REVISTA PRESEI 04.07.2017

• ADEVARUL

• Impozitul pe cifra de afaceri, cutremur pentru companii

Noul program de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE prevede că toate firmele din România vor plăti, de la 1 ianuarie 2018, un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit, care va dispărea. O primă analiză de impact al acestei măsuri arată însă că ea va fi distructivă pentru mediul de afaceri. Efectele impozitării cifrei de afaceri a companiilor vor fi greu de suportat pentru majoritatea companiilor, în special pentru cele care au venituri de peste 1 milion euro (60% dintre acestea sunt companii cu acţionariat străin), se arată într-un studiu realizat de Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi lector la Institutul Bancar Român.

• "Locotenenţii" trimişi de Dragnea în Guvern pentru a-l supraveghea pe Mihai Tudose

Liviu Dragnea a trimis în Guvernul condus de Mihai Tudose mai mulţi oameni care de-a lungul timpului au trecut testul fidelităţii şi care vor supraveghea respectarea punerii în aplicare a programului de guvernare, dar mai ales vor urmări ca demnitarii din Executiv să nu iasă din cuvântul şefului din Şoseaua Kiseleff. Sevil Shhaideh a fost din nou numită vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale, ea fiind responsabilă cu redirecţionarea banilor de la centru către primarii din teritoriu. O funcţie special creată în noul guvern este cea de vicepremier fără portofoliu, rezervată fostului lider al deputaţilor PSD, Marcel Ciolacu. Alt pilon al Guvernului, dacă ne uităm la importanţa funcţiei, e ministrul de Interne, alegerea fiind şi de această dată Carmen Dan. La Secretariatul General al Guvernului au fost repuşi pe funcţie Mihai Busuioc şi Adrian Mladin.

• Capacitate 2017

Emoţiile pentru absolvenţii de clasa a VIII-a de-abia acum încep deşi focurile probelor scrise de la Evaluarea Naţională au trecut. Aceştia trebuie să decidă până pe 6 iulie ce liceu şi ce specializare li se potriveşte cel mai bine şi să completeze fişa de admitere. Anul acesta, media de admitere la învăţământul liceal se va calcula puţin diferit, pentru că ponderea mediilor din clasele V-VIII a scăzut la 20%, iar cea a rezultatelor de la Evaluarea Naţională este de 80%. Candidaţii trebuie să completeze opţiunile pe fişa de admitere în ordinea preferinţelor, de la cele mai dorite la cele mai puţin dorite deoarece prima opţiune va fi prima la repartizarea computerizată. După ce toţi elevii au fost introduşi în sistem, pentru fiecare judeţ se face o clasificare după ordinea descrescătoare a mediilor de admitere.

• Instigare la ură a unui influent preot ortodox, după scandalul anti-gay de la Cluj

Preotul ieşean Calistrat susţine, într-o predică filmată ce a devenit virală pe Internet, că cetăţenii din Cluj care nu susţin comunitatea gay ar fi trebuit să iasă în stradă în număr mare atunci când au văzut că "20 de descreieraţi" au organizat un miting pro-LGBT. Predica preotului ieşean a fost vizualizată de peste 60.000 de ori până la ora redactării acestei ştiri şi conţine o serie de afirmaţii care ar putea fi considerate discriminatorii. Astfel, părintele Calistrat Chifan, care slujeşte la Mănăstirea Vlădiceni din Iaşi, spune în filmul său făcut public că homosexualii "ar trebui să stea în banca lor", deoarece sunt oameni "stricaţi" care nu ar trebui să hotărască pentru cei "sănătoşi". Preotul Calistrat a devenit celebru în România de câţiva ani, prin predicile-video postate pe pagina personală de Facebook, care este urmărită de aproape 250.000 de oameni.

• Şpagă pentru examene la Universitatea de Medicină "Carol Davila"

Năravul mitei dispare greu din învăţământul românesc. Mai mulţi profesori universitari de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" trebuie să dea explicaţii procurorilor cu privire la banii pe care i-ar fi primit de la studenţi pentru a-i trece examenele. În vizorul anchetatorilor sunt, deocamdată, profesorul Florin Mihai Filipoiu, şeful Catedrei de Anatomie de la UMF "Carol Davila" din Bucureşti şi profesorul Alexandru Bucur, şeful Disciplinei de Chirurgie oro-maxilo-facială, Anesteziologie şi Sedare, de la Facultatea de Medicină Dentară. Conform anchetatorilor, "cadrele didactice vizate au cerut şi au primit mită la susţinerea examenelor de către studenţi, dar şi la examenele de admitere, licenţă sau acordare a gradatiei de merit sau a funcţiilor didactice". În schimbul banilor, profesorii sunt suspectaţi şi că le furnizau studenţilor subiectele la examen.

• Hackerul român pe capul căruia FBI a pus o recompensă de un milion de dolari

Nicolae Popescu, zis şi Nae Popescu, Nicolae Petrache sau Nae Stoichiţiu, un tânăr originar din Alexandria, este cel mai căutat român. Din 2014 se află pe locul doi în topul FBI al celor mai mari şi mai căutaţi infractori cibernetici şi americanii au pus pe capul lui o recompensă de un milion de dolari. DIICOT a organizat în 2010 operaţiunea "Valea Regilor", ridicându-l pe Nicolae Popescu alături de alţi 33 de hackeri care acţionau în Bucureşti, Vâlcea şi Teleorman. Nicolae Popescu a fugit de sub nasul poliţiştilor români a doua zi, când a fost dus la Tribunalul Vâlcea pentru obţinerea mandatului de arestare preventivă pentru fals informatic, înşelăciune, spălare de bani, fraude informatice şi apartenenţă la un grup infracţional organizat.

• Ministrul Justiţiei se împlică în scandalul fără precedent de la DNA

Tudorel Toader a anunţat, luni, că a solicitat Inspecţiei Judiciare o verificare de fond a activităţii manageriale de la DNA şi de la Parchetul Curţii Supreme, instituţii care, potrivit acestuia, nu au mai fost evaluate de 10 ani. Scandalul declanşat în sânul Direcţiei Naţionale Anticorupţie de plângerea făcută la Inspecţia Judiciară de trei dintre cei mai vechi procurori ai instituţiei a atras atenţia ministrului Justiţiei, care a cerut verificarea activităţii manageriale de la DNA şi de la Parchetul Curţii Supreme. Pentru a-şi justifica decizia, Toader a spus că lupta anticorupţie nu înseamnă numai DNA, numai aplicare de pedepse, ci înseamnă prevenirea actelor de corupţie şi că, în calitate de ministru, nu vede numai partea pozitivă, ci şi pe cea negativă, cu oameni arestaţi, condamnaţi, care se dovedeşte ulterior că sunt nevinovaţi, ceea ce înseamnă o tragedie şi o pată neagră pentru justiţie.

• PNL începe pregătirea "guvernului din umbră"

Conducerea PNL a decis reactivarea comisiilor de specialitate din interiorul formaţiunii, adică forurile care vor monitoriza activitatea Executivului şi care ar oferi o alternativă politică, adică un "guvern din umbră". "Monitorizăm cu maximă atenţie tot ce se întâmplă în cadrul fiecărui minister pentru că există în legea de abilitare a Guvernului nişte domenii în care pot să facă exact cum au făcut cu Ordonanţa 13, să se trezim cu cine ştie ce acte normative publicate în Monitorul Oficial fără niciun fel de dezbatere publică, acte normative care pot să genereze efecte catastrofale pentru economie", a declarat Ludovic Orban, luni, după şedinţa conducerii naţionale a formaţiunii.

• Creşterea salariului minim înmulţeşte şomerii

Numărul de şomeri a crescut în luna mai, a cincea lună a anului, cu 7.425 faţă de luna precedentă, până la 478.312. De asemenea, rata şomajului a urcat la 5,4%, arată datele publicate luni de INS. În aprilie, în România erau 470.887 şomeri, nivel minim istoric, potrivit datelor INS. De la începutul acestui an, şomajul a scăzut în ianuarie şi aprilie, dar a crescut în februarie, martie şi mai, arată datele INS. Evoluţia este pusă de economişti în relaţie directă cu majorarea salariului minim pe economie. Luna mai este a treia lună din patru în care s-a înregistrat o creştere a şomajului după majorarea salariului minim pe economie cu 200 lei, la 1.450 lei, de la 1 februarie. "E o corelaţie directă, una foarte periculoasă în economie care se evită foarte greu, dar câteodată este necesară", declară profesorul de economie Mircea Coşea.

• BANCHERUL

• Topul băncilor după active in 2016

Principala modificare in topul băncilor după active in 2016 publicat de BNR este urcarea pe locul doi a Băncii Transilvania (BT), care si-a majorat cota de piaţă cu 0,55 puncte fata de 2015, la 13,15%, in timp ce BRD a căzut pe locul trei, cu o cota de piaţă in scădere cu 0,13 puncte, la 12,87% din totalul activelor sistemului bancar. Restul băncilor mari cu cote de piaţă de peste 7% fiecare (BCR, Raiffeisen, Unicredit, CEC Bank si ING) si-au păstrat aceleaşi locuri ca anul precedent, cu menţiunea ca ING a avut cea mai mare creştere a cotei de piaţă, cu 0,78 puncte, mai mult decât BT.

• Profitul BNR a scăzut de 6 ori in 2016, din cauza Brexit-ului

Banca Naţionala a României (BNR) a obţinut in 2016 un profit de numai 124 milioane lei, de peste şase ori mai mic fată de anul precedent, 2015, când câştigul se ridica la 783 milioane lei, din cauza evoluţiei nefavorabile a cursului de schimb al leului fata de unele valute care intra in componenta rezervelor valutare, precum lira sterlină, conform raportului anual al BNR publicat ieri pe site-ul băncii centrale. Astfel, BNR a înregistrat anul trecut pierderi de 646 milioane lei din diferenţe nefavorabile din reevaluarea rezervelor in valuta, de 5,8 ori mai mari, echivalentul a 534 milioane lei, decât cele din 2015, de doar 111 milioane lei.

COTIDIANUL

• Victor Ponta cel Pierdut - Cornel Nistorescu

Victor Ponta este la a treia sau la a patra chiflă consecutivă. Este suficient să luăm în calcul pactul cu Traian Băsescu (despre care PSD-iştii nu ştiu încă totul), pierderea alegerilor prezidenţiale, demisia din fruntea Guvernului, pierderea partidului şi tatonările cu PRU, plus tentativa eşuată de a susţine rebeliunea lui Grindeanu, toate fac din fostul pesedist un om mai puţin tentant pentru PSD. Cine să-l mai sprijine? Din vechea gardă, nimeni! Din echipa lui au mai rămas puţini care să conteze. Din alte partide, cine să conteze pe el? Iar din electorat, nici atît. Victor Ponta nu este un om care să aibă lipici la voturi şi alegători. Nici la electoratul PSD şi nici la cel de dreapta. Pe Ponta nu-l votează nici iubitorii de baschet, nici filoturcii şi nici bucureştenii.

• PSD începe războiul cu multinaţionalele

Guvernul anunţa săptămâna trecută mai multe măsuri care au debusolat mediul de afaceri şi au provocat panică în rândul populaţiei. Impozitul pe cifra de afaceri este în capul listei. Pilonul II de pensii deja s-a făcut de râs. Impozitul pe gospodărie, care a pus o ţară întreagă pe jar, a dispărut şi a apărut cel pe venitul global, despre care niciun pesedist nu pomenise nimic în campanie. Noua taxă de solidaritate loveşte în românii cu salarii mari. Reducerea TVA s-a amânat. Salariul minim pe economie va mai creşte. Nebunia fiscală e-n toi. La nivel comunitar, impozitul pe cifra de afaceri nu se stabileşte individual, de fiecare ţară în parte. Mai mult decât atât, Directiva pentru TVA spune că statele membre nu au voie să introducă taxe pe cifra de afaceri.

• Dublarea preţului energiei - suspectă în ochii Concurenţei

La începutul acestui an, piaţa autohtonă de energie din România a fost martora unor fenomene nemaiîntâlnite: preţurile de pe bursă au ajuns la valori maxime, traderi importanţi de curent au intrat în insolvenţă iar câteva tranzacţii cu electricitate au intrat în vizorul Consiliului Concurenţei, existând suspiciuni cu privire la anumite înţelegeri care au dus la dublarea preţului. "Există suspiciuni cu privire la lucrurile care s-au întâmplat în iarnă şi modul în care se repercutează ele în continuare în preţul electricităţii. Este o zonă pe care o monitorizăm. Dacă vom avea suficiente indicii, vom deschide o acţiune. Momentan suntem doar în analiză, dar nu suntem surzi la plângerile dumneavoastră şi nu ignorăm semnalele pe care le primim din piaţă", a spus el, la o conferinţă organizată de Focus Energetic.

• CURENTUL

• Surse: Directorul General al ANAR ar fi fost demis la o lună şi jumătate de la numire

Surse bine informate au declarat că ieri pe la prânz, Directorul General al Administraţiei Naţionale Apele Române, Victor Sandu, omul Graţielei Gavrilescu şi fost director de service auto până a ajunge în ANAR, numit pe 17 mai anul acesta a fost demis din funcţie, fiind numit temporar ca interimar, Nicolae Bărbieru cel care a fost Director General până pe 17 mai. Sandu a mai fost Director general al ANAR pentru câteva luni, până în martie 2016 când a fost demis de tehnocrata Palmer. Adriana Petcu fost ministru în guvernul Grindeanu a fost numită secretar de stat în Ministerul apelor şi Pădurilor pe locul lăsat liber în urma eliberării din funcţie de către premierul Tudose a Olimpiei Negru. Olimpia Negru, profesoară de geografie la bază, va fi numită Director General interimar al ANAR pe locul lăsat liber în urma demiterii de ieri a lui Victor Sandu.

CURIERUL NATIONAL

• Impozitul pe venit falimentează 1 din 3 companii

Un studiu de impact realizat de analişti financiar- bancari confirmă temerile investitorilor străini, arătând că una din trei companii ar putea intra în insolvenţă şi două din trei vor fi grav afectate de această nouă formă de impozitare impusă de Guvern. Analişti financiar-bancari: Marile companii nu vor putea duce povara impozitării pe venit, în special cele cu venituri de peste 1 milion euro (60% dintre acestea sunt companii cu acţionariat străin). Cele mai afectate companii vor fi cele care activează în domeniul distribuţiei şi al vânzărilor cu amănuntul, care înregistrează tradiţional rulaje mari cuplate cu margini de profit mai scăzute. Cele mai puţin afectate sectoare sunt cele de prestare ale serviciilor, intermedieri sau producţie, unde nivelul veniturilor este mai mic, în timp ce marginile de profitabilitate sunt mai mari.

• Tensiuni între Beijing şi Washington! Un distrugător US Navy a patrulat în Marea Chinei de Sud

China a acuzat Statele Unite că au pus în practică o "provocare politică şi militară serioasă" după ce o navă a US Navy a navigat lângă o insulă din Marea Chinei de Sud. Totul după ce USS Stethem, un distrugător american cu rachete ghidate, a navigat la 12 mile marine de Triton, o mică insulă din lanţul Paracel. China, care are controlul Paracel după războiul din Vietnam în urma unui angajament, a comunicat că insulele, pe care le numeşte Xisha, sunt "o parte a teritoriului chinezesc". Beijingul a şi făcut un protest oficial, susţinând că partea americană a încălcat dreptul internaţional, că totul reprezintă o "provocare politică şi militară serioasă". Americanii au susţinut că totul a fost o misiune de rutină.

• Analiza de risc la securitatea fizică, amânată până la 1 iulie 2018

Instituţiile şi operatorii economici care deţin bunuri ori valori sunt obligate să realizeze analize de risc la securitatea fizică începând cu data de 1 iulie 2018. Guvernul a adoptat o hotărâre care prorogă termenul prevăzut la art. 7 alin. (1) din HG nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor. Măsura a fost cerută de reprezentanţii operatorilor economici în cadrul întâlnirilor de analiză pentru crearea şi sprijinirea unui mediu favorabil de afaceri desfăşurate la nivel guvernamental. Din analizele realizate a reieşit că unităţile deţinătoare de valori nu au reuşit, în totalitate, să se alinieze la noile cerinţe de securitate, motivându-se prin indisponibilitatea experţilor abilitaţi.

• Rezervele internaţionale ale României, 38,842 mld. euro

La 30 iunie 2017, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 35,20 miliarde de euro, faţă de 35,48 miliarde euro la 31 mai 2017, au transmis luni oficialii BNR. Ieşirile din rezervă au fost mai mari decât intrările (1,4 mld. euro au ieşit, comparativ cu cele 1,16 mld euro cât au intrat) pe fondul modificărilor rezervelor minime în valută constituite de bănci, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,63 mld. euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 iunie 2017 au fost de 38,842 mld. euro, faţă de 39,25 mld euro la 31 mai 2017.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Liviu Dragnea dă în judecată RISE Project

În urma dezvăluirilor făcute de cei de la Rise Project despre afacerile de familie din ţară dar şi despre afacerile din Brazilia ale lui Liviu Dragnea & Co, aceştia, au primit pe WhatsApp un mesaj în care sunt anunţaţi că vor fi acţionaţi în instanţă. Iată ce spun cei de la Rise Project: "L-am contactat pe Liviu Dragnea înainte de a publica fiecare dintre cele opt investigaţii despre el şi prietenii lui de la Tel Drum. N-a răspuns. L-am căutat în Parlament şi la Partid să-l întrebăm despre contractele cu statul, afacerile cu Costel Comana, fondurile de vânătoare, ferma de porci a fiului său. Tot nimic. Acum câteva ore ne-a scris pentru prima dată. Ne-a transmis, pe WhatsApp, că urmează să ne dea în judecată pentru textul publicat astăzi".

• Cine e judecătorul-as din mânecă în războiul MJ-CSM-DNA?

Inspectorul şef al Inspecţei Judiciare (IJ) a semnat, ieri, ordinele pentru începerea verificărilor la DNA şi Parchetul General, după ce ministrul Justiţiei Tudorel Toader a solicitat demararea unor controale la cele două unităţi de parchet, nemaifiind făcute asemenea demersuri de 10 ani. Camelia Bogdan a făcut o plângere penală la DNA împotriva unor inspectori de la IJ, potrivit unor surse judiciare. Potrivit acestora, Camelia Bogdan acuză anumite impedimente ce au survenit pe parcursul punerii în executare a ordinului de indisponibilizare în vederea confiscării sumelor de bani din decizia de condamnare a lui Dan Voiculescu, privind suma de 60 de milioane de euro. Inspecţia Judiciară a deschis trei cercetări disciplinare în doar 10 zile împotriva magistratului Camelia Bogdan cu intenţia - susţine ea - de a tergiversa confiscarea dispusă în cazul Dan Voiculescu. Astfel, controlul IJ la DNA vine în contextul în care inspectorii se află sub lupa procurorilor anticorupţie şi viceversa.

• JURNALUL NATIONAL

• Fiica premierului Tudose face afaceri cu energie de la 19 ani

Premierul Mihai Tudose a avut grijă ca şi fiica lui să aibă o afacere bănoasă la îndemână, chiar dacă business-ul trenează de câţiva ani. Diana Tănase este patroana unei firme specializate în distribuţia energiei electrice încă de la vârsta de 19 ani, ea fiind asociată cu afaceristul care a prins contracte de peste 10 milioane de euro cu statul atâta timp cât a avut-o angajată pe soţia actualului prim ministru. Firma Dianei Tudose cerea în 2012 autorizaţii pentru o investiţie de 12 milioane de euro într-un parc fotovoltaic din Brăila. Diana Tudose este din 2011 asociată cu 50% în Energreen Distribution SRL Bucureşti, firmă specializată în distribuţia energiei electrice. Restul de 50% revine lui Victor Nicolae Popescu, un vechi prieten de familie al actulului premier

• Kovesi a început în forţă epurările din DNA

Secţia pentru Procurori a CSM va analiza, pe 4 iulie, chiar de Ziua Naţională a Statelor Unite ale Americii, două cereri formulate de Laura Codruţa Kovesi de încetare a activităţii de procurori în cadrul DNA a doi oameni apropiaţi fostului şef al instituţiei, Daniel Morar. Este vorba despre Doru Ţuluş şi Ioana Mihaela Moraru, cei care au sesizat Inspecţia Judiciară în legătură cu actuala conducere a DNA. După ce, săptămâna trecută, Secţia pentru Procurori a CSM a avizat trei plecări ale unor procurori de la DNA, respingând alte trei solicitări similare, în şedinţa de marţi, 4 iulie, alte noi solicitări de acest gen urmează să fi luate în discuţie.

• Ioana Petrescu: "Dacă impozitul pe venitul global se va introduce prea repede, ANAF riscă să intre in colaps"

Coaliţia PSD-ALDE a modificat substanţial, la sfârşitul săptămânii trecute, programul de guvernare. Practic, se vorbeşte despre o regândire a întregului sistem fiscal. Unele modificări au stârnit o avalanşă de proteste din mediul de afaceri. Jurnalul Naţional a stat de vorbă cu Ioana Petrescu, ministru de Finanţe în Guvernul Ponta, despre cele mai controversate puncte din noul program de guvernare. "Cele mai grave lucruri care apar în acest program sunt renunţarea la cota unică pentru companii şi transformarea impozitului pe profit în impozit pe cifra de afaceri. Nu aş fi votat PSD, dacă aş fi stiut că va implementa astfel de măsuri. Cota unică este principalul motiv pentru care investitorii străini vin în ţara noastră, iar introducerea unor cote diferenţiate pentru companii va determina investitorii să plece în ţări cu sisteme fiscale mai simple.", a spus ea.

• NATIONAL

• Dragnea vrea din nou control total

Cum scaunul de "lider maximo" i se cam clatină de când cu episodul Grindeanu, Liviu Dragnea are in plan o ofensiva de vară menită să-l readucă in poziţia de stăpân necontestat al PSD-ului si al coaliţiei guvernamentale. Doua elemente au făcut ca PSD-ul să nu fie deposedat de putere: maniera stângace in care Grindeanu si-a gestionat revolta si impotenta Opoziţiei. Speriaţi de glonţul care le-a trecut pe lângă tâmpla, pesediştii l-au pus pe Dragnea sub controlul partidului - situaţie intolerabila pentru acesta. Ca urmare, odată calmate apele după instalarea Guvernului Tudose, Dragnea intenţionează să facă ordine in partid, intenţie facilitată de existenta mai multor filiale PSD patronate de conduceri interimare si a altora unde slabele rezultate obţinute la alegerile din 2016 justifică schimbarea liderilor.

• Klemm a dat navala peste noul premier

Ambasadorul american Hans Klemm a descins ieri, pe nepusa masă, la sediul Guvernului condus de Mihai Tudose. Vizita nu figura in programul premierului român si a fost solicitată in mod expres de ambasador. Intempestibila vizita a lui Klemm la Guvern a avut loc după ce reprezentanţii Camerei Americane de Comerţ din România au criticat schimbările de politica fiscala operate in noul program de guvernare, in special măsura referitoare la impozitarea cifrei de afaceri.

• PUTEREA

• La sfatul lui Grindeanu, Tudose ia în VIZOR activitatea ANAF

Premierul Mihai Tudose este nemulţumit de activitatea de colectare a ANAF, potrivit unor informaţii obţinute de Digi24. Premierul este nemulţumit de faptul că, în timp ce consumul a crescut, încasările TVA scad, au mai spus sursele citate. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a colectat la buget 101,15 miliarde lei în primele şase luni ale acestui an, în creştere cu 3,9 miliarde de lei, sau 4,1%, faţă de aceeaşi perioadă din 2016, a anunţat luni instituţia fiscală. Fostul premier Sorin Grindeanu i-a transmis, miercuri, succesorului său Mihai Tudose, să schimbe actuala conducere a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) dacă vrea să îmbunătăţească nivelul de colectare a taxelor şi impozitelor la bugetul de stat.

• Emmanuel Macron dă SEMNALUL. Ce schimbări propune pentru Franţa

Preşedintele Emmanuel Macron a propus luni o "cale radical nouă" pentru Franţa, cu o transformare "profundă" care să cuprindă o reformă a instituţiilor ţării "până într-un an", într-un discurs solemn rostit la Palatul Versailles în faţa celor două camere reunite ale Parlamentului - Adunarea Naţională (camera inferioară) şi Senatul (camera superioară), relatează AFP, citat de Agerpres. El a propus astfel "schimbarea" instituţiilor, în special prin reducerea cu o treime a numărului de senatori şi deputaţi şi modificarea modului de desfăşurare a scrutinului cu "o doză de proporţionalitate" pentru ca "toate sensibilităţile să fie reprezentate în mod corect".

• ROMANIA LIBERA

• Premierul Mihai Tudose, numit ilegal conferenţiar la SRI

SRI a investit timp de şase ani în Mihai Tudose pentru ca acesta să predea la academia spionilor. Cu toate acestea, actualul premier nu a dat o oră pe la catedră, deşi avea o normă de opt ore pe săptămână. Totuşi, Tudose este în continuare conferenţiar universitar şi ţine ocupat un loc care ar putea să-i revină unui universitar cu studii serioase. Este foarte probabil ca, în 2011 şi 2013, când a candidat pentru funcţia de lector şi apoi de conferenţiar universitar la Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul", Mihai Tudose să fi invocat în faţa comisiilor de concurs volumul suspect de plagiat prezentat ieri de RL. Este doar unul dintre paradoxurile care "compun" cariera didactică a actualului premier în cadrul academiei subordonate SRI. Cel mai ciudat este că Tudose n-a predat niciodată în cei şase ani de când deţine un grad didactic la această universitate.

• Mihai Tudose i-a reangajat în Guvern pe secretarii şi subsecretarii de stat din Ministerul Dezvoltării

Mai mulţi secretari şi subsecretari de stat în Ministerul Dezvoltării, demişi de fostul premier Sorin Grindeanu înaintea moţiunii de cenzură împotriva Guvernului, au fost reangajaţi de către Mihai Tudose, actualul şef al Executivului. Decizia a fost publicată, luni, în Monitorul Oficial. Este vorba de Sirma Caraman, Ciprian Lucian Roşca şi Virgil-Alin Chirilă, iar Marcel-Alexandru Stoica, Angel Gheorghiu şi Adriana Mihaela Udroiu au fost numiţi subsecretari de stat în Ministerul Dezvoltării. Tudose a mai numit şi trei noi consilieri, printre care fostul senator PSD Florian Popa, prezentatorul TV Felix Rache şi Florin Vodiţă.

• Cele 38 de minute în care Shhaideh a "rezolvat" moţiunea lui Dragnea. Cum au fost folosiţi banii Guvernului în bătălia din PSD

Dirijarea preferenţială a unor fonduri destinate comunităţilor locale a înclinat balanţa moţiunii de cenzură. PNDL 2 a fost înfiinţat la începutul acestui an chiar de către Guvernul Grindeanu, printr-o ordonanţă de urgenţă, fiind vorba de alocarea a 30 de miliarde de lei pentru 9.500 de obiective de investiţii, dintre care 2.500 de creşe şi grădiniţe, 2.000 de şcoli şi 5.000 alte obiective. Pe hârtie, o intenţie pozitivă, însă un raport anterior al Curţii de Conturi avertiza că banii pentru PNDL 1 au fost cheltuiţi discreţionar, fără un control eficient. Vreme de cinci luni de zile, ministrul Dezvoltării Regionale, Sevil Shhaideh, care gestionează PNDL 2, a tergiversat aplicarea programului, după cum reiese chiar din acuzaţiile fostului premier Sorin Grindeanu.

• ZIARUL FINANCIAR

• Top 10 cele mai mari bănci din România

Clasamentul băncilor după active nu s-a schim­bat semnificativ anul tre­cut, băncile mari din top zece reuşind cu o singură excepţie să-şi consolideze poziţiile. La nivelul celor mai mari zece bănci se observă şi o concentrare şi mai mare decât anul trecut. În 2016 cele mai mari zece bănci controlau peste 82% din ac­ti­vele totale de 393,6 mld. lei, faţă de 81% anul anterior. Singura schimbare notabilă la vârf este trecerea Băncii Transilvania pe locul secund, înaintea BRD. Lupta pentru locul secund este strânsă. Pe de altă parte, liderul BCR şi-a întărit poziţia anul trecut, majorându-şi cota de piaţă de la 15,8% la 16,3%. Niciun nume nou nu şi-a făcut loc anul trecut în top zece, spre deo­sebire de 2015 când Garanti a reuşit să intre în top 10. De remarcat este venirea din spate a grupului maghiar OTP care a devansat Citi Bank şi a urcat pe poziţia a 11.

• Şocul politic a retrogradat bursa românească de la campioana Europei la jumătatea plutonului

Bursa românească este în primul semestru la jumătatea celor mai mari aprecieri ale indicilor burselor europene, după ce la cinci luni era campioană cu un plus de 24%, scăderea din iunie fiind determinată în principal de criza guvernamentală care a dus la declaraţii contradictorii cu privire la Pilonul II de pensii. Însă cum bursa românească a pierdut 10% în luna iunie, cea mai abruptă scădere din rândul burselor europene şi singura de două cifre, ar putea acest lucru să o afecteze în anul în care ar trebui promovată la statutul de piaţă emergentă? Analiştii spun că nu întrucât clasificarea depinde mai degrabă de criterii de lichiditate, dar totodată ei atrag atenţia că în prezent, când sunt anunţate schimbări din temelii ale fiscalităţii, pentru investitori este mai importantă predictibilitatea politicilor fiscale.

• Cum se rezolvă criza Occidentului? Va trebui să muncim până la 85 de ani

Preocupat de costurile susţinerii unei populaţii în curs de îmbătrânire, guvernul japonez încurajează companiile locale să menţină oamenii mai în vârstă în cadrul forţei de muncă timp mai îndelungat şi oferă subvenţii celor care angajează muncitori cu vârste de peste 65 de ani, scrie Wall Street Journal. Multe companii încă ţin de un proces cu două etape privitor la pensionare: angajaţii trebuie să renunţe la locurile de muncă bine plătite la vârsta de 60 de ani, putând mai apoi lucra pentru plăţi mai mici încă cinci până la 10 ani. Aproximativ 23% din japonezii cu vârste de 65 de ani sau peste lucrau în 2016, cel mai ridicat nivel din rândul ţărilor G7 şi peste nivelul de 19% înregistrat în SUA, potrivit OCDE. Totuşi, mulţi dintre angajaţii mai în vârstă ocupă poziţii apropiate de salariul minim.