• ADEVARUL
• Interviu-Eveniment - Traian Băsescu
Traian Băsescu a venit luni, 4 mai, la Adevărul Live, pentru o discuţie sinceră despre cei 10 ani în fruntea statului. Fostul preşedinte al României a explicat deciziile controversate pe care a trebuit să le ia de-a lungul celor două mandate la Cotroceni, cum şi-a ales oamenii cu care a condus ţara şi enumeră momentele critice în care a luat decizii capitale. "Nu am nicio reţinere să spun "mai daţi-i un mandat" pentru că îşi apără instituţia, a înţeles foarte bine priorităţile. Priorităţile le-a înţeles de când era procuror general. Ce pot să-i reproşez sau ce nu-mi place este recurgerea la arestări, când avem atâţia demnitari anchetaţi în libertate, care au fost condamnaţi fără niciun feld e probleme. Partea spectaculară, după mine, ar putea să lipsească din acţiunile procurorilor."
• De ce a intrat DNA în patul lui Nichita
Alegaţiile vehiculate în spaţiul public privind competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în dosarul primarului Gheorghe Nichita sunt demontate de specialiştii în Drept consultaţi de "Adevărul". În spaţiul public s-a invocat în mod repetat, în ultimele zile, faptul că procurorii anticorupţie nu ar avea posibilitatea legală de a investiga un primar care şi-a urmărit amanta, aşa cum este cazul edilului-şef al Iaşiului. O afirmaţie tangenţială îi aparţine chiar premierului Victor Ponta, care, în dorinţa de a bagateliza importanţa dosarului colegului său de partid, a declarat la un post de televiziune că nu ştia "că pentru spionarea unei iubite eşti arestat preventiv". Lăsând la o parte latura tabloidă a cazului de spionaj de la Iaşi, strict juridic, anchetatorii anticorupţie au procedat corect procedural în dosarul lui Gheorghe Nichita, aşa cum susţin specialiştii. Potrivit procurorilor, primarul Iaşiului este acuzat oficial de "instigare la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit", o infracţiunea care, conform legii, este de competenţa DNA, fiind asimilată faptelor de corupţie.
• Procurorul Daniel Horodniceanu, recomandat la şefia DIICOT de viaţa socială "foarte săracă"
Audiat în CSM, procurorul Daniel Horodniceanu a uimit atunci când a enumerat printre calităţile forte care îl recomandă la fotoliul de procuror-şef al DIICOT faptul că nu are viaţă socială. El a primit avizul CSM şi urmează să fie validat în funcţie de preşedintele Klaus Iohannis. Procurorul Daniel Horodniceanu a trecut "testul" Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi este la un pas de a fi validat în funcţia de şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Procurorul a primit, luni, din partea CSM aviz pozitiv cu majoritate de voturi pentru ocuparea acestei funcţii. Mai exact, cinci membri ai Consiliului au fost de acord cu numirea acestuia, în timp ce doi au fost împotrivă. Avizul Secţiei pentru procurori a CSM va fi transmis marţi la Ministerul Justiţiei şi va însoţi propunerea ce va fi înaintată de ministrul Robert Cazanciuc preşedintelui Klaus Iohannis, pentru numirea lui Daniel Horodniceanu în funcţia de procuror-şef al DIICOT.
• Frăţia penalilor din Parlament
Un proiect de modificare a Codului de Procedură Penală care pune frână avântului procurorilor a fost depus la începutul lunii trecute de zece deputaţi. Potrivit hotnews.ro, proiectul îi lasă pe procurorii fără o serie de instrumente de anchetă, îngreunează obţinerea denunţurilor, face mai dificilă arestarea şi reţinerea, reduce termenele de prescripţie şi introduce o nouă infractiune: abuzul de putere al organelor judiciare. Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală a fost înregistrat în procedură de urgenţă pe data de 2 aprilie, la Senat, iar acum se află în stadiu incipient, de avizare, potrivit Hotnews.ro. Acest proiect de modificare prevede, printre alte zeci de modificări: arestarea preventivă "pe probe", nu pe "suspiciuni"; politicienii dictează cum pot fi folosite probele de la denunţători; scurtarea termenelor de prescriptie; descurajarea denunţătorilor; pedepsirea procurorilor şi a judecătorilor pentru abuz în serviciu. Dintre cei zece parlamentari (nouă de la PSD şi unul de la minorităţi) care au iniţiat proiectul, patru sunt cercetaţi penal, trimişi în judecată sau chiar condamnaţi.
• Fost agent KGB: "Chiar credeţi că acest Putin, care îşi face facelift, va provoca un război mondial?
Un fost agent sovietic, iar acum analist financiar american, Iuri Şveţ, a declarat pentru publicaţia electronică Gordon că, în ciuda biografiei oficiale, preşedintele Federaţiei Ruse nu a lucrat niciodată ca agent secret din cauza "aptitudinilor sale mai jos de medie". Tot el vorbeşte despre poreclele lui Putin în KGB şi despre cele două documente pe care dacă preşedintele SUA le-ar semna, atunci economia Rusiei s-ar prăbuşi. În KGB pe Putin îl numeau Chiştoc, apoi Molia Albă, iar acum - Botox", explică Şveţ. "Chiar credeţi că un om care în fiecare an dispare din spaţiul public pentru 7-10 zile ca să-şi facă facelifting şi să-şi injecteze botox este în stare să înceapă un război nuclear? De frică, botoxul se va topi şi se va scurge", exclamă Iuri Şveţ.
• Cum de-a ajuns iar benzina mai scumpă decât motorina
Benzina a redevenit mai scumpă decât motorina, după ce preţul acesteia a crescut cu 13,2% de la începutul acestui an, comparativ cu o majorare de preţ de doar 7,7% în cazul motorinei, potrivit datelor publicate de către Comisia Europeană. România are acum preţuri mai mari la carburanţi decât toate statele din regiune, inclusiv Polonia şi Austria, patria-mamă a OMV, state fără o producţie semnificativă de ţiţei. Astfel, benzina se vindea, în medie, cu 5,68 lei (1,286 euro) pe litru în România, potrivit raportării din 27 aprilie, în vreme ce motorina se comercializa cu 5,62 lei (1,273 euro) pe litru, după ce preţul carburanţilor scăzuse în ianuarie sub pragul psihologic de 5 lei pe litru. Din ianuarie până acum, preţul ţiţeiului a urcat pe bursele mondiale cu peste 30%, de la 50 la 66 de dolari pe baril.
• BANCHERUL
• BNR dezvăluie datele statistice privind volumul de credite noi acordate de bănci
După ce mai întâi a răspuns, la cererea Bancherul.ro, ca datele privind creditele noi acordate de bănci nu sunt publice, BNR a decis, in cele din urma, sa insereze in baza sa de date interactiva de pe site si volumele de credite noi acordate de bănci, nu doar stocul deţinut de acestea, in continua scădere, cu toate ca împrumuturile noi sunt in creştere. Informaţiile privind valoarea creditelor noi acordate de bănci reflecta activitatea reala de creditare a băncilor, nu doar evoluţia stocului total de împrumuturi, afectat de masurile de restructurare luate de o serie de bănci, precum vânzarea de credite neperformante sau scoaterea acestora in afara bilantului, precum si de diminuarea volumului de finantari in valuta, inlocuite treptat cu cele in lei, dar de valori mai mici. In luna martie, volumul de noi imprumuturi in lei acordate de banci populatiei a crescut spectaculos fata de luna precedenta, de la 1,1 la 2 miliade lei, cum de altfel s-a întâmplat si cu finantarile pentru firme, care au avansat de la 1,3 la aproape 2 miliarde lei.
• Ilinca Rosetti a plecat de la conducerea ProCredit Bank
Ilinca Rosetti (41 de ani) nu mai este directorul general al ProCredit Bank începând de luna trecuta, au declarat reprezentanţii băncii pentru Bancherul.ro, precizând ca aceasta si-a incheiat mandatul la conducerea bancii specializata in creditarea IMM-urilor preluat in august 2010. Ea a lucrat in cadrul grupului ProCredit din 2004. Reprezentanţii bancii nu au dorit sa dezvăluie numele înlocuitorului Ilincăi Rosetti, întrucât acesta nu a fost încă numit oficial la conducerea institutiei, dar se pare ca este vorba tot de o femeie, dar nu o romanca ci o bulgaroaica venita de la ProCredit Bulgaria. Pana cand noul presedinte al ProCredit Bank Romania isi va prelua in mod oficial functia, banca este condusa de doi directori adjuncti: Cosmin Ciobanu si Cristina Sindile, care sunt sefii departamentelor de risc din cadrul bancii. Înainte de a veni la conducerea ProCredit Romania, in 2010, Ilinca Rosetti a fost preşedintele ProCredit Bank Moldova timp de trei ani.
• CURENTUL
• Guvernul României se asigură ca şeful ORACLE îşi va realiza obiectivele şi în anul 2015
Oracle ne mai fură o tură spunea Sebastian Ghiţă! Şi chiar are dreptate! Oracle ne mai fură chiar 2 ture! Cifra de afaceri a companiei ORACLE ROMANIA a fost de 150 milioane de euro, iar profitul de 5 milioane de euro, cam cât cifra de afaceri a unei firme medii de informatică româneşti. Guvernul nostru are grijă ca Oracle să îşi realizeze şi în anul 2015 obiectivele, cu vârf şi îndesat şi în creştere. În toate licitaţiile apar cerinţe de licenţe Oracle la greu: avem, nu avem nevoie, Oracle să achiziţionăm: la licitaţiile de la Casa de Asigurări de Sănătate, la licitaţia de la Garda de Mediu, la licitaţia de la Banca Naţională a României. Şi toate acestea într-o singură lună, în luna aprilie! Să fie luna păcălelilor? Şi evident că la toate aceste licitaţii vor câştiga doar partenerii care trebuie adică cei care sunt agreaţi de Oracle. Oracle îşi alege partenerii, trebuie să meriţi să fii partener Oracle, trebuie să plăteşti la Oracle ca să fii partener şi Oracle va decide dacă tu vei câştiga licitaţia sau nu.
• Lupte - de Tia Şerbănescu
În timp ce în ţară, potrivit dlui Băsescu, "se dă o luptă între DNA şi SRI pentru cine e tatăl corupţiei" - de parcă n-ar putea să se joace de-a mama şi de-a tata -, premierul Ponta, aflat în Qatar, deplângea soarta fiilor corupţiei: "nu ştiam că pentru spionarea iubitei eşti arestat" - cu referire la primarul Nichita din Iaşi. Iar falsifică lucrurile: Nichita n-a fost reţinut pentru că-şi spiona amanta ci pentru că folosea poliţia locală şi plătea interlopi (din bani publici) ca să-şi sperie adversarii şi rivalii. E cu totul altceva decât o banală idilă crepusculară, cum minte Ponta. Acesta a şi renunţat de altfel la hotărârea de a-i sancţiona pe aleşii PSD care votează împotriva cererilor DNA: "a fost o declaraţie politică dar până la urmă fiecare îşi asumă cum votează". Aşadar, liber la salvarea corupţilor! Ponta a dat şi exemplu personal în acest sens: "eu nu particip la vot niciodată, consider arestul preventiv o greşeală". Doar corupţia e corectă: la şefia DIICOT (în locul lui Bica) acum candidează (propus de verişorul Cazanciuc), D. Horodniceanu, şeful DIICOT Iaşi - adică locul în care sub nasul său poliţia locală şi interlopii munceau în folosul personal al primarului. Semnificativ, nu?
• CURIERUL NATIONAL
• Optimismul imobiliarilor începe să se dezumfle
Optimismul pieţei imobiliare afişat de proprietarii de apartamente din primele trei luni ale acestui an a început să se dezumfle, preţurile de strigare fiind deja în scădere în marile oraşe ale ţării, segmentul apartamentelor noi fiind cel mai afectat. Potrivit portalului imobiliare.ro preţurile solicitate pentru apartamente (noi şi vechi) din întreaga ţară a consemnat o evoluţie descendentă. Potrivit anunţurilor centralizate de site-ul de imobiliare preţul mediu solicitat la nivel naţional de proprietarii de apartamente se situează în prezent la un nivel de 930 de euro pe metru pătrat, cu 0,6 procente mai puţin faţă de cel valabil la finele lunii martie (936 de euro pe metru pătrat) şi cu 1,3% mai puţin decât în a doua lună de primăvară a anului trecut (918 euro pe metru pătrat). În marile oraşe, tendinţa de scădere a fost resimţită în mod exclusiv pe segmentul apartamentelor noi, în vreme ce proprietarii locuinţelor vechi şi-au majorat pretenţiile.
• România a înregistrat progrese în privinţa fondurilor UE
Comisia Europeană apreciază progresele realizate de România în ceea ce priveşte folosirea fondurilor europene, spune comisarul pentru politici regionale Corina Creţu. "Cu toate că rata de absorbţie a crescut, cheltuirea fondurilor rămase din cadrul perioadei 2007 - 2013 rămâne însă o provocare majoră. Grupul de lucru pe care l-am creat la începutul mandatului meu la nivelul Directoratului General pentru Politici Regionale şi Urbane, acest Task Force pentru o mai bună implementare, are tocmai menirea de a ajuta ţări precum România să accelereze absorbţia fondurilor europene. Suntem gata să facem tot ceea ce ţine de noi pentru a ne asigura că aceste fonduri ajung la cei care au cea mai mare nevoie de ele", a declarat, recent, comisarul pentru politici regionale Corina Creţu.
• Condmag şi Inspet vor plăti aproape 12 mil. lei către Concurenţă
Condmag şi Inspet vor fi nevoite să plătească integral amenzile stabilite de Consiliul Concurenţei în cadrul verificărilor privind trucarea licitaţiilor organizate în urmă cu câţiva ani de Transgaz, a informat Consiliul Concurenţei. "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat irevocabil sancţiunile aplicate de Consiliul Concurenţei companiilor Condmag şi Inspet pentru trucarea unei licitaţii organizate de S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaş", a informat autoritatea, amintind că anterior, Curtea de Apel Bucureşti menţinuse decizia Consiliului Concurenţei, motiv pentru care cele două companii au formulat recursuri la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care le-a respins ca nefondate. În 2012, Consiliul Concurenţei a sancţionat companiile Condmag şi INSPET pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale constând în participarea cu oferte trucate la procedura de achiziţie publică
• Fondurile de pensii private, deţineri de 820 milioane euro
Fondurile de pensii private deţineau la finele primului trimestru circa 820 milioane euro în acţiunile a 35 de companii româneşti listate la Bursa de Valori Bucureşti, după ce la finele anului trecut valoarea se situa la 753 milioane euro, cu investiţii în sectorul financiar, energetic şi farma. Potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), pe baza informaţiilor publicate de administratori, la sfârşitul anului 2014, fondurile de pensii private obligatorii şi facultative aveau investiţii de 639,1 milioane lei în acţiunile Fondului Proprietatea, 497,3 milioane lei la Romgaz, 430,2 milioane lei la Banca Transilvania, 354,5 milioane lei - OMV Petrom şi 278,7 milioane lei la Electrica. Topul investiţiilor la BVB este completat de Transgaz, cu 261,1 milioane lei, Transelectrica - 170,2 milioane lei, BRD - 169,3 milioane lei, SIF Oltenia - 144,1 milioane lei şi SIF Modova - 78 milioane lei.
• ANRE ar putea plăti GDF Suez daune de 66 mil. euro
Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a pierdut la Curtea de Apel Bucureşti procesul intentat de distribuitorul de gaze GDF Suez, care ceruse în instanţă plata unor costuri nerecuperate din perioada 2008-2011. Sentinţa nu este însă definitivă, astfel încât autoritatea ar putea fi obligată la plata sumei de 66 mil. euro în cazul în care recursul pe care-l va iniţia ANRE va fi admis de instanţa supremă. Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au dat câştig de cauza companiei de distribuţie, obligând statul român să-i plătească despăgubiri de 66 milioane de euro. Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ este de părere că ANRE va câştiga procesul la recurs, având în vedere că GDF şi-a recuperat o mare parte din suma de 300 de milioane de lei. Practic, recuperarea s-a făcut prin preţurile reglementate la consumator.
• Consultare publică referitoare la Uniunea Pieţelor de Capital
Până pe 13 mai toţi cetăţenii sau organizaţiile interesate sunt încurajate să contribuie la această consultare. Contribuţiile din partea participanţilor la pieţele de capital şi ale reprezentanţilor acestora, investitori, companii, autorităţi naţionale, universităţi şi reprezentanţi ai mediului de afaceri sunt binevenite. Scopul acestei consultări publice este de a strânge contribuţii din partea tuturor părţilor interesate de propunerea Comisiei Europene de a crea o Uniune a Pieţelor de Capital în 2019. Opiniile solicitate vizează raţionamentul economic şi măsuri necesare pentru ca acest obiectiv să se realizeze.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Ponta despre sediul Antena: "o bancă are ipotecă pe acea clădire"
Premierul Victor Ponta a declarat, în cadrul emisiunii "Lumini şi Umbre", moderată de Dan Andronic şi difuzată de B1 TV, că românii sunt reproşatori de profesie cu referire la acţiunea ANAF privind clădirea în care îşi desfăşura activitatea Antena Group. "Instanţa a dat o decizie pe care nu o comentăm, situaţia este destul de complicată. ANAF-ul a spus că trebuie să facă o modificare la lege: trecerea în folosinţa unei instituţii sau valorificarea. Suntem acuzaţi că nu vrem să-i luăm blocul lui Voiculescu. Am fost de acord să dăm ordonanţă. Oricum o dai...oamenii ăia sunt reproşatori de profesie. În final însă, facem acea agenţie specială, dar să înţelegem că sunt şi multe poveşti.", a declarat prim-ministrul. El a mai precizat referitor la sediul Antena că "este o bancă care are ipotecă pe acea clădire". Ponta a recunoscut că este o problemă cu recuperarea prejudicilor date de instanţa şi care se află în sarcina ANAF.
• Avocatul Elenei Udrea: A existat o grabă suspectă ca să fie trimisă în Penitenciarul Târgşor
Alexandru Chiciu, avocatul Elenei Udrea a declarat luni, la B1 TV, că în calitatea de apărător al fostului ministru nu s-a aşteptat la transferul acesteia la Penitenciarul Târgşor. Transferul doamnei Udrea din Arest în penitenciar trebuia să fie realizat marţea. Cum vă explicaţi că acest transfer a fost realizat peste noapte, fără anunţarea avocaţilor şi fără ca dânsa să îşi poate pregăti termenul de mâine (marţi - n.r.)? Mâine e un termen important în contestaţia împotriva măsurii preventive. Sunt elemente de coincidenţă mult prea mari. Şi din acest punct de vedere este foarte clar, pe de o parte, că disjungerile ascund o inabilitate a procurorilor de a proba o infracţiune foarte gravă, dar pe care şi-au fundamentat comunicarea publică. Şi pe de altă parte demonstrează caracterul lor de a-i limita doamnei Udrea pregătirea apărării pentru termenul de mâine", a mai spus avocatul Elenei Udrea.
• RAPORT OFICIAL: România a pierdut o AVERE
Agricultura românească a pierdut 700 de milioane de euro din cauză că fermierii nu au reuşit să obţină împrumuturi de la bancă şi nici sistemul de garanţii de stat nu i-a ajutat îndeajuns, arată un raport al Curţii Europene de Conturi. Iar această pierdere nu este doar una ipotetică. Cele 700 de milioane de euro sunt fonduri europene care deja fuseseră aprobate la Bruxelles. Dar, fără cofinanţare, fermierii români nu au reuşit să atragă aceşti bani. Pentru obţinerea creditelor, fermierii au la dispoziţie garanţii de stat. Însă, din diverse motive, aceste garanţii nu au fost acordate în totalitate aşa că au ajuns în conturi bancare unde au generat bani pentru stat, dar nu pentru fermieri. Agricultura este sectorul care a adus cei mai mulţi bani europeni în România după aderare: nu mai puţin de 13 miliarde de euro. Însă mare parte din aceşti bani au fost subvenţii la hectar, acordate pentru culturi deja existente.
• CÂT au cheltuit românii de 1 Mai!
Un număr de 99.000 de turişti şi-au petrecut minivacanţa de 1 Mai în staţiunile din ţară. Aceştia au cheltuit aproximativ 12,5 milioane de euro, potrivit analizei realizate de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Vremea nefavorabilă de la sfârşitul săptămânii trecute nu a stricat planurile de vacanţă ale românilor de 1 Mai şi aproximativ 99.000 de persoane au înnoptat în unităţile de cazare din staţiunile din toată ţara, cu aproximativ 9% mai multe decât în 2014. Turiştii au cheltuit în staţiunile româneşti în această perioadă, doar pe cazare, peste 20 milioane de lei. Nu doar hotelurile şi cluburile au avut de câştigat zilele acestea, ci şi barurile şi restaurantele.
• Dacia, liderul exporturilor, merge cu frâna trasă
Dacia a anunţat o scădere cu aproape 10% a vânzărilor din Franţa în perioada ianuarie-aprilie a acestui an, faţă de acelaşi interval al anului trecut. Şi asta pe o piaţă franceză în creştere, unde mărci precum Mercedes- Benz, BMW şi Ford au înregistrat avansuri semnificative. Scăderi sunt şi pe alte pieţe europene. Una dintre explicaţii este legată de schimbarea obiceiurilor consumatorilor, odată cu revenirea economiilor la nivelul întregului continent. "Pe măsură ce ieşim din criză, consumatorii nu mai sunt atât de atraşi de raportul calitate/preţ, ci mai degrabă de noile tehnologii, de un grad de sofisticare mai mare al unei maşini", a declarat pentru EVZ Cristian Pârvan, secretar general în cadrul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Potrivit acestuia, nici Ford nu o duce grozav, "altfel nu ar fi trebuit să facă concedieri la Craiova".
• JURNALUL NATIONAL
• "Moda" anti-vaccinare şi modelele din alte ţări
În anul 2000, SUA au declarat că au eradicat pojarul. Totuşi, americanii s-au confruntat, în primele două luni ale acestui an, cu peste 200 de cazuri, dintre care o parte au fost grave. Motivul - din ce în ce mai mulţi părinţi refuză vaccinarea. De altfel, şi în Europa, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a cerut intensificarea vaccinării împotriva pojarului, după ce au fost înregistrate peste 22.000 de cazuri, de la începutul lui 2014. În ultimii ani, diverse voci, mai mult sau mai puţin avizate, au prezentat pe internet posibilele efecte adverse ale vaccinurilor, susţinute de studii care par să facă legătura dintre acestea şi boli ca autismul, de exemplu. Ca urmare, din ce în ce mai mulţi părinţi decid să nu îşi mai vaccineze copiii sau să renunţe la o parte dintre vaccinurile obligatorii. Aşa se face că, la noi în ţară, potrivit ultimelor date statistice, rata de vaccinare a scăzut, în unele zone, sub 80%, cu mult sub limita de 95%, cât înseamnă nivelul "barierei de siguranţă", recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
• Dai nimic şi aştepţi să crească, strategie pentru îngrijirea copiilor
Statul român alocă doar o treime din media europeană pentru protecţia socială a familiei. La alocaţii pentru copii suntem pe ultimul loc, impactul fiind resimţit de familiile sărace. Lipsa serviciilor pentru copii afectează şi clasa mijlocie, descurajând natalitatea. Un proiect de majorare a alocaţiilor pentru copii a fost respins, recent, în Parlament, motivaţia fiind că impactul asupra bugetului ar fi prea mare. În România, minorii cu vârste cuprinse între 2 şi 18 ani primesc o alocaţie de 42 de lei, de aproximativ 17 ori mai mică decât cea primită de un copil din Germania. Nici într-o comparaţie cu celelalte foste state comuniste, ţara noastră nu stă mai bine. Bulgaria, Polonia, Lituania, Estonia, Slovacia şi Ungaria, în perioada de criză, au crescut atât valoarea cheltuielilor, cât şi ritmul de creştere a acestora, când vine vorba de măsuri de sprijin pentru copii.
• 2,2 milioane de români "reprezentaţi" din arest
Refuzul Guvernului de a organiza alegeri în colegiile rămase fără parlamentari face ca peste un milion şi jumătate de români să nu fie reprezentaţi în Camera Deputaţilor şi peste un milion în Senat. Un paradox tipic românesc: Parlament supradimensionat, cetăţeni nereprezentaţi. O lege electorală ne-ghioabă a făcut ca în 2012 să avem un Parlament supradimensionat în care unele colegii erau reprezentate de către doi parlamentari, unii dintre ei clasaţi pe locurile 2 sau 3 la alegeri. Astfel, aveam un deputat la 55.000 de locuitori, faţă de cei 70.000 stabiliţi ca normă de reprezentare, şi un senator la 123.000 de români, faţă de 160.000. În timp, condamnările penale, incompatibilităţile sau demisiile sub presiunea justiţiei sau a opiniei publice au făcut ca numărul parlamentarilor să se reducă apreciabil. Deşi legea electorală prevede ca pentru mandatele vacantate să se organizeze alegeri în 90 de zile de la vacantare, Guvernul a ignorat legea.
• NATIONAL
• Ce beneficii are Cătălin Predoiu ca premier din umbra!
Fără putinţa de tăgadă, cea mai potrivita dedicaţie care i s-ar putea da in aceste zile lui Cătălin Predoiu este "Adio, visul frumos s-a terminat!". Iar acest lucru îl ştie foarte bine si liberalul, adus la exasperare, după cum susţin sursele National, ca pana si oamenii săi de încredere se zbat sa găsească un alt candidat pentru a fi nominalizat la şefia viitorului guvern liberal. Aşa ca, daca nimeni nu mai crede in venirea la putere a Cabinetului Predoiu, rămâne de văzut cat va reuşi sa păstreze aparentele liberalul cu privire la înlocuirea sa, cel mai probabil cu un tehnocrat agreat de Palatul Cotroceni.
• Ce şpăgi se dau in Portul Constanta, pentru a evita controalele ANAF!
Reprezentanţii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) acuza Fiscul ca a trimis sute de maşini sa-i amendeze pe covrigarii si saormarii care au deschis de 1 Mai la mare, dar nu a delegat niciun inspector in Portul Constanta, unde se aude ca spaga pentru evitarea controlului este de 5.000 de euro/container. ANAF a anunţat pe Facebook ca va da, in curând, raportul despre "recolta" de amenzi date pe litoral de 1 Mai, dar deocamdată, reprezentanţii instituţiei s-au mulţumit sa remarce ca prezenta inspectorilor in staţiuni a dus la fiscalizarea unor încasări de sute de mii de lei zilnic. Bravo, ANAF, ai dat o lovitura decisiva evaziunii cu covrigi si mărgele pe Litoral! Dar cu marii evazionişti cum rămâne?
• PUTEREA
• Horodniceanu, schimbul lui Bica la DIICOT
Şeful DIICOT Iaşi, Daniel Horodniceanu, a primit, luni, avizul favorabil al CSM pentru conducerea structurii centrale a DIICOT, în locul Alinei Bica, cu cinci voturi pentru şi două împotrivă. Avizul Secţiei pentru procurori a CSM va fi transmis marţi la Ministerul Justiţiei şi va însoţi propunerea ce va fi înaintată de ministrul Robert Cazanciuc preşedintelui Klaus Iohannis, pentru numirea lui Daniel Horodniceanu în funcţia de procuror-şef al DIICOT. În timpul interviului, Horodniceanu a fost ţinta unei întrebări din partea unui membru al CSM, care a părut o aluzie la relaţiile pe care şeful DIICOT Iaşi le-ar avea cu primarul municipiului, Gheorghe Nichita, implicat într-un imens scandal chiar în aceste zile, dar şi la vârful PSD.
• Presa e pe moarte, dar nu se predă. CJI deplânge criza adâncită în care se află jurnaliştii din România
Prohodul presei româneşti este mai aproape ca niciodată, cu toate că încă mai există o şansă de reanimare. Una mică, ipotetică, de abia pâlpâind, dar care dacă ar apărea ar putea însemna un nou start pentru mass-media autohtonă. Aceasta este concluzia Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) care, folosind peste o sută de interviuri cu manageri, editori, jurnalişti din presa locală şi centrală, a realizat un raport în perioada octombrie 2014 - aprilie 2015. Făcut public luni, de Ziua mondială a libertăţii presei, acesta conţine concluzii ce schiţează în linii mari viaţa profesională din ce în ce mai chinuită a jurnaliştilor români.
• Sorin Oprescu dă un milion de lei pentru un studiu de impact asupra bisericii Sf. Iosif
Primarul general Sorin Oprescu susţine că a lansat licitaţia pentru realizarea unei expertize care să stabilească impactul demolării CathedralPlaza asupra bisericii Sf. Iosif din Capitală încă din 2013. De fapt, a fost lansată abia la sfârşitul lunii aprilie licitaţia pentru desemnarea unui consultant care va expertiza acest impact asupra bisericii din vecinătate. Municipalitatea este dispusă să plătească cel mult un milion de lei fără TVA, iar studiul trebuie realizat la 6 luni după semnarea contractului.
• ROMANIA LIBERA
• Putin va ridica mănuşa aruncată de UE Gazpromului?
Preşedintele rus, Vladimir Putin, se află în situaţia de a trebui să răspundă acuzaţiilor antitrust ale Comisiei Europene aduse Gazprom, într-un moment în care energia şi opţiunile economice ale Rusiei sunt limitate. Acuzaţiile antitrust ale UE aduse gigantului energetic rus Gazprom reprezintă o sfidare evidentă pentru o întreprindere care, alternativ, a zguduit şi tulburat continentul european timp de decenii. Dar cazul, deschis de Bruxelles după mai bine de trei ani de anchetă, ridică şi o mulţime de alte întrebări asupra relaţiei dintre UE şi Rusia în special şi între pieţe şi politică în general, arată New York Times. O întrebare imediată este dacă Gazprom va încerca să respingă impactul acuzaţiilor Comisiei Europene ascunzându-se în spatele Kremlinului.
• Jocurile energetice ale Chinei pe "teritoriul alb"
Liderul chinez, Xi Jinping, aflat la bordul spărgătorului de gheaţă Xue Long, acostat într-un port australian, a promis că ţara sa va continua să se dezvolte într-una dintre rarele zone ale Terrei rămase neexploatate de om. Xi Jinping a semnat cu guvernul australian un acord pe termen de cinci ani, care permite navelor chineze, şi pe viitor avioanelor, reaprovizionarea cu carburant şi alimente înainte de a se îndrepta spre sud. Ceea ce ajută la securizarea accesului mai facil spre o regiune suspectată că dispune de vaste resurse petroliere şi minerale, de o multitudine de vietăţi marine ce conţin proteine şi resurse pentru viitor de apă dulce conţinută în iceberguri. În 1985, şapte decenii după ce Robert Scott şi Roald Amundsen au atins Polul Sud, o echipă reprezentând Beijingul a plasat drapelul chinez în prima bază de cercetare din Antarctica, staţiunea Marele Zid, pe insula King George.
• ZIARUL FINANCIAR
• Cine este noul director de strategie al Petrom: a lucrat trei ani în Africa unde a deschis noi "fronturi de luptă" pentru OMV
Mihaela Urzică vorbeşte pentru prima dată într-un interviu acordat ZF despre ce va face la Petrom. Conduce o echipă de 12 oameni care lucrează 24 din 24 de ore şi care este un fel de institut de statistică al Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze. Acest institut dedicat este responsabil pentru culegerea datelor din piaţă, de aflarea informaţiilor, de urmărirea mişcărilor făcute de greii industriei, astfel încât la final să propună direcţii strategice către managementul companiei. Mihaela Urzică, 40 de ani, a preluat în primăvara acestui an conducerea acestei entităţi, în care cel mai tânăr "strateg" are 25 de ani, revenind în ţară după aproape patru ani în care a fost finance manager pentru OMV în mai multe ţări africane. "În fiecare dimineaţă când mă trezesc, urmăresc trei lucruri: cotaţia petrolului, cursul de schimb şi câteva titluri pe bursă", spune Mihaela Urzică.
• Marea întrebare în migraţia "rasdacelor" pe AeRO: vor dori proprietarii să îşi deschidă compania către noi investitori?
Câteva sute de firme sunt aşteptate să se transfere anul acesta pe piaţa alternativă AeRO, ca urmare a desfiinţării pieţei RASDAQ. După mulţi ani petrecuţi într-un con de umbră, cel puţin din punctul de vedere al bursei, întrebarea este dacă proprietarii acestor firme vor permite şi altor investitori să se implice în povestea de creştere a acestor firme sau dacă mutarea pe AeRO va fi doar un exerciţiu formal. Primele semnale nu sunt încurajatoare pentru cei care speră la o creştere a lichidităţii odată cu transferul pe AeRO al fostelor "rasdace". Din cei cinci viitori "imigranţi" prezentaţi ieri investitorilor de reprezentanţii bursei de la Bucureşti, doar unu şi-a exprimat public intenţia de a accesa piaţa de capital pentru a finanţa un plan de dezvoltare pe un orizont mediu de timp, şi anume producătorul de lactate Lactag Costeşti (LACT).
• Ministerul Finanţelor face roadshow-uri în ţară pentru a vinde titluri de stat populaţiei
Ministerul Finanţelor Publice alături de bancherii de la BRD, Raiffeisen şi BCR, care formează consorţiul de intermediere a primei oferte de titluri de stat destinată populaţiei şi listată la bursa din Bucureşti, vor organiza întâlniri cu brokerii, potenţialii investitori şi oamenii de afaceri din oraşele mari din ţară pentru a populariza o investiţie până acum rezervată doar bancherilor. Trezoreria Statului se pregăteşte să vândă titluri de stat pentru populaţie după o pauză de aproape zece ani. În valoare totală de cel puţin 100 milioane de lei, bondurile vor avea o maturitate de până în trei ani, iar dobânda va fi cea din piaţă, acum de circa 2% pe an. Pentru a fi cât mai accesibile persoanelor de rând, un titlu de stat va costa 1.000 de lei, spre deosebire de cele pe care Trezoreria le vinde acum pe piaţa interbancară, cu o valoare nominală de 5.000 de lei.