REVISTA PRESEI 04.05.2015

• ADEVARUL

• Întrebarea de 300 de milioane de lei: cine îi dă lui Ponta un bacşis atât de mare?

Guvernul şi-a propus să obţină din impozitarea bacşişului circa 300 de milioane de lei (68 de milioane de euro) în 2016. Însă acurateţea acestor calcule este cel puţin discutabilă. Cu toate că despre impozitarea bacşişului s-a vorbit destul de mult, mai ales în ultimele săptămâni, puţini români ştiau la ce să se aştepte de la măsura fiscală care ar trebui să aducă la buget circa 450 de milioane de lei (100 de milioane de euro) în următoarele 20 de luni. Situaţia s-a clarificat, măcar într-o măsură, prin (ne)populara acţiune desfăşurată, pe litoral, de cei 200 de inspectori ai Direcţiei Antifraudă din cadrul ANAF. Chiar vineri, mai multe maşini de la Antifraudă au descins pe străduţele din Vama Veche, unde inspectorii au efectuat verificări la restaurantele şi terasele din staţiunea de pe litoral. La vederea maşinilor, turiştii au început să huiduie, să fluiere şi să scandeze sloganuri precum "Vine controlul să-şi ia omorul".

• Romania, depozitul de carburanţi al Europei care se goleşte in fiecare an

Criza din Ucraina a atras atenţia asupra Marii Negre, acolo unde in adâncuri exista un mare potenţial de resurse vitale vremurilor noastre. Se lucrează aici de ani, de pe vremea lui Ceauşescu, dar in ultima perioada, se simte o agitaţie. Harta energetica a Europei e pe cale sa se redeseneze, iar zona necercetata din largul coastelor României a atras deja jucători de sute de miliarde de euro. Cu un vecin aflat într-o situaţie delicata, cu lupte de strada la câteva sute de kilometri de graniţa, cu un teritoriu anexat de Rusia in mijlocul Marii Negre - Crimeea, bătălia pentru resurse a început. Ruşi si americani, cele mai mari companii din lume sau obscure căsuţe poştale in spatele cărora se ascund mari investitori, toţi aceştia sunt jucători economici intr-un mare meci ce vizează rezervele României de hidrocarburi din Marea Neagra. Cei implicaţi ezita sa se lanseze in estimări privind potenţialul la mari adâncimi, cu toate ca programele aflate in derulare au inclus deja bugete de sute de milioane de euro, semn ca ceva este acolo .

• Armata de slugi a baronului Nichita

Poliţia Locală din Iaşi, instituţie care se află în subordinea primarului Gheorghe Nichita, liderul local al PSD, a fost implicată, în ultimii ani, în mai multe scandaluri publice prin care şi-a demonstrat incompetenţa, dar şi obedienţa faţă de cel care ar trebui să fie primul gospodar al oraşului. Plătiţi din bani publici pentru a păzi diferite obiective din oraş, dar şi pentru a supraveghea ordinea în oraş, reprezentanţii Poliţiei Locale Iaşi au funcţionat, în ultimii ani, mai degrabă ca nişte gărzi personale ale primarului Gheorghe Nichita. Obedienţa poliţiştilor locali în raport cu şeful Primăriei Iaşi a fost adesea demonstrată prin acţiunile de partid sau chiar prin activităţile personale derulate de edilul-inculpat din dosarul instrumentat în prezent de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Bucureşti împotriva lui Gheorghe Nichita.

• Traian Băsescu, atac la Ponta: "Vai de tine şi de clica ta, când românii vor înţelege cât i-ai minţit"

Traian Băsescu a postat pe contul său de facebook următorul mesaj, intitulat "Plagiatorul mincinos": "Din barurile de prin Emirate, plagiatorul mincinos spune, citez: "Absorbţia de fonduri europene a crescut de la 7% la peste 53%, iar toate programele europene au fost deblocate. Acum avem şi noul exerciţiu financiar". Ce nu spune plagiatorul mincinos : 1.Cei 53% au fost absorbiţi în baza contractelor semnate în timpul lui Emil Boc. 2.În cei peste trei ani de mandat ai plagiatorului mincinos, nu s-a semnat nici un contract semnificativ pe banii europeni din cauza incompetenţei şi corupţiei "celui mai cinstit guvern". 3.Din cele 19 miliarde de euro alocate de UE pentru fondurile de coeziune (autostrăzi, căi ferate, regularizări de rîuri, calificare şi recalificare personal, modernizare spitale şi şcoli, anvelopare blocuri, creare locuri de muncă etc) sub conducerea plagiatorului mincinos, ţara va pierde aproximativ 7 miliarde de euro, pentru că "cel mai cinstit guvern" se teme de DNA.

• Romanii şi-au băgat cardurile de sănătate la bancomat

Angajaţii firmelor care se ocupa cu alimentarea bancomatelor diferitelor bănci din Romania se confrunta cu o situaţie demna de tot râsul. În aparate sunt blocate, pe zi ce trece mai multe carduri....de sănătate! Orice bancomat poate reţine cardul unui utilizator, care spre exemplu, a introdus PIN-ul greşit de trei ori, acesta urmând să fie restituit ulterior la ghişeu persoanei în cauza. Numai ca de data aceasta în bancomate se aflau cele mai noi carduri de pe piaţa din Romania, dar care n-au nici o legătura cu băncile, şi anume...cardurile naţionale de sănătate emise de CNAS. Cea mai plauzibila explicaţie este însă ca oamenii care nu au fost suficient de bine informaţi au crezut ca acestea sunt ataşate unui cont şi pot retrage bani de la bancomat, sub forma unui credit. Banii ar fi variat intre 100 şi 500 de euro, bani europeni, credeau posesorii cardului. Alţii au plecat urechea la zvonuri potrivit cărora de pe acestea se pot achiziţiona gratis medicamente de la farmacii, sau diverse obiecte de la comercianţi.

• Proiect: Hipermarketurile vor fi obligate să acorde spaţii pentru produsele alimentare tradiţionale

Mai mulţi deputaţi propun, printr-un proiect de lege, ca hipermarketurile să fie obligate să acorde spaţii de expunere şi vânzare producătorilor de produse alimentare atestate tradiţional, în caz contrar, să fie sancţionate cu amenzi între 2.500 lei şi 5.000 lei. Deputaţii Liviu Harbuz, Ion Melinte, Zisu Stanciu, Ioan Teodorescu, Ioan Dîrzu, Marian Ghiveciu (toţi de la PSD) şi Florică Calotă (PC-PLR) au iniţat o propunere legislativă de modificare a legii privind comercializarea produselor alimentare. Potrivit iniţiativei legislative, hipermagazinele sunt structuri de vânzare cu amănuntul, cu suprafaţa de peste 2.500 metri pătraţi, utilizate pentru comerţ mărfuri alimentare sau nealimentare. Iniţiatorii consideră că produsele tradiţionale româneşti sunt realizate exclusiv din materii prime locale, având la bază o reţetă şi un proces de prelucrare tradiţionale, iar România preferă aceste produse, dar singura problemă este faptul că nu au fost suficient de bine promovate.

• O campanie şi un mesaj pentru cititori, de Ziua Libertăţii Presei

Asociaţia Profesioniştilor din Presă-Cluj (APPC) marchează data de 3 mai - Ziua Mondială a Libertăţii Presei printr-o campanie de conştientizare a cititorilor. Iniţiativa se numeşte "Învaţă să discerni'' şi se adresează îndeosebi consumatorilor de presă scrisă, cărora vor să le transmită mesajul că dacă discern corect între ştirile pe care aleg să le citească pot aduce la creşterea calităţii presei. Campania urmăreşte şi să tragă un semnal de alarmă în interiorul breslei jurnaliştilor, care a ajuns să fie adesea desconsiderată din cauza slabei calităţi pe care o livrează. Iniţiativa APPC se va desfăşura în perioada 3 mai - 2 iunie şi va fi o campanie vizuală în cadrul căreia afişe cu imagini sugestive vor fi puse în Iulius mall şi în localuri clujene. Campania este realizată în parteneriat cu agenţia de strategie şi creaţie Kumpania şi agenţia de outdoor şi producţie publicitară Young.

• BANCHERUL

• Cinteza, BNR: Carpatica nu va fi închisa, va merge mai departe, dar fără actualii acţionari

Nicolae Cinteza, seful supravegherii bancilor din BNR, a declarat, pentru Bancherul.ro, ca banca centrala nu va lasa Banca Comerciala Carpatica sa intre in faliment in cazul in care actualul actionar principal, Ilie Carabulea, nu-si va vinde actiunile sau nu va recapitaliza banca printr-un imprumut subordonat, dupa ce in cadrul AGA de marti s-a respins planul de diminuare cu 65% a capitalului bancii pentru acoperirea pierderilor, urmat de o majare de capital prin emiterea de noi actiuni. Seful supravegherii bancilor considera ca ceea ce s-a intamplat marti la AGA Carpatica a fost o cacialma orchestrata de Ilie Carabulea, care a votat cu mandat din partea unui actionar minoritar, desi BNR i-a suspendat dreptul de vot in banca de anul trecut, dupa ce a fost arestat pentru fapte de coruptie in cazul Carpatica Asig.

• CAPITAL

• Val de confiscări în Grecia, cu FMI la uşă

Guvernul de la Atena intră în conturile deponenţilor, în paralel cu dispunerea preluării de fonduri de la autorităţile locale şi universităţi. Măsurile care au stârnit nemulţumiri în întreaga ţară vizează obţinerea de bani pentru plata creditorilor externi. Un nou paradox în Grecia: un guven al stângii radicale trece la confiscări pe seama populaţiei pentru achitarea obligaţiilor faţă de... Fondul Monetar Internaţional. Micii datornici se plâng de faptul că statul le-a intrat în conturi, în timp ce autorităţile regionale şi mediul universitar este scandalizat că trebuie să contribuie cu bani pentru plăţile externe. Sindicatul profesorilor din învăţământul secundar acuză autorităţile de la Atena că "înhaţă bani" în vederea satisfacerii nevoilor creditorilor, în loc să ofere o uşurare grecilor care muncesc, scrie publicaţia Kathimerini, preluată de Zero Hedge. Cabinetul Tsipras este îngrijorat de prima plată importantă, cea către FMI, programată pentru data de 12 mai a.c. Atunci ar fi de achitat 774 milioane de euro, din cele 977 milioane euro datorate în total Fondului în această lună.

• Investitorii, de veghe la moartea pieţei Rasdaq

Investitorii spun că dispariţia pieţei cu cei mai mulţi emitenţi din Europa de Est este un pas înapoi pentru Bursa românească. Mai grav ar fi că o serie de evaluări deficitare pot aduce pierderi de valoare considerabile pentru portofoliile lor. «Rasdaq să fie arestat, dacă a furat!», spunea acum un deceniu şi jumătate deputatul Irina Loghin, în contextul unei neînţelegeri ilare. Între timp, segmentul de piaţă pe care se află listate sute de companii, provenind din procesul de privatizare în masă, nu numai că ar fi în pericol să fie "arestat", dar va fi închis cu totul. Este o moarte pe care o regretă mulţi investitori care au realizat plasamente "dând în butoane", dar de unde văd că banii pot fi scoşi mai degrabă cu avocaţii. În unele cazuri, preţurile de ofertă identificate de experţii autorizaţi sunt chiar şi cu 90% sub activul net, ceea ce ar urma să se traducă prin pierderi de valoare pentru investitorii de portofoliu.

• Fondul Proprietatea caută dolari în buzunarele londonezilor

După cinci ani de la preluarea managementului de către un manager specializat, Fondul Proprietatea s-a listat la London Stock Exchange (LSE). O mişcare care ar fi trebuit făcută de acum câţiva ani, când Franklin Templeton Investments, managerul de fond, încerca să ducă FP la cota Bursei din Varşovia, şi care va aduce mai multă expunere Fondului şi companiilor româneşti. Conducerea FP speră că vor veni şi mai mulţi investitori instituţionali internaţionali în acţionariat, astfel încât şi cotaţia să urce. Rolul iniţial al Fondului era de despăgubire a foştilor proprietari, cu averi naţionalizate de regimul comunist, însă marea majoritate a celor care au primit acţiuni FP în perioada 2006 - 2011 nu se mai regăsesc astăzi în acţionariat. Şi abia în ultimul an putem spune că aceştia şi-ar fi putut recupera integral sumele calculate iniţial pentru despăgubire (la 1 leu pe titlu), printr-o combinaţie de dividende, returnare de capital social şi vânzare de acţiuni în piaţă.

• DEZVĂLUIRE: Cum şi-a sporit averea George Soros

Soros a acumulat 13,3 miliarde de dolari din averea sa de 30 de miliarde de dolari, până în 2013, folosindu-se de o lege care prevedea că în cazul reinvestirii banilor în fonduri de investiţii taxele urmează să fie plătite abia la încasarea efectivă a acestora, relatează Bloomberg. Legea a fost modificată în 2008, iar managerii de fonduri au timp până în 2017 să plătească taxele acumulate în acest fel. Încă înainte de modificarea legislaţiei americane Soros şi-a transferat activele în Irlanda, mulţi considerând că a făcut acest lucru tocmai pentru a evita să fie impozitat în Statele Unie. Potrivit calculelor analiştilor, bazate pe informaţile publice, Soros ar putea datora fiscului american 6,7 miliarde de dolari, taxe a căror plată a fost amânată an de an.

• CURENTUL

• Nichita are 20 milioane de Euro ascunşi, spune fosta nevastă

Să nu credeţi că Florentina Nichita a divorţat de primarul Iaşului fără să-şi pună poalele-n cap. "Doamna" e profesoară de Agricultură la Liceul Agricol Iaşi (Colegiului Agricol si Industrie Alimentara "Vasile Adamachi"). Dar la divorţul din 2013, a uitat că e dascăl şi s-a dezlănţuit în presă despre relaţia extraconjugală a primarului cu Denisa Ionaşcu, subalterna acestuia. Geloasă foc şi supărată că soţul şi-a bătut joc de cei 30 de ani de căsnicie, Florentina Nichita a povestit presei şi despre conturile ascunse ale primarului, în care s-ar afla 20 de milioane de euro. Presa locală scrie că banii ar proveni din şpăgile cerute pentru eliberarea autorizaţiilor de construcţie.

• Armindeni - de Tia Şerbănescu

Serbările de 1 Mai au fost dominate de mici. Cei mari au lipsit: Iohannis era la Sibiu, Ponta era în Qatar. A existat chiar şi Festivalul micului cel mare iar UNPR şi-a serbat 5 ani de viaţă pe tarabe la Obor unde micul cel mare, vicepremierul Oprea a declarat cu mândrie militară: "au spus despre noi că suntem partid de generali, da, suntem generali pentru că am câştigat toate bătăliile". Chiar fără să candideze. Au intrat în Parlament în raniţa PSD, cum vor face şi la anul. Anul acesta animatorii serbărilor de 1 Mai au fost mai reţinuţi: Vanghelie cu al său "opriţi grătarele, vorbeşte Mircea Geoană" e reţinut în arest, Udrea care sărea cu paraşuta e reţinută la închisoarea Târgşor, Mazăre, cel cu carnavalurile, e la Beciul Domnesc. Petrecerile şi excesele de azi, durerile de mâine. Mare petrecăreţ, primarul de Iaşi, Gh. Nichita, şi-a petrecut şi el 1 Mai la Beci umplând toate micile ecrane cu povestea lui de dragoste şi poliţie.

• CURIERUL NATIONAL

• Astra poate detona Fondul de asigurări

Problemele semnalate de ani buni de asiguraţii auto, adeverite nu numai prin nevoia de lichidităţi a unor societăţi de asigurări, ci chiar prin intrarea Astra în redresare financiară, sunt confirmate din nou de însuşi preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mişu Negriţoiu, care avertizează asupra pericolului de epuizare aproape în totalitate a sumelor deţinute de Fondul de Garantare în cazul în care Astra ar intra în faliment. Negriţoiu (ASF): Dacă societatea ar fi în faliment, ar trebui să cheltuim cea mai mare parte din cei 900 mil. lei ai Fondului de Garantare. Compania ar trebui să-şi majoreze capitalul social cu aproximativ 700 mil. lei şi chiar dublu după aplicarea Solvency II din ianuarie 2016. Salvarea ar fi putut veni de la potenţialii investitori, dar, deşi sunt cinci interesaţi, vânzarea nu se poate perfecta din cauza efortului financiar uriaş.

• Făptuitorii au fost lăsaţi să făptuiască Opinii - Adrian Panaite

In răstimpul care s-a scurs până la actualele defilări cu cătuşe de la DNA făptuitorii au fost lăsaţi să făptuiască. O economie întreagă a fost schimonosită astfel, societatea a fost pe deplin bramburită. Se desfac acum firme unde se pun pe liber oameni cu zecile, macaralele îşi caută alţi stăpâni, sume mari de bani rămân uitate peste hotare. Se desface acum o economie croită după criterii de jaf şi clientelism care nu ar fi trebuit să existe niciodată. Cum se va realoca acel capital (nefungibil) rămâne o enigmă. Făptuitorii au fost lăsaţi să făptuiască! Nu un an-doi, ci preţ de vreo două decenii. Nu într-un sector răzleţ, ci de la un cap la altul al societăţii. Sute de milioane de euro drenate, reţele infracţionale osificate, comportamente de piaţă viciate - asta a creat vreme de ani şi ani Justiţia inexistentă. Nu jucăm acum ţonţoroiul pe hoitul vechii economii care moare, nici nu ne aliem în corul inept care laudă "Justiţia independentă". Ştim pur şi simplu că faptele au fost prea grave, făptuitorii nestingheriţi pentru ani de zile, pentru ca răul să nu fi fost într-atât de mare. Hoţii în văzul nostru, al tuturor, au fost ignorate de cei în drept, iar răufăcătorii au devenit mărimile ţării. Justiţia românească a fost, cu adevărat, legată la ochi!

• Premierul Victor Ponta a făcut o ofertă de investiţii conducerii Qatar Airways privind pachetul Aeroportul Otopeni - Tarom

Victor Ponta i-a prezentat CEO-ului Qatar Airways o ofertă de investiţii pentru Aeroportul Otopeni şi compania Tarom. Aceeaşi discuţie o va purta zilele următoare şi cu cei de la Emirates şi Etihad, informează B1 TV. Şeful Executivului a purtat deja discuţii cu CEO-ul Turkish Airlines. Premierul vrea neapărat să găsească un partener pentru a salva Tarom-ul, care are pierderi financiare mari. La întoarcerea din vizita din Qatar, premierul a decis ca primul lucru pe care îl va face, va fi să numească un ataşat comercial şi unul pentru muncă. "Am constat că nu ştim să ne organizăm, să ne promovăm propriile interese. Aici la Doha nici măcar nu avem un ataşat comercial. De asemenea, un ataşat pe muncă, sunt peste 2.500 de români care lucrează în diverse companii şi noi nu avem pe cineva care să îi sprijine", a conchis Victor Ponta

• Ieftinirea petrolului lasă magazinele de bijuterii din Dubai fără clienţi

Odată cu scăderea masivă în economiile supraîncărcate din Orientul Mijlociu, cumpărătorii de aur sunt tot mai greu de găsit. Vânzătorii spun că vânzările sunt în scădere din cauză că turiştii din Arabia Saudită şi Rusia au mai puţini bani de cheltuială. Istoria pieţei Dubaiului, care se autodenumeşte oraşul de aur, străluceşte din ce în ce mai puţin în aceste zile. Pe străzile şi aleile acoperite de acoperişuri pentru a proteja cumpărătorii care privesc la vi­tri­ne de soarele arzător al deşertului, mai mult de 300 de magazine oferă metale preţioase, de la lingouri la bijuterii în stil oriental. Dubai Gold Souk a devenit una dintre cele mai mari astfel de pieţe, oferind metale preţioase scutite de taxe, în timp ce bogăţia petrolului Golfului Persic a crescut în ultimele decenii. Acum, cu scăderea masivă în economiile supraîncărcate din Orientul Mijlociu, cumpărătorii de aur sunt tot mai greu de găsit.

• Arma Rusiei, Gazprom, pierde rapid presiune

Grupul producător de gaze controlat de stat Gazprom a publicat un set slab de venituri, care a adus probabil un zâmbet crispat oficialilor din capitalele occidentale. Ca răspuns la rolul Rusiei în destabilizarea Ucrainei, SUA şi UE au aplicat sancţiuni asupra companiei, limitând echipamentul pe care poate să-l cumpere şi limitând accesul la finanţare. Profitul Gazprom anul trecut a scăzut cu aproape 90%, la 159 miliarde de ruble (3,1 miliarde de dolari), tras în jos de livrările de gaze mai mici, şi mai ales din cauza rublei slabe. O parte din slăbiciunea rezultatelor principale ale companiei a fost cauzată de comportamentul şi evenimentele neaşteptate. Gazprom vinde în cea mai mare parte gaze în dolari, care stimulează veniturile sale, atunci când aceştia sunt convertiţi în ruble pentru a raporta scopurile, compania a generat de fapt un flux de numerar record pentru anul acesta. Dar, în acelaşi timp, împrumuturile în dolari şi euro au devenit şi mai mari atunci când au fost transformate în ruble, care fac o adâncitură mare în câştigurile raportate.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Victor Ponta: "Regula a devenit arestul preventiv. Este o greşeală"

Premierul a declarat în emisiunea "Lumini şi Umbre" de la B1 TV, moderată de Dan Andronic, că suntem ţara cu cele mai multe reclamaţii "privind România din România". "Se pune doar problema, în general, dacă şi pentru ce fapte arestăm preventiv oameni. Eu nu ştiu despre ce e vorba în dosar, nu vreau să mă iau doar după presă. De spionarea unei iubite, nu ştiam că pentru asta poţi fi arestat preventiv. Ca să nu spionezi o altă iubită sau de ce? Nu ştiu detalii. Când le vom afla, cu siguranţă pot să comentez mai mult."

• Procurorul Constantin Horodniceanu, propus pentru funcţia de şef al DIICOT, susţine luni interviul la CSM

Daniel Constantin Horodniceanu, propus de ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, pentru funcţia de procuror şef al DIICOT, va susţine luni interviul în cadrul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Potrivit ordinii de zi publicate pe site-ul CSM, interviul este programat de la ora 10,00. Primele 30 de minute sunt alocate pentru susţinerea proiectului de management de către Horodniceanu, după care vor urma 75 de minute pentru întrebări şi răspunsuri, anunţă Agerpres. În proiectul său de management depus la CSM, Daniel Horodniceanu doreşte "readucerea încrederii în cadrul colectivelor, în special în cel al Structurii Centrale, grav afectate, în special psihologic, după evenimentele din ultimul trimestru al anului 2014, ceea ce a dus la un blocaj ce a cauzat şi o diminuare a dorinţei de performanţă a procurorilor", el făcând referire la arestarea fostei şefe a DIICOT Alina Bica.

• Un protest uriaş se pregăteşte în România. Oamenii sunt gata să iasă în stradă

"Sâmbătă, 9 mai, în mai multe oraşe din ţară va avea loc primul protest major împotriva despăduririlor abuzive, care au lăsat România în numai câţiva ani cu mai puţin de jumătate din suprafaţa împădurită pe care o avea în 1989. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât în România există jumătate din suprafaţa totală de pădure virgină din Uniunea Europeană, iar la nivelul clasei politice există numai complicitate cu beneficiarii despăduririlor abuzive, aşa cum ne indică chiar gestul recent al preşedintelui Klaus Iohannis se întoarcere către Parlament a legii care punea capăt monopolului companiei austriece Schweighofer Holzindustrie. În Bucureşti avem ocazia, tocmai pentru că are loc cel mai amplu eveniment al societăţii civile de peste an, ONGFest (http://www.ongfest.ro/), să aducem problema pădurilor în agenda publică. Vă aşteptăm aşadar la intrarea în Parcul Herăstrău de la Piaţa Charles de Gaulle", este mesajul postat pe pagina de Facebook a evenimentului din Bucureşti.

• Grecia: Ne descurcăm FĂRĂ un nou împrumut!

Grecia s-ar putea descurca şi fără un nou împrumut, a dat asigurări ministrul finanţelor al Greciei, Yanis Varoufakis. Acesta a făcut declaraţia în condiţiile în care guvernul grec depune eforturi disperate pentru a debloca fondul de salvgardare, informează AFP, preluată de Agerpres. Grecia "se poate descurca (fără un nou împrumut)". "Una dintre condiţii o constituie, însă, o importantă restructurare a datoriei", a afirmat Varoufakis, într-un interviu acordat cotidianului ce centru-stânga Efimerida ton Sindakton. Întrebat dacă au existat discuţii "în culisele negocierilor" cu privire la o reducere a datoriei, extrem de controversatul ministru de finanţe al Greciei a răspuns afirmativ. Varoufakis, al cărui stil arogant îi agasează pe omologii europeni, i-a descris pe aceştia drept "parteneri divergenţi".

• JURNALUL NATIONAL

• Un război de 2,5 miliarde de euro pe rafturile magazinelor

Boni, K - Classic, Nr. 1, Pilos, 365, Winny, Clever, Proxi sunt doar câteva dintre mărcile proprii ale supermarketurilor. Fiecare lanţ de magazine şi-a dezvoltat propriile mărci sau branduri private, cum li se mai spune, cu scopul de a-şi fideliza clienţii. Bătălia este dură, vorbim de o piaţă care se ridică la 2,5 miliarde de euro, în creştere de la an la an, potrivit estimărilor. " Cota de piaţă deţinută de brandurile proprii a crescut de la 12.4% în primele trei trimestre ale lui 2013 la 13.6% în aceeaşi perioadă din 2014. Retailerii au pus din ce în ce mai mult accent pe îmbunătăţirea calităţii şi mai ales pe diversificarea gamei", a declarat Diana Scăunaşu, Client Service Manager GfK România. Ea a mai precizat că rata de creştere constantă a ponderii mărcilor private în total vânzări este un indicator clar că acestea sunt apreciate de către consumatori. Mărcile proprii sunt mai ieftine comparativ cu alte produse de aceeaşi calitate pentru că sunt comenzi speciale, obţinute de la producători, la preţuri foarte mici

• Inaugurarea Pasajului de la Piaţa Presei Libere atârnă de un... cablu!

Inaugurarea Pasajului de la Piaţa Presei Libere atârnă de un... cablu! Mai exact, un cablu aflat pe traseul pasajului de pe direcţia DN1 - Bd. Mărăşti, pe care Enel nu reuşeşte să-l găsească. Buclucaşul cablu ar fi trebuit mutat, dar s-a constatat că nu se afla acolo unde era prevăzut în planurile Enel. "Termenul de finalizare a lucrărilor, conform contractului, este luna mai 2015. Nu putem estima data inaugurării, până când nu se rezolvă problema cu Enel", au declarat reprezentanţi ai Primăriei Capitalei. Lucrările au început anul trecut, în luna mai, iar bugetul alocat a fost de 62 de milioane de lei.

• Micii cuponari ai FP visează la profiturile pierdute

Listarea Fondului Proprietatea pe bursa din Londra poate fi un motiv de optimism pentru acţionarii săi. Interesul investitorilor străini poate duce la creşterea preţului acţiunilor FP şi, astfel, cei despăgubiţi cu acţiuni vor putea să-şi recupereze o mai mare parte din banii cuveniţi. Debutul Fondului Proprietatea pe bursa de la Londra de săptămâna trecută a arătat că acţiunile acestuia sunt interesante pentru investitorii londonezi. Încă din prima zi s-au realizat tranzacţii de 17 milioane de dolari, adică o valoare de cinci ori mai mare decât cea care se realiza în mod normal pe bursa de la Bucureşti. "Cred că, mai devreme sau mai târziu, dar nu foarte târziu, situaţia bună în care economia românească se află, cel puţin după cum reiese din statistici, se va translata către piaţa de capital, iar într-un astfel de context, sumele imense de bani de pe pieţele externe, aflate în căutare de plasamente care să aducă randamente sporite, vor intra şi în companiile româneşti, consideră Laurenţiu Roşoiu, director adjunct în cadrul SAI Star Asset.

• NATIONAL

• Telegrama de peste Ocean: Liber la Băsescu!

Dincolo de toate supoziţiile, zvonurile, dorinţele ascunse si datul cu părerea de pe la talk show-uri, rămâne conţinutul sec al unui mesaj telegrafic pe care partenerii noştri strategici de peste Ocean se pare ca l-au dat, iniţiaţilor sistemului, in urma cu câteva zeci de ore. Si cu toate ca este vorba despre un sec "OK" dat de către americani, este foarte posibil ca permisiunea, fie ea si una tacita, de a încuviinţa trecerea luptei anticorupţie la nivelul următor sa zguduie din temelii clasa politica si societatea românească deopotrivă. După cum susţin sursele National, in malaxorul justiţiei va intra, si încă destul de curând, însuşi fostul şef al statului. Iar eventuala încătuşare a lui Traian Băsescu, dincolo de spectacularul stirii in sine, va avea implicaţii greu de anticipat pentru viitoarea activitate a DNA.

• "Target" de un miliard pentru ANAF

In ciuda atacurilor dezlănţuite venite din toate pârţile, se pare ca postul lui Gelu Diaconu in fruntea ANAF nu este încă in pericol. Cel puţin atâta timp cat îşi va tine promisiunile făcute conducerii coaliţiei de guvernare si, din pământ, din piatra seaca, va continua sa aducă mai mulţi bani la bugetul de stat. Pentru ca, după ce au dat iama in micii comercianţi din toata tara, inspectorii fiscali au fost mângâiaţi pe caschete de către premierul Victor Ponta. Care i-a lăudat pentru ca, doar in primele trei luni din acest an, au reuşit sa aducă un miliard de lei in plus, bani care vor merge la pensii si ajutoare sociale, ca de investiţii majore oricum nu mai poate fi vorba in Romania zilelor noastre.

• PUTEREA

• Ponta crede că e de nota 8. Premierul şi-a acordat calificativ pentru cei trei ani de guvernare

Premierul Victor Ponta şi-ar da nota 8 pentru trei ani de guvernare de până acum, ca să nu o contrazică pe mama sa, după cum a declarat într-un interviu la B1. "Cu siguranţă sunt subiectiv, dar mă iau după mama mea, care, la o întrebare de acelaşi fel care i-a fost adresată, a spus, dacă nu mă înşel, 8. Doar nu m-aş apuca să-mi contrazic mama, iar ea cu siguranţă este mai obiectivă decât mine". În opinia premierului, cea mai mare nerealizare a sa din anii de guvernare ar fi în infrastructură. Ponta a mai spus că viaţa sa politică este "inevitabil" legată de succesul în activitatea din fruntea Executivului. Din această cauză, el spune că va decide dacă va mai face sau nu politică după cum va fi evaluată guvernarea sa. "Viaţa mea politică este legată, inevitabil, de succesul meu ca prim-ministru şi al guvernării. După ce trece partea emoţională, cu siguranţă voi fi evaluat cum a fost guvernarea Ponta - bună, rea - şi în funcţie de asta o să mai şi fac sau nu politică, pentru că dacă impresia generală va fi că a fost bună, voi mai face politică, dacă nu, nu", a spus Ponta la B1 TV.

• Guvernul scoate pe bursă acţiunile marilor companii de stat

Guvernul intenţionează să listeze în acest an, sau cel mai târziu anul viitor, la bursele din Bucureşti şi Londra, acţiuni ale Aeroportului Internaţional Bucureşti-Otopeni, Portului Constanţa, Hidroelectrica şi Romtelecom, a declarat premierul Victor Ponta. El a adăugat că se poate discuta şi despre vânzarea CFR Marfă, dar că TAROM nu poate fi listată, deoarece va rămâne pe pierdere. Mai mult, prim-ministrul a anunţat duminică, la Doha, că în cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu CEO-ul de la Qatar Airways a prezentat o ofertă de investiţii referitoare la pachetul Aeroportului Otopeni - transportatorul aerian TAROM. Guvernul a anunţat, în urmă cu câteva zile, că a aprobat crearea unui colectiv de lucru operativ, însărcinând Ministerul Finanţelor şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) să gestioneze coordonarea programului de listare de companii pe bursă, astfel încât noi listări să aibă loc încă din toamna acestui an.

• ROMANIA LIBERA

• Interviu cu Monica Macovei: "Voi face tot ce îmi stă în putinţă să nu se ridice MCV"

Eurodeputata Monica Macovei crede că Victor Ponta "s-a făcut de râs" când a cerut, acum o săptămână, ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) "în timp în ce în ţară se respingea ridicarea imunităţii unui parlamentar sau se discuta posibilitatea eliminării arestării preventive". Macovei spune că va face "tot ce-i stă în putinţă să nu se ridice MCV". Din punctul ei de vedere, Klaus Iohannis nu a respectat toate condiţiile pe care şi le-a asumat înainte de turul al doilea al prezidenţialelor, când a acceptat susţinerea Monicăi Macovei. Totuşi, adevăratul test pe care îl va da preşedintele va fi odată cu numirile la conducerile parchetelor sau la Înalta Curte, mai spune eurodeputata. Pe de altă parte, Macovei consideră că ceea ce se întâmplă în Ucraina se poate extinde şi că "vin momente când menţii relaţii diplomatice şi negociezi pacea, dar trebuie să te pregăteşti de război, pentru că doar aşa se poate menţine pacea, pregătindu-te de război. Este ceea ce trebuie să facem şi noi".

• Jurnalismul nu moare, se transformă

In ciuda declaraţiilor optimiste ale politicienilor la adresa presei, situaţia care reiese din studiile mai ample realizate de mai multe ONG-uri din zona media nu este deloc una îmbucurătoare. Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, vor fi publicate două rapoarte referitoare la practicile lipsite de etică profesională regăsite în mass-media. Centrul de Jurnalism Independent şi Activewatch vor face publice, în aceste zile, două rapoarte referitoare la situaţia presei din România. "În pregătirea acestei analize, în perioada octombrie 2014- aprilie 2015, am realizat peste o sută de interviuri cu manageri, editori, jurnalişti din presa locală şi centrală. Raportul va prezenta o radiografie a problemelor mass-media, aşa cum se văd ele la firul ierbii", a explicat pentru RL Cristina Lupu, director de programe CJI. Concluziile sunt dureroase. Anul 2014 a fost marcat de adâncirea crizei din mass-media româneşti.

• ZIARUL FINANCIAR

• BNR a pus punct scăderii dobânzii la lei, iar următorul pas ar fi scăderea cursului

Pe 31 martie, BNR a redus dobânda de referinţă la 2%, dar în acelaşi timp a pus punct şi unui ciclu de şase ani, în care a coborât rata de la 10,25% (august 2008) până la 2% (martie 2015). Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a lăsat să se înţeleagă că ciclul de reducere a dobânzii de politică monetară s-a încheiat şi este puţin probabil ca BNR să mai umble la acest instrument de politică monetară. BNR va avea miercuri o nouă şedinţă de politică monetară. De acum înainte, Banca Naţională se va uita la rezervele minime obligatorii, adică la banii pe care băncile trebuie să-i lase la BNR din totalitatea depozitelor pe care le atrag. În acest moment, rata rezervei mininime obligatorii este de 14% la valută şi 10% la lei. Conform estimărilor, sumele pe care le au băncile la BNR sunt de aproximativ 3 miliarde de euro şi 16 miliarde de lei.

• Aprilie a scos Bursa din groapă cu un plus de 6%

Bursa de la Bucureşti şi-a revenit pe neaşteptate în aprilie, ajutată de intrările noi de bani şi de raliul acţiunilor bancare. Brokerii spun că avansul ar putea continua şi în luna mai dacă rezultatele companiilor pe primul trimestru sunt pe placul investitorilor. Indicele BET, principala referinţă a bursei, ce reuneşte cele mai lichide zece companii, a înregistrat al doilea cel mai ma­re câştig din regiune. Pe primul loc se situează bursa din Buda­pesta care a accelerat cu 13%. Bursa poloneză s-a apreciat cu 5% luna trecută, iar bursa de la Viena şi-a mai tem­perat creşterea până la un plus de 2,8%. Cu excepţia bursei de la Lon­dra, pieţele de acţiuni vest-europene au închis pe roşu luna aprilie. "Bursa de la Bucureşti a avut o evoluţie foarte bună în luna aprilie. Anumite evenimente precum finalizarea tranzacţiei de preluare a Volks­bank la Banca Transilvania sau adu­nă­rile generale ale acţionarilor au animat piaţa şi au deblocat din investiţii aducând bani noi în piaţă", a spus Marcel Murgoci, director de tranzacţionare la firma de brokeraj Estinvest.

• Europa extremelor: Spania a devenit un star al Europei, în timp ce Grecia a evitat la limită o revoltă a pensionarilor

Pensionari panicaţi că nu îşi primesc banii, cozi la bănci şi un minicomando de bătrânei luând cu asalt o şedinţă a boardului fondului naţional de pensii: Grecia, focarul crizei zonei euro, a fost la un pas de default şi de o revoltă a pensionarilor. În acelaşi timp, despre Spania, o altă ţară lovită puternic de turbulenţe economice, se vorbeşte ca despre noul star al Europei, ca de un nou motor de creştere. Premierii ambelor ţări, Mariano Rajoy în Spania şi Alexis Tsipras în Grecia, şi-au atras, la un moment dat, electoratul luându-şi imaginea de lider al revoltei antiausteritate. Rajoy şi-a şters imaginea la presiunile Germaniei şi a dat curs reformelor recomandate sau cerute de Berlin şi de instituţiile financiare internaţionale. În Grecia, oricine a fost la conducerea guvernului a tărăgănat mersul reformelor, iar acum Atena a ajuns la fundul cuferelor cu bani.