REVISTA PRESEI 03.06.2015

• ADEVARUL

• Spre cine a ţintit Putin prin cei cinci români "indezirabili"

Cele cinci nume menţionate pe lista neagră întocmită de Moscova par alese la întâmplare, ţintindu-se spre pioni mai importanţi ai ţării noastre, consideră analiştii. Cel puţin unul dintre cei cinci - Adrian Cioroianu (istoric), Eugen Tomac (politician), Iulian Chifu (analist), Gheorghe Haţegan (energetician), Tiberiu Chodan (fost comandant al Flotei) - nici nu mai activează în sistemul care i-ar fi atras antipatia Rusiei. Criteriul prin care a fost întocmită lista neagră de la Moscova, apărută în spaţiul public, rămâne neclar. Nr. 2 din compania Transgaz, Gheorghe Haţegan (44 ani) ocupă funcţia de director general adjunct din octombrie 2013. Importanţa companiei de stat este indiscutabilă, mai ales în contextul luptei pentru resurse, independenţă energetică şi pieţe de distribuţie. Surse oficiale din Transgaz au declarat pentru "Adevărul" că includerea lui Haţegan pe lista neagră a Moscovei este cel mai probabil aleatorie, dorindu-se mai degrabă transmiterea unui semnal către conducerea României.

• Satul din Galaţi unde străinii stau la coada sa cumpere legume

Legumele romaneşti ajung din nou pe pieţele din estul Europei si tara noastră devine un jucător important in acest domeniu. In patria serelor, la Matca, in judeţul Galaţi, de când au apărut castraveţii si roşiile, camioanele din Polonia, Lituania sau Ucraina stau la coada. Străinii sunt mulţumiţi pentru ca iau legume gustoase, in timp ce localnicii prospera. Agricultorii din Matca s-au făcut cunoscuţi in toata Europa. Nu-si mai vând roşiile sau castraveţii la piaţă, ci direct in Polonia, Lituania, Republica Moldova sau Ucraina. Capacitatea de producţie este impresionanta. Practic, nu mai e petic de pământ in toata comuna neacoperit de folie de solar. Zece TIR-uri de cate douăzeci de tone pleacă zilnic peste graniţa. La Matca, afacerile merg bine dovada ca vara, când muncile agricole sunt in toi, localitatea rămâne fără şomeri.

• Uraganul anticorupţie pe axa Washington - Bruxelles - Bucureşti

După Revoluţia din 1989, politica externă a României s-a întors cu faţa către Occident. Vestul ne-a primit cu braţele deschise şi chiar a făcut eforturi pentru a ne atrage în sfera sa de influenţă, finanţând masiv societatea civilă, presa şi partidele prooccidentale de la începutul anilor '90. În anul 2000, exasperată că fondurile pe care le pompează în spaţiul ex-comunist nu produc rezultate, Banca Mondială a realizat un studiu prin care a încercat să identifice cauzele blocajului. A constatat că România a fost acaparată de aşa-numiţii "insideri". Oameni de afaceri foarte puternici, care, folosindu-se de influenţa politică, creaseră economia de piaţă din interiorul statului şi stabiliseră regulile în interesul lor, rezultând un comportament monopolist care blocase dezvoltarea. Era, de fapt, o definiţie mai pretenţioasă a corupţiei.

• În căutarea Luminiţei Iordăchescu, fantoma de la Camera Deputaţilor

Purtătoarea de cuvânt a Secretariatului General din Camera Deputaţilor, Luminiţa Iordăchescu, a intrat recent în atenţia presei după ce s-a descoperit că este remunerată cu 7.000 de lei pe lună, deşi este invizibilă în funcţia pe care o ocupă. Angajata în cauză, Luminiţa Iordăchescu, ar fi o enigmă şi pentru colegii ei, după cum au povestit mai mulţi funcţionari parlamentari în presă, sub protecţia anonimatului, şi asta pentru că a lipsit constant de la muncă. De altfel, în cei doi ani de când este purtătoare de cuvânt, Iordăchescu nu a susţinut nicio conferinţă de presă şi nu a transmis nici măcar un comunicat, astfel încât nici jurnaliştii acreditaţi la Parlament nu ştiau că ar exista. În ultima declaraţie de avere depusă în iunie 2014, Luminiţa Iordăchescu spune că are un venit de 83.000 de lei pe an doar de la Camera Deputaţilor, adică aproape 7.000 de lei pe lună. În comparaţie cu Iordăchescu, un parlamentar este remunerat cu aproximativ 4.900 de lei lunar.

• "Euro de sud" şi "euro de nord": Marea Schismă a monedei europene ar putea salva (nu doar) Grecia

Cancelarul german Angela Merkel şi premierul grec Alexis Tsipras par să fie aproape de găsirea unei soluţii de compromis pentru criza Greciei: scindarea euro. Care sunt opţiunile pe care le discută în prezent Atena cu creditorii săi? Cum nu mai are bani, Grecia avea de ales între acceptarea necondiţionată a măsurilor impuse sau ieşirea din sistem, Grexit. Mai nou a apărut cea de a treia cale, un compromis între primele două: Grecia să rămână membră a Uniunii Europene, dar să dispună de propria monedă, ce ar putea fi devalorizată când este cazul. Acest concept a fost, conform site-ului zerohedge.com, discutat şi în trecut şi constă în împărţirea în două zone a uniunii monetare. Practic, ar fi vorba de introducerea unui "euro de nord" şi a unuia "de sud". Această idee, a unei Uniuni Europene cu două viteze, a fost îndelung criticată, dar în timp se pare că a câştigat mai mulţi susţinători.

• Ponta: Guvernul va organiza referendum privind aderarea României la Zona Euro dacă se impune politic

Guvernul va organiza un referendum cu privire la aderarea României la Zona Euro dacă se va impune din punct de vedere politic, a declarat premierul Victor Ponta, precizând că termenul obiectivului rămâne 1 iulie 2019, când România va prelua preşedinţia Uniunii Europene. Afirmaţia prim-ministrului a venit ca răspuns la o întrebare a presei, după ce a prezentat în Camera Deputaţilor situaţia economică a ţării, reprezentanţii presei dorind să afle dacă Guvernul ia în calcul organizarea unui referendum în ceea ce priveşte aderarea României la Zona Euro. Premierul a arătat că în discuţiile avute săptămâna trecută cu preşedintele Klaus Iohannis, cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi cu ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, nu a fost abordată o astfel de variantă, dar a apreciat că este o idee bună.

• BANCHERUL

• National Bank of Greece (NBG) a dublat linia de credit pentru Banca Românească, la 800 milioane euro

National Bank of Greece (NBG) a dublat valoarea unei linii de credit acordate subsidiarei locale, Banca Românească, de la 400 la 800 milioane euro, in decembrie 2014, cu scopul acoperirii necesitaţilor de finanţare, in contextul intensificării crizei din Grecia si a pierderilor băncii româneşti, o dovada a faptului ca unele bănci greceşti îşi sprijină fiicele din Romania in loc sa le abandoneze, cum s-ar putea crede. Linia de credit a fost deschisa in noiembrie 2009, imediat după izbucnirea crizei financiare din Romania, conform raportului financiar anual publicat de banca. In acelaşi timp, Banca Românească a primit depozite de la banca-mama din Grecia in valoare de 1,5 miliarde lei, reprezentând 27% din resursele totale atrase de banca la finalul lui 2014, excluzând împrumuturile subordonate. Banca Românească are un împrumut subordonat de la banca-mama primit in 2006, in valoare de 65 milioane euro, cu scadenta in 5 ani de la cererea băncii-mama, iar la finalul lui 2014 NBG nu si-a exprimat o astfel de cerere.

• Cum ar putea schimba revoluţia digitala sectorul bancar romanesc

Revoluţia digitala, adică utilizarea tot mai frecventa de către clienţii băncilor a telefoanelor mobile inteligente, a tabletelor si altor dispozitive mobile, precum si a aplicaţiilor online oferite de acestea, inclusiv cele tip social media, gen Facebook sau Twitter, vor ajuta băncile care adopta rapid noile tehnologii sa obţină un avantaj competitiv fata de concurenta prin creşterea numărului de clienţi si a produselor si serviciilor utilizate de aceştia, iar in acelaşi timp sa-si diminueze costurile, prin eficientizarea activităţii, apreciază specialiştii din industria tehnologiei bancare. Numărul sucursalelor bancare clasice va continua sa scadă, pe măsura ce tot mai mulţi clienţi efectuează operaţiuni pe internet si pe telefoanele mobile, dar nu vor dispărea. In schimb, acestea se vor transforma si se vor schimba radical: in loc de plăti de facturi, transferuri sau alte operaţiuni uzuale, care vor migra online si mobile, in unităţile bancare se va acorda cu preponderenta consultanta clienţilor si se vor încheia contractele de credit, de depozite si alte servicii de baza ale unei bănci.

• CURENTUL

• Erate - de Tia Şerbănescu

De 1 iunie a fost ziua porţilor deschise pentru copii la Palatul Parlamentului, la MAI şi la Cotroceni unde preşedintele Iohannis are darul de a vorbi pe înţelesul celor mici chiar şi când se adresează celor mari: "prinţul Charles este un om care preţuieşte România". Simplu. Clar. Ultimele naziste ar fi dnele Stanciu (ÎCCJ) şi Kovesi (DNA) dar şi dnele Ghica şi Hăineală din CSM pe care fostul judecător Adrian Neacşu (condamnat pentru abuz în serviciu) le acuză că ar fi întocmit "erata" CCR care a dus la invalidarea referendumului din 2012. Solicitat să dea amănunte, Neacşu a dat o erată: "nu pot să certific dacă era vorba de erată sau de alt document, nu pot să bag mâna în foc, era un zvon în CSM dar CSM nu trebuia târât într-un scandal politic". Păi, tocmai l-a târât. Iar erata cea mai mare a fost chiar suspendarea. N-ai fi crezut că cineva (şi mai ales Putin) îl poate remarca pe Tomac şi că prezentabilul Cioroianu va ajunge indezirabil. Cu vârsta, toţi ajung acolo. Ponta e deja indezirabil: "cred că dacă-l achitau pe Dragnea, judecătoarele erau arestate". Creieraş de soc mult zice cu foc. Cine le aresta? Băsescu? Naziştii? SUA? Ce-nseamnă să ai gura liberă şi mintea arestată.

• CURIERUL NATIONAL

• TVA scade, preţurile rămân la fel

Aşteptată cu mare nerăbdare de consumatori, scăderea TVA la alimente, care ar fi trebuit să ducă în toate magazinele la scăderea preţurilor, a lăsat mult de dorit şi a creat înverşunare pe paginile de socializare, prin intermediul cărora consumatorii şi-au exprimat nemulţumirile, însoţite nu de puţine ori de copii ale bonurilor fiscale sau fotografii cu preţurile afişate la raft. Astfel de exemple au fost furnizate inclusiv ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, pe pagina de Facebook "Monito­rizăm împreună preţurile la alimente!", oficialului sugerându-i-se să compare facturile de achiziţie ale retailerilor de acum două săptămâni cu cele actuale. Preţurile afişate la raft au lăsat mulţi români fără cuvinte. La unele produse preţurile au scăzut, însă există pe rafturile marilor magazine şi sortimente unde preţul este egal cu cel afişat pe 9 aprilie.

• Înţelegere sau neînţelegere, momentul decisiv pentru Grecia este acum

Liderii tuturor marilor creditori s-au întâlnit luni seara pentru a discuta situaţia acesteia. Mario Draghi a reprezentat Banca Centrală Europeană (BCE), Christine Lagarde - Fondul Monetar Internaţional (FMI), Jean-Claude Juncker - Comisia Europeană şi, respectiv, Angela Merkel şi Francois Hollande reprezentând Germania şi Franţa drept cele mai mari două economii ale Eurogrupului. Aceştia au analizat o poziţie unitară finală pe care să o pre­zinte în faţa Greciei înainte ca Atena să facă pe 5 iunie plata datoriei către FMI, pentru care va lupta serios pentru a o face. Acest moment pare a fi unul decisiv. "Înţelegere sau neînţelegere" - o ofertă după luni de dat înainte şi înapoi pe care grecii fie o acceptă, fie o refuză, potrivit BusinessInsider.

• FIFA riscă să-şi piardă cei mai mari sponsori

În lumina noilor scandaluri care au zguduit lumea fotbalului mondial, mai multe companii ar putea renunţa la contractele de sponsorizare FIFA. Este cazul celor de la Coca-Cola, al căror director de marketing, Marcos de Quinto, a fost luat "la rost" de unul dintre followeri pe Twitter. "Ar trebui să faceţi mai multe decât să vă declaraţi îngrijorarea, voi aveţi toată puterea de a face ceva din poziţia voastră de sponsori", a scris un utilizator de Twitter, pe profilul lui de Quinto. Răspunsul oficialului Coca-Cola a venit imediat şi a scris că "Desigur că putem şi chiar o facem....", relatează portalul agage.com. Printre cele mai mari companii care susţin FIFA, confederaţii continentale şi asociaţii naţionale, dar şi cluburi de fotbal din întreaga lume se numără Visa, Adidas, Budweiser, McDonald's sau Hyundai.

• O reuniune secretă, la Berlin, cu participarea BCE, FMI, UE, Franţa şi Germania, conscarată problemelor Greciei

Deşi informaţia a fost ţinută în mare secret, presa europeană a anunţat marţi dimineaţă că în seara precedentă, la Berlin, s-au reunit, în cadrul unui summit "de urgenţă", Christine Lagarde, directoarea FMI, Mario Draghi, directorul Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisie Europene, François Hollande şi Angela Merkel. Secret, secret, dar "Financial Times", reluat de presa franceză, a aflat din surse informate că discuţiile s-au purtat asupra unui document tehnic pregătit de Comisia Europeană, în baza căruia creditorii Greciei să poată ajunge la un acord "convenabil". S-a aflat că, la finele întâlnirii s-a căzut de acord să se"continue lucrul cu şi mai mare intensitate" pentru a scoate Grecia din pragul dezastrului. Alături de personalităţile mai sus amintite, la Berlin s-au aflat, de asemenea, circa 20 de foarte influenţi industriaşi europeni, membri ai aşa-numitei Mese Rotunde Europene (ERT - European Round Table), implicaţi, şi ei, în afaceri cu Grecia.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Lupta pentru Independenţa Justiţiei rămîne, de fapt, lupta pentru cine deţine cătuşele - de Ion Cristoiu

Campania de lichidare a lui Traian Băsescu este dusa de şefii Binomului SRI-DNA, şefii Structurilor de forţă, într-un cuvînt, de Sistem. Sistemul l-a atîrnat în cui, la Cotroceni, pe Klaus Iohannis, preşedintele marionetă, un fel de Împărat roman pus pe tron de Garda pretoriană. Odată asigurată liniştea dinspre Cotroceni, Sistemul a purces la o vastă Operaţiune de salvare prin sacrificarea şefului, aşa cum, în decembrie 1989, Sistemul s-a salvat un timp prin sacrificarea lui Nicolae Ceauşescu. Propaganda PSD s-a prins de şmecherie. Drept urmare, ea s-a concentrat în ultimul timp pe teza: A plecat Dictatorul, dar au rămas oamenii săi! Dezvăluirile Elenei Udrea, printre cele mai importante din perioada postdecembristă, insistau pe teza Cine deţine cătuşele, deţine Puterea! Tot ceea ce se întîmplă acum în Justiţie ţine cont de această învăţătură. Sistemul l-a sacrificat pe Traian Băsescu pentru a-şi putea păstra cătuşele. Cătuşele sînt, la ora actuală, arma nucleară pentru cine le deţine. Ceilalţi vor ei cătuşele. E o luptă pentru cătuşe pitită mafiot sub cuvinte mari precum Lupta pentru independenţa Justiţiei, Lupta împotriva corupţiei.

• Ovidiu Tender, încă un pas spre prescrierea faptelor

Curtea de Apel Bucureşti judecă astăzi un nou termen din dosarul Rafo-Carom, caz în care afaceristul Ovidiu Tender a fost condamnat de tribunal la 11 ani şi patru luni închisoare. În urmă cu aproape două săptămâni, magistraţii care judecau cazul au fost schimbaţi la cererea avocaţilor lui Tender. Judecătorii Camelia Bogdan şi Daniel Donţete au fost înlocuiţi deoarece s-ar fi antepronunţat, decizia fiind luată de alţi doi colegi judecători de la Curtea de Apel Bucureşti. Odată cu hotărârea respectivă s-a decis şi ridicarea sechestrului pus pe afacerile familiei milionarului. Astăzi, cazul va fi analizat de judecătorii Mihai Mihalcea şi Georgiana Tudor. Având în vedere că primul magistrat l-a condamnat anul trecut pe Marian Iancu, prietenul lui Tender şi coinculpat în dosar, avocaţii vor cere, cel mai probabil şi înlocuirea acestuia. Astfel, ei câştigă timp preţios, în condiţiile în care există voci care au susţinut că faptele de înşelăciune din acest caz se prescriu pe 9 iunie.

• Klaus Iohannis reacţionează după votul în cazul Şova

Preşedintele Klaus Iohannis a reacţionat, marţi seară, după ce senatorii au votat împotriva cererii DNA de reţinere şi aerstare a lui Dan Şova. Şeful statului a spus că Parlamentul obstrucţionează procesele din justiţie şi este din ce în ce mai greu de lucrat cu actuala majoritate. "Constat, din păcate, că prin votul dat astăzi în Senat, Parlamentul perseverează în a obstrucţiona procesele din justiţie, apelând la tertipuri procedurale. Atunci când este vorba de statul de drept, este din ce în ce mai greu de lucrat cu acest Parlament şi această majoritate", a scris preşedintele Klaus Iohannis pe Facebook. Dan Şova a fost salvat marţi de arestare, după ce colegii de Senat au votat împotriva cererii DNA de reţinere şi arestare a acestuia. 77 de senatori au votat împotriva cererii, 66 au votat pentru.

• JURNALUL NATIONAL

• Din profesională - direct în multinaţională. Nemţii îşi pregătesc specialiştii în România

Mai sunt câteva zile până când încep înscrierile la şcolile profesionale, iar numărul absolvenţilor de clasa a VIII-a care vor să urmeze un învăţământ dual este în creştere. 2015 este primul an în care elevii au la dispoziţie forma de învăţământ de trei ani. Multe companii multinaţionale printre care Mercedes, Kaufland, Bosch, Deichmann, Lidl, au anunţat deja că vor angaja specialiştii pregătiţi în România. Pe lângă siguranţa locului de muncă, există şi alte avantaje. La finalul anilor de studiu, absolvenţii vor primi un certificat, diplomele fiind recunoscute atât în România, cât şi în străinătate, iar absolvenţii vor avea prioritate la angajare în firmele partenere. Încă de la lansare, din 2012, toţi elevii admişi în învăţământul profesional de scurtă durată primesc lunar o bursă de 200 de lei din partea statului, iar cele mai multe companii oferă şi ele o bursă lunară, astfel că elevii primesc 400 de lei în fiecare lună.

• Ruşii ne-au dărâmat uzina care avea contracte cu americanii

La periferia oraşului Oradea se înalţă falnic un munte de moloz. Acum câteva luni, până ca cineva să priceapă ce se întâmplă, excavatoare uriaşe au sfărâmat cam tot ce însemnau clădiri ale Întreprinderii de Alumină Oradea. Producţia de aici a explodat înainte de 1989, ajungându-se de la de 120 de mii de tone în primii ani de la inaugurare, până la aproape dublu înainte de Revoluţie. La scurt timp de la inaugurare, Ceauşescu a dat personal ordin ca la Alumina Oradea să se înfiinţeze şi o secţie strategică de alumină tabulară, un produs rar în lume, folosit în industria militară. Americanii de la NASA au venit imediat cu propunerea de colaborare. Aveau nevoie de alumina tabulară românească să o trimită în spaţiu. Era materie primă pentru plăcuţele ceramice la navete spaţiale. Furnalele ardeau continuu şi morile de măcinare nu stăteau nicio secundă, şi pe atunci nimeni nu putea crede că undeva, în viitor, în anul 2015, nişte investitori ruşi vor intra cu şenilele buldozerelor peste toată fabrica.

• Putem visa la vacanţe all-inclusive cu TVA redus

Noua măsură de reducere a TVA la produsele alimentare produce efecte benefice în turism. Operatorii din domeniu vorbesc despre o scădere a tarifelor pachetelor turistice de până la 10% şi nu numai. În mod normal, toate restaurantele din staţiuni ar trebui să ieftinească meniurile peste vară. Ciprian Enea, consultant în turism, spune că de această măsură vor beneficia ofertele care includ mese, la all-inclusive, TVA redusă fiind aplicată de la 1 ianuarie. "Se va vedea o uşoară ieftinire în piaţă. Eu sper, pe principiul dominoului, să avem o impulsionare a angajatorilor de a le da salariaţilor tichete de vacanţă, pe ideea că, dacă preţurile pe intern vor fi mai mici, şi românii vor dori să lase Bulgaria, de exemplu, şi să aleagă România." Cosmina Vladu, Marketing Manager al unei agenţii de turism, spune că reducerile vor fluctua între 5-10%. "Avem, de exemplu, în Mamaia, un sejur la un hotel de 3 stele, cu mic dejun, un cost până acum de 588 lei/ persoană, iar tariful a scăzut la 560.

• Comoara care ar valora 10 miliarde de dolari

România ar putea să piardă Codex Aureus, cel mai valoros manuscris din Europa. Codex Aureus este atât de valoros încât, în 1968, Nicolae Ceauşescu a garantat un împrumut de 10 miliarde de dolari cu el. România a fost condamnată la CEDO să-i plătească daune morale Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Alba Iulia şi să-i restituie proprietăţile confiscate de comunişti: Biblioteca "Batthyaneum", Muzeul şi Institutul Astronomic din Alba Iulia. Cel mai valoros obiect în acest caz este, însă, jumătate dintr-o evanghelie veche din secolul VIII (Codex Aureus), perla colecţiei de carte aflată în respectiva bibliotecă atunci când a fost confiscată de stat. "Are o valoare artistică şi culturală. Este un manuscris creat în secolul VIII la Şcoala Palatină de la Aachen, creată de Carol cel Mare, care înseamnă, ca text, cele 4 Evanghelii (...) Este scris cu cerneluri care utilizează praf de aur, este o tehnică unică. Este realizat de cei mai renumiţi copiişti şi miniaturişti", a explicat profesorul Troncotă.

• NATIONAL

• "Buldogul" Blaga mârâie la poarta Cotrocenilor!

In ultimele doua săptămâni s-a înteţit serios asaltul declanşat de către Vasile Blaga împotriva "redutei nemţeşti" de la Palatul Cotroceni. Bineînţeles, nu in mod direct, pentru ca, aşa după cum "National" dezvăluia in exclusivitate, in urma unor informări venite la timp, Klaus Iohannis a transmis oamenilor săi de încredere ordinul neoficial ca omul care i-a dus campania electorala in spate nu mai este binevenit la Cotroceni. Dar oamenii lui Blaga au dus greul campaniei lui Iohannis. O campanie care a fost considerata una dintre cele mai costisitoare din istoria postdecembrista. Aşa ca, odată calcat pe coada de nerecunoştinţa prezidenţială, "Buldogul" mârâie tot mai nemulţumit la porţile Cotrocenilor, fiind la un pas sa "latre" tot ce ştie. Mai ales daca va fi săltat de "hingherii" Laurei Codruţa Kovesi...

• Dragnea il baga pe Ponta sub lupa magistratilor

Cand actiunile justitiei il afecteaza direct - cazul cumnatului Iulian Hertanu, Victor Ponta este de o discretie iesita din comun. Altfel, nu pierde nicio ocazie sa-i atace fie pe procurori, fie pe judecatori. Nu mai departe de ieri, comentand cazul colegului Liviu Dragnea, liderul social-democrat a facut o serie de afirmatii deosebit de grave. "Ati vazut ce patesc aia doi judecatori de la Curtea de Apel care au achitat-o pe doamna Rarinca? Le-au scos stenograme, nu stiu ce. Va dati seama ca judecatoarele de la Dragnea daca cumva il achitau pe Dragnea cred ca erau si arestate acum", a precizat Victor Ponta. Declaratia premierului a fost imediat taxata de judecatorul Alexandru Serban care, in calitate de membru al CSM, a cerut plenului Consiliului sa sesizeze Inspectia Judiciara. Propunerea lui Serban a trecut de votul magistratilor, la finalul reuniunii conducerea CSM anuntand ca Inspectia Judiciara a fost chemata sa faca lumina in acest caz.

• PUTEREA

• Merge şi fără mir: Şova a scăpat iar. S-a întâmplat cum a spus prim-ministrul: "Noi nu vrem!"

În cazul lui Dan Şova până la urmă s-a întâmplat cum a vrut PSD, în ciuda deciziilor CCR: votul din 25 martie nu a mai contat, s-a reluat întreaga procedură, mai puţin miruirea acuzatului şi, cu 72 de voturi "împotrivă", apropiatul lui Ponta a scăpat încă o dată. Doar 66 de voturi au fost pentru. Liberalii au anunţat că vor contesta şi acest vot la Curtea Constituţională. De altfel, premierul a declarat înainte de dezbaterile pe cazul Şova că nu mai are nici o legătură cu justiţia, e doar o bătălie politică. "PNL vrea o chestie, noi nu vrem", a spus Ponta, referindu-se la arestarea lui Şova. "Opoziţia în loc să ne spună cum ar guverna ei bine, ei ne tot... cu dosarele, dar, între timp, încep să mai rămână ei mai puţin tot cu dosare, că aşa le plac dosarele până li se întâmplă lor, când li se întâmplă nu le mai plac", a spus premierul.

• Guvernul a suspendat plata alocaţiilor sociale pentru cei care nu şi-au plătit impozitele şi taxele locale

Persoanele care nu şi-au achitat taxele locale până la data de 31 martie 2015 nu mai primesc pe o perioadă de 5 luni următoarele tipuri de alocaţii: Indemnizaţia pentru Creşterea Copilului (ICC), Venitul Minim Garantat (VMG) şi Ajutorul pentru Susţinerea Familiei (ASF). Achitarea obligaţiilor faţă de bugetul local în perioada celor 5 luni atrage reluarea plăţii drepturilor, începând cu luna următoare celei în care s-a achitat obligaţia, inclusiv pentru drepturile cuvenite în perioada suspendării. La începutul acestei luni, mii de oameni au dispărut de pe listele de plată.

• CEC Bank, profit în prăbuşire

CEC Bank a înregistrat anul trecut un profit brut de 13,8 milioane lei, de patru ori mai mic faţă de anul precedent, iar soldul creditelor acordate a urcat cu 6,4%, astfel că activele băncii de stat au ajuns la 28 miliarde lei. "Ca şi în anii precedenţi, partea de profit rămasă după plata impozitelor şi constituirii rezervelor legale în suma de circa 7 milioane lei a fost utilizată pentru majorarea capitalului social al băncii, care în acest fel a ajuns la valoarea de 1.170.443.700 lei, în timp ce fondurile proprii însumează 1.459.765.118 lei", se arată într-un comunicat al CEC Bank. Banca a avut profit pentru al optulea an consecutiv. Pentru 2013, instituţia de credit a anunţat un câştig brut de 56,2 milioane lei. Portofoliul de credite acordate persoanelor juridice a urcat anul trecut cu circa 8,5%, ponderea împrumuturilor pentru firme în total portofoliu fiind de 68%.

• ROMANIA LIBERA

• Ponta s-a întors la momentul 2012

Pe valul "scandalului Rarinca", folosit de politicieni şi o parte a presei pentru a cere demiterea Liviei Stanciu şi a Laurei Codruţa Kövesi, Victor Ponta a atacat extrem de dur sistemul judiciar şi a explicat de ce Dan Şova nu trebuie să fie lăsat la "cheremul" justiţiei. Odată dat semnalul, senatorii puterii s-au pus, ieri, în mişcare. Liviu Dragnea a fost condamnat doar pentru că USL a încercat să-l demită pe Traian Băsescu, iar pedeapsa de un an închisoare cu suspendare a fost dictată de judecătoarele de la Curtea Supremă din teama că vor fi arestate dacă decid achitarea. Cât despre Dan Şova, procurorii nu vor să-l trimită în judecată, ci doar să-l aresteze. Acestea sunt mesajele pe care Victor Ponta, premier al României înainte de toate, le-a transmis publicului luni seară. Unde a fost lansat atacul, de o gravitate fără precedent, la adresa sistemului de justiţie? La România TV, postul prietenului Sebastian Ghiţă, urmărit şi el penal, sub control judiciar, în dosarul cumnatului lui Ponta, Iulian Herţanu.

• Începe dezgheţul bancar!

Mai multe bănci din România oferă potenţialilor clienţi dobânzi pentru creditele imobiliare standard la un nivel sub cel practicat în cadrul programului Prima Casă. BCR, BRD şi CEC Bank au marje similare sau mai mici decât cele impuse de programul guvernamental. Mai clar, în condiţiile unui credit standard, în lei, cu avans de 15%, BCR cere o dobândă echivalentă cu ROBOR la trei luni +1,9% pentru clienţii cu un istoric de plată imaculat, în timp ce în programul Prima Casă dobânda ajunge la ROBOR 6M+ 2,3%. CEC Bank are pentru ambele tipuri de credit o marjă de 1,9% în timp ce BRD adaugă la dobânda medie o marjă de 2%. Pe piaţă mai sunt încă disponibile şi credite în euro cu avans redus. Astfel, BRD cere un avans de doar 5% pentru un credit în euro a cărui dobândă este echivalentă cu EURIBOR+4,5%. Creditul Prima Casă păstrează încă avantajul avansului de doar 5%, însă are marele dezavantaj al sumei limitate la 57.000 de euro.

• Asigurările au prins avânt în prima parte a anului

Poliţele auto rămân principalul motor al asigurărilor, însă cea mai importantă creştere a primelor brute subcsrise a fost înregistrată pe segmentul poliţelor de sănătate, care rămâne încă unul cu o pondere destul de mică. Piaţa asigurărilor din România a crescut cu 7,39% în primul trimestru al acestui an, la 1,97 miliarde de lei, pe fondul avansului volumului de prime brute subscrise atât pe segmentul de asigurări generale, cât şi pe cel de viaţă, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). "Creşterea volumului de prime brute subscrise în primul trimestru din 2015 faţă de primul trimestru al anului trecut s-a înregistrat atât la asigurările de viaţă (7,59%) cât şi la asigurările generale (7,34%)", se menţionează în raport.

• ZIARUL FINANCIAR

• Şeful Erste anunţă o transformare "structurală" la BCR pe creditarea corporate

BCR trebuie să-şi îmbunătăţească în mod "structural" relaţia cu clienţii corporate şi de aceea va reevalua complet gama de produse şi procese care ţin de creditarea pe acest segment, spune Andreas Treichl, CEO al Erste Group, acţionarul principal al celei mai mari bănci din România. "În acest moment ne concentrăm eforturile pe îmbunătăţiri structurale, cum ar fi regândirea procesului de creditare, modernizarea infrastructurii şi a reţelelor informatice, managementul operaţional şi analitic al relaţiei cu clienţii, instruirea, testarea şi licenţierea personalului", a declarat Treichl. Într-un interviu pe e-mail, şeful Erste,

• Companiile listate la bursă ţin "la saltea" peste 15 mld. lei

Cele mai mari companii listate la bursa din Bucureşti aveau în conturi, în martie, lichidităţi de peste 15 miliarde de lei (3,4 mld. euro), echivalentul a 20% din capitalizarea cumulată, semnal că lipsesc investiţiile sau achiziţiile care să creeze valoare pentru investitori. Până când managerii vor găsi proiecte pentru a înmulţi banii acţionarilor, companiile se comportă ca fondurile de pensii, plasându-şi banii în active financiare cu risc redus şi randamente mici, precum depozitele bancare sau titlurile de stat. Romgaz (SNG), una dintre cele mai bogate companii listate, ţine 1,3 mld. lei în depozite şi obligaţiuni şi informează acţionarii că scăderea dobânzilor i-a redus cu 22% veniturile financiare. Grupul de distribuţie a energiei Electrica (EL) împlineşte luna aceasta un an de când a strâns pe bursă aproape 2 miliarde de lei prin ofertă publică, promiţând investitorilor investiţii în reţele şi posibilitatea extinderii prin achiziţii. Banii sunt în continuare în conturi.

• UE pune la cale o ofensivă diplomatică pentru a "cuceri" producători de gaze

Comisia Europeană pregăteşte un "plan de acţiune diplomatică în domeniul energiei" în vederea diversificării surselor de unde ţările Uniunii Europene împortă gaze naturale, potrivit EurActiv.com. Ofensiva diplomatică cuprinde printre altele planuri de valorificare a uriaşelor rezerve neexploatate ale Algeriei şi o amplă strategie în sectorul gazelor naturale lichefiate ce urmează a fi finalizată anul viitor. Miguel Arias Canete, comisarul european pentru combaterea schimbărilor climatice şi energie, a convenit o "abordare coerentă" împreună cu şefa diplomaţiei UE Federica Mogherini în relaţie cu ţări furnizoare de gaze naturale ca Norvegia şi Rusia. "Deocamdată, eforturile se concentrează pe zona mediterană", a declarat Canete, subliniind oportunităţile legate de utilizarea uriaşelor rezerve neexploatate din Algeria. Ofensiva diplomatică are legătură cu Uniunea Energetică, proiect care a căpătat un impuls politic în urma conflictului din Ucraina, expunând dependenţa UE de importurile de gaze din Rusia.