reuşit condamnarea adevăratului criminal din Gorj, cel în locul căruia Marcel Ţundrea a executat 12 ani de închisoare şi a instrumentat şi dosarul Elodia până aproape de final, Cristian Cioacă fiind condamnat definitiv pentru uciderea acesteia.
• Senatorii jurişti au avizat urmărirea penală a lui Gabriel Oprea
Deşi e cel mai nevinovat dintre nevinovaţi, Comisia juridică din Senat a avizat favorabil, marţi, cu 8 voturi pentru şi unul împotrivă, cererea Justiţiei de încuviinţare a urmăririi penale în cazul senatorului Gabriel Oprea, a anunţat preşedintele comisiei, Cătălin Boboc. DNA a anunţat că "solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie referitoare la efectuarea urmăririi penale faţă de Oprea Gabriel, senator, la data faptelor deţinând şi o funcţie ministerială, are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
• Monica Macovei îi scrie premierului Cioloş
Europarlamentarul Monica Macovei i-a trimis o scrisoare deschisă premierului Dacian Cioloş: "Domnule prim-ministru Cioloş, asumaţi-vă răspunderea pentru pachetul de reformă electorală, cu orice risc pentru funcţia dumneavoastră. Asumarea răspunderii se poate face pentru: - 300 de parlamentari, în care numărul parlamentarilor pentru diaspora să fie mărit, astfel încât să fie o reprezentare corectă şi proporţională a românilor din afara ţării. - alegeri locale în două tururi de scrutin pentru primari si presedintii de consilii judetene, - eliminarea sau scăderea pragului electoral, - modificarea legii votului prin corespondenţă. Acestea sunt modificări în sprijinul democraţiei, au fost cerute de oameni în stradă sau prin referendum. Pachetul de reformă electorală este dorit de oameni si refuzat de mult timp de majoritatea parlamentară. Când partidele politice vechi nu vor să răspundă voinţei si aşteptărilor oamenilor, decizia trebuie să fie a dumneavoastră, ca şef al unui Guvern independent, aşa cum l-aţi numit.
• Refuz - de Tia Şerbănescu
După ce a discutat cu partidele pe tema alegerilor în două tururi, premierul s-a lămurit că "nici partidele nu ştiu exact ce vor" şi a lăsat decizia în sarcina Parlamentului. Dacă fac acolo o lege în două tururi, guvernul o susţine, dacă nu, pa şi pusi. Premierul "nu acceptă ca guvernul să fie folosit de un partid în interes politic". Ei, vrei, nu vrei, tot eşti folosit: nu te laşi folosit de unii, eşti folositor altora. În cazul de faţă, PSD-ului. Era greu de crezut însă că premierul accepta riscurile unei OUG cu contestaţie la CCR sau ale asumării răspunderii - care-l putea trânti în Parlament. Aşa că s-a spălat pe mâini şi a trimis decizia la Parlament: "acolo e locul cel mai propice pentru această decizie". Acolo vreau eu să trăiesc, acolo eu să mor n-aş vrea. PNL care spera să-şi îndrepte eroarea de anul trecut pe riscul lui Cioloş a încasat un refuz. Asta e. Ce iese dintr-un tur, iese şi din două. Tragem apa şi mergem mai departe.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Licenţele pentru microbuze, date prin OUG în Bucureşti
Guvernul şi noua conducere a Primăriei Capitalei amână înfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport din subordinea autorităţilor locale în favoarea "regilor microbuzelor". An de an oficialii Ministerul Transporturilor au grijă să fie prelungit dreptul de a opera rutele de transport public fără nicio obligaţie privind calitatea serviciilor. Conform regulamentului european, transportul local de călători în zona Bucureşti-Ilfov, este încadrat în rândul serviciilor economice de interes general şi există obligaţia Uniunii Europene de a se stabili anumite relaţii contractuale între autorităţile publice şi operatori. În prezent, nu există niciun contract între firmele de transport de călători în Bucureşti şi în apropierea Capitalei, încălcându-se astfel prevederile unui regulament European în vigoare din 2009.
• Sub egida noilor proprietari, McDonald's îşi dublează investiţiile
România devine a şasea piaţă unde Premier Capital deţine franciza McDonald's. Ce vor noii proprietari? Să schimbe harta fast-food-ului din România. Românii mănâncă la McDonald's. În număr mare, s-ar putea spune, dacă ne uităm la cifre. Şi nu miră pe nimeni: la McDonald's mănâncă şi spaniolii, şi nemţii, şi francezii, şi.. "toată lumea" care s-a obişnuit cu fast-food-ul. Dă dependenţă? Nu dă dependenţă? Te îngraşă sau îţi induce tot felul de pofte în creier? Ei bine, investitorii se concentrează mai degrabă pe schimbări, pe proiecte noi şi extinderi şi lasă alegerile în seama clientului.
• Cuplul franco-german scârţâie din toate încheieturile: liderii statelor europene s-au prăbuşit în popularitate
Hollande pierde masiv încredere publică, cu un an înaintea alegerilor prezidenţiale din mai 2017. I se reproşează lipsa de control şi eficienţă a serviciilor secrete, dar mai ales lipsa oricăror schimbări în sistem după atentat. Nici în partea cealaltă a cuplului, lucrurile nu stau prea bine. Doamna Merkel plăteşte în continuare celebra chemare a imigranţilor în Germania, în Europa întreagă, prin încălcarea acordurilor Dublin, pentru ca ulterior valul să exaspereze germanii. Actuala conducere europeană, supusă turbulenţelor majore de încredere în propriile state şi în Consiliu, prin contestarea de către ceilalţi lideri europeni, are de gestionat criza imigranţilor, terorismul, acţiunile externe, revenirea luptătorilor din zonele de conflict Irak-Siria, problema Libiei, criza Schengen, revenirea în actualitate a problemei Greciei (dar şi problema datoriilor suverane ale Italiei şi Franţei) şi a ieşirii Marii Britanii din UE, problemele separatismului european sau cele economice, pierderea de ritm a economiei mondiale şi dependenţa de pieţele externe cu cerere slabă a Germaniei. O adevărată furtună perfectă.
• Alegeri în America. Biserica l-a învins pe Donald Trump în Iowa
Senatorul de Texas Ted Cruz, susţinut de pastorii evanghelici, a înregistrat o victorie neaşteptată împotriva magnatului Donald Trump, în primele alegeri interne din Partidul Republican. În primul "concurs" din cadrul unei revolte a populismului împotriva ordinii politice, cum s-a dovedit a fi, până acum, competiţia republicană, senatorul de Florida Marco Rubio a ocupat un important loc trei, consolidându-şi astfel poziţia faţă de ceilalţi contracandidaţi. Cruz a primit 28% din voturi, Trump 24%, iar Rubio 23%. Cursa strânsă demonstrează cât de fragmentat este votul între evangheliştii lui Cruz, susţinători ai Tea Party, nou-veniţii în politică ai lui Trump, şi conservatorii pragmatici, însetaţi de victorie, reprezentanţi de Rubio. Participarea la vot a fost de 185.000 de persoane, un număr record. A fost un test pentru mobilizarea suporterilor lui Trump, dar numărul lor a fost insuficient pentru a-i aduce victoria, chiar dacă 46% dintre ei participau la un caucus republican pentru prima oară în viaţă.
• JURNALUL NATIONAL
• House of Cards, cu Dragnea în locul lui Spacey
Tentativa liberalilor de a modifica Legea alegerilor locale i-a dat planurile peste cap lui Liviu Dragnea chiar în momentul în care liderul PSD se pregătea să-l schimbe pe Călin Popescu Tăriceanu din fruntea Senatului şi să se debaraseze de formaţiunea lui Gabriel Oprea din cauza imaginii publice a Generalului. Liberalii i-au stricat însă, fără să vrea, strategia, iar Dragnea s-a văzut nevoit să facă un compromis în schimbul susţinerii din partea ALDE şi UNPR pentru alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin. Gabriel Oprea a acceptat locurile pe liste comune cu PSD la parlamentare ca monedă în schimbul susţinerii unui singur tur de scrutin pentru alegerea primarilor. Chiar şi aşa, surse din formaţiunea Generalului au dezvăluit că UNPR va susţine votul în două tururi dacă protocolul cu social-democraţii nu va mai fi semnat.
• Candidaţii PNL pentru primăriile de sector
PNL a centralizat candidaturile interne pentru primăriile din Bucureşti, a declarat, marţi, secretarul PNL Andrei Creci, urmând ca, pe baza sondajelor comandate, partidul să îşi desemneze candidaţii care vor intra în competiţia electorală, informează antena3.ro. Pentru Primăria Capitalei, Cristian Buşoi nu mai e singura opţiune a liberalilor. PNL o testează în sondaje şi pe Adriana Săftoiu.
• Gigi Becali, tun de zeci de milioane de euro la ANRP
Gigi Becali este suspectat că ar fi dat un tun de peste 50 de milioane de euro la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). Un raport al Corpului de control al Guvernului arată că Becali, împreună cu nepotul şi omul său de încredere, Vasile Geambazi, ar fi obţinut despăgubiri ilegale de milioane de euro pentru un teren supraevaluat, scrie antena3.ro. Valoarea terenului a fost mărită de mai bine de trei ori, de la 19 la 71 de milioane de euro.
• NATIONAL
• Ciolos, atac la Kremlin sub steagul Semilunii!
Romania are o şansă economica uriaşă, iar actualul guvern tehnocrat pare decis sa profite din plin de ea. "Îngheţul" diplomatic intervenit intre Rusia si Turcia se poate dovedi o adevărată mană cerească pentru tara noastră. Pentru ca investitorii turci care deţin nenumărate fabrici pe teritoriul rus, mai ales in domeniul construcţiei de aparatura electrocasnica, se vad nevoiţi sa-si relocheze unităţile de producţie. Si după cum reiese din informaţiile intrate in posesia National, chiar cu riscul de a-l scoate si mai mult din ţâţâni pe "tarul" Putin, dar cu binecuvântarea Bruxelles-ului, guvernul Ciolos se pregăteşte pentru a găsi soluţii viabile pentru mutarea fabricilor turceşti din Rusia in Romania.
• Dragnea s-a lăsat încălecat de Oprea
Ca sa evite alegerea primarilor din doua tururi (situaţie in care PSD ar pierde o mare parte din numărul de aleşi locali deţinuţi), Liviu Dragnea a fost obligat sa ia UNPR-ul in remorca sa, la alegerile parlamentare din toamna. Problema modificării legii electorale a oferit UNPR-ului atuul de care avea nevoie in negocierile cu PSD. Daca nu ne asiguraţi locuri eligibile pentru Parlament pe listele voastre, votam introducerea a doua tururi la alegerile locale din acest an si v-aţi lins pe bot de sute de primari - i-au avertizat uneperistii pe pesedişti. Iar ca ameninţarea sa fie luata in serios, UNPR a avut grija sa anunţe, după consultările cu premierul Ciolos, ca este gata sa voteze in Parlament proiectul PNL de modificare a legii alegerilor locale. Pus la colt, Liviu Dragnea a cedat presiunilor si a acceptat sa le uneperistilor 30 de locuri eligibile pe listele PSD, la parlamentarele din toamna.
• DNA da iama in ANAF pe motiv de Voiculescu
Judecătoarea Camelia Bogdan, cea care l-a întemniţat pe Dan Voiculescu pentru 10 ani, a cerut DNA deschiderea unui dosar penal cu privire la nerespectarea de către ANAF a sentinţei judecătoreşti in cazul ICA. Mai precis, angajaţii ANAF vor fi cercetaţi pentru ca nu au făcut nimic pentru a recupera prejudiciul din dosarul lui Voiculescu. Recent, ANAF a solicitat judecătorilor de la CAB lămuriri in legătură cu modul in care trebuie pusa in executare sentinţa privind recuperarea prejudiciului in dosarul ICA, printre care se afla si sediul trustului Intact. ANAF susţine ca avocaţii familiei Voiculescu au deschis mai multe procese in civil, prin care au blocat procedura de executare silita. Curtea de Apel Bucureşti a decis, săptămâna trecuta, ca nu exista niciun impediment pentru ca ANAF sa confişte imobilele dobândite de Voiculescu prin privatizarea frauduloasa a ICA.
• PUTEREA
• PNL propune mutarea reactoarelor 3 şi 4 în judeţul Hunedoara
În ultimele zile, în piaţă circulă informaţia potrivit căreia viitoarele unităţi 3 şi 4 ale Centralei nucleare din Cernavodă "se vor muta" în judeţul Hunedoara, pe amplasamentul termocentralei Mintia-Deva. Cele două unităţi nucleare, care ar trebui să fie realizate împreună cu chinezii de la China General Nuclear Power Corporation (CGNPC), au deja construite anvelopele de beton, care, se pare, sunt evaluate la circa 500 de milioane de euro. Prim-vicepreşedintele PNL, Teodor Atanasiu, a surprins recent cu o declaraţie controversată, care a suscitat reacţii dintre cele mai diverse, atât în rândul politicienilor, cât şi în cel al specialiştilor din sectorul energetic. Declaraţia a fost făcută la Teatrul de Artă din Deva, cu ocazia lansării candidaţilor PNL pentru alegerile locale din vară. Dacă liderii hunedoreni ai PNL au aplaudat ideea lui Atanasiu, pesediştii nu sunt la fel de încântaţi.
• Bogdan Licu, procurorul interimar, primele declaraţii
Noul procuror general interimar al României, Bogdan Licu, a făcut primele declaraţii din noua funcţie. El a anunţat că va trimite la DNA dosarul coloanelor oficiale. "Nimeni nu este de neînlocuit. Sper ca interimatul meu să fie cât mai scurt şi să avem cât mai curând un nou procuror. Îmi voi face treaba ca şi până acum. Treaba merge înainte. O fac ca şi până acum. Voi trimite dosarul referitor la coloanele oficiale la DNA. Eu sau domnul Olaru. Am aflat de demisia domnului Niţu după ce şi-a dat-o. Nu am ştiut de nimic dinainte. Nu am discutat cu domnul Niţu despre coloană. Nu am primit niciun sfat de la Niţu, sfaturile mi le dau singur. Nu cred că va insista ministrul justiţiei să rămân eu în funcţie", a spus Bogdan Licu.
• Băsescu ştie de ce a demisionat Procurorul General
Fostul preşedinte, Traian Băsescu, crede că Niţu a fost şantajat să-şi dea demisia. De altfel, Băsescu a comentat faptul că Niţu chiar avea nevoie de coloană oficială, el făcând naveta, zilnic, la Ploieşti, unde locuieşte. "Ceea ce se face azi, nu legat de Niţu, el e o pată de grăsime pe perete, discutăm de instituţia procurorului general, e un şantaj, a fost îndepărtat din funcţie. Omul ăsta mai avea două luni de mandat. El a renunţat, prin demisie, şi a întinat funcţia, el trebuia să apere această poziţie. A fost un moment de slăbiciune că şi-a dat demisia. El nu a cerut casă de la RAAPPS, făcea naveta zilnic la Ploieşti. El a beneficiat de coloană pentru că făcea naveta, el avea nevoie de securitate în trafic. Dacă intra un TIR în el şi ar fi fost scos cu descarcerarea, s-ar fi ţipat cum e posibil ca un procuror general să nu aibă coloană oficială. Dacă e un abuz, e că nu a venit Gabriel Oprea cu această cerere în CSAT, nu pentru Tiberiu Niţu, ci pentru securitatea procurorului general.", a spus Traian Băsescu la B1 TV.
• ROMANIA LIBERA
• Cifrele îngrozitoare ale Guvernului Ponta: salarii ilegale de milioane de euro, clădiri la preţul de 43 lei, bilanţuri contabile eronate
Indisciplina financiară pare să fi fost la ea acasă în guvernarea Victor Ponta. Nu trebuie să fii mare economist ca să înţelegi că norme elementare financiar-contabile nu au fost respectate. Bugetele au fost supradimensionate, s-au făcut plăţi ilegale fie pentru salarii ori deplasări, penalităţile date rău platnicilor nu au mai fost încasate, credite deja luate nu au fost folosite pentru finalizarea unor proiecte, arată raportul public pe 2014 al Curţii de Conturi. Situaţia juridică a unor bunuri nu a fost clarificată, cuantumul ajutoarelor oferite populaţiei nu are bază legală şi bunuri de milioane de euro - achiziţionate, deja - nu au fost folosite niciodată. Inspectorii Curţii de Conturi au descoperit "subevaluarea şi implicit diminuarea valorii patrimoniului public şi privat cu 123 de milioane de lei, reprezentând contravaloarea unor terenuri şi imobile în baza unui raport de evaluare care conţine omisiuni şi erori.
• Cele mai aşteptate cărţi ale lui 2016
Piaţa de carte din România este incomparabil mai slabă decât în ţările din jurul nostru. Şi, cu toate acestea, an de an editurile pregătesc pentru dependenţii de citit, dar şi pentru cei care descoperă acum bucuria lecturii, titluri noi, multe dintre ele abia lansate internaţional. Anul 2016 vine la Polirom cu titluri noi în colecţii consacrate precum Biblioteca Polirom, dintre acestea amintind ediţia aniversară Tristan Tzara, cu ocazia centenarului mişcării Dada, sau "O ciudăţenie a minţii mele", Orhan Pamuk. Veţi mai putea citi una dintre cele mai frumoase şi mai emoţionante poveşti de dragoste ale secolului trecut: pentru prima oară, universul secret al acestei iubiri se dezvăluie cititorilor, o fascinantă călătorie, de asemenea, în laboratorul creaţiei unui mare scriitor, respectiv "Scrisori către Vera", Vladimir Nabokov. La Editura Litera un eveniment editorial important al anului 2016 îl reprezintă publicarea câştigătorilor unor premii, precum Nobel 2015 - Svetlana Alexievici şi Man Booker 2015 - Marlon James.
• ZIARUL FINANCIAR
• Steven van Groningen, Raiffeisen Bank, explică: "Am majorat avansul din cauza legii dării în plată"
Decizia de a majora avansul la creditele imobiliare a fost luată din cauza impactului pe care estimăm că îl va avea aplicarea legii dării în plată asupra riscului asumat de bancă, iar dacă lucrurile nu se clarifică, vom renunţa şi la programul "Prima casă", a spus la ZF Live preşedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen. Raiffeisen, un jucător de top cinci din sistemul bancar, a luat săptămâna trecută o decizie surprinzătoare, hotărând să majoreze avansul cerut clienţilor la creditele imobiliare chiar înainte de reluarea discuţiilor în Parlament privind legea dării în plată. Banca a decis să urce avansul pentru creditele imobiliare standard în lei la 35%, iar pentru finanţările în euro la 40%. Conform reglementărilor BNR, avansul minim pentru creditele imobiliare în lei este de 15%, iar pentru euro de 25%.
• Michael Schmidt, Automobile Bavaria: "România are potenţial de cel puţin 10 Rolls-Royce anual"
Michael Schmidt, omul de afaceri care controlează grupul Automobile Bavaria şi care în Germania deţine şi un dealer Rolls-Royce la München, are în plan majorarea vânzărilor pe piaţa locală pentru marca britanică exclusivistă, pe măsură ce întreg segmentul de maşini de peste 200.000 de euro prinde viteză. Cumulat, grupul condus de Michael Schmidt a rulat în 2015 afaceri de 310 mil. euro, din care două treimi în România, iar restul în Germania. Anul trecut s-au livrat oficial în România zece automobile Bentley şi cinci Lamborghini de către Porsche Inter Auto, în timp ce Rolls-Royce a livrat două automobile, un coupe Wraith şi o limuzină Ghost, ambele având un preţ de pornire de peste 300.000 de euro cu TVA. "Anul acesta vom livra cel puţin două cabriolete Rolls-Royce Dawn". Automobile Bavaria a deschis în 2010 primul service Rolls-Royce din regiune, la Bucureşti, unde vin maşini atât din Bulgaria, cât şi din Republica Moldova.
• Miracolul economic spaniol este doar o mască într-o tragedie, iar economia Franţei merge numai la ralanti
Germania trebuie să pună deoparte 50 de miliarde de euro anul acesta şi următorul pentru criza refugiaţilor şi pentru aceasta va trebui să facă economii. Altfel, autorităţile va trebui să-şi acopere nevoile cu datorii, contrar planurilor de acum ale Berlinului. În Marea Britanie, din cauza creşterii preţurilor locuinţelor, gospodăriile au ajuns din nou debitori neţi, ca înainte de marea criză financiară. Ritmul în care se creează locuri de muncă în Spania este impresionant şi încurajează discursuri de genul "reformele noastre au avut succes". Cifrele sunt înşelătoare, iar realitatea este alta, scrie La Tribune. În 2015, numărul şomerilor s-a redus cu 678.200 şi au fost înfiinţate 525.100 de locuri de muncă. Din primul trimestru al lui 2014 au fost create 1,4 milioane de locuri de muncă, un record în Europa. Însă piaţa muncii se ridică din cenuşă. Criza a distrus enorm, nu mai puţin de 3,77 milioane de locuri de muncă între trimestrul patru din 2007 şi începutul anului 2014. În doi ani, doar 30% din ce s-a distrus a fost recuperate. Cu alte cuvinte, piaţa urcă în acelaşi ritm în care a coborât. Nu se poate vorbi de un miracol, ci de revenirea la normal.