REVISTA PRESEI - 09.05.2011

• ADEVĂRUL

• Cum a pus FMI mâna pe Europa

Înainte de izbucnirea crizei, Fondul Monetar Internaţional avea operaţiuni neînsemnate şi se vorbea chiar de desfiinţarea instituţiei. În prezent, tot mai multe ţări depind de organizaţie. În rubrica "Dosar" din această săptămână, "Adevărul" îţi arată cum un politician abil a reuşit să profite de contextul economic nefavorabil pentru a reinventa FMI. Înainte de izbucnirea crizei mondiale, Fondul Monetar Internaţional acorda credite numai statelor sărace, din lumea a treia. Ţările care cotizau la Fond cereau reducerea bugetului acestuia. În spatele uşilor închise, se vorbea chiar de desfiinţarea organizaţiei care, de-a lungul timpului, devenise mai degrabă o instituţie cu titlu onorific.

• Fondul, sac fără fund

În prezent, capacitatea de creditare a Fondului este de 243 de miliarde de dolari. În următoarele luni, aceasta va creşte până la 450 de miliarde de dolari, ca parte a planului de a majora aceste fonduri la 750 de miliarde de dolari (obiectiv stabilit de ţările din grupul G20 în octombrie 2010). În plus, Fondul deţine şi rezerve de aur de aproximativ 3.140 de tone. 140,7 miliarde de euro este valoarea împrumuturilor acordate de FMI în Europa în anii de criză.

• Cine şi cum îşi împarte puterea Fondului

Cei 24 de membri ai Consiliului Guvernatorilor al FMI sunt aleşi de ţări sau grupuri de ţări pentru a le reprezenta. Voturile acestora în Consiliu se împart direct proporţional cu contribuţia fiecărui stat. În prezent, cei mai mari cinci contributori sunt, în ordine, SUA, Japonia, Germania, Franţa şi Marea Britanie. Însă, anul trecut, conducerea Fondului a hotărât că este timpul ca această structură să fie actualizată pentru că nu mai era reprezentativă pentru ierarhia economică reală. Discuţiile au pornit în contextul în care ţările emergente puternice precum China, Brazilia şi India au înregistrat avansuri semnificative. Principalul motiv pentru care s-a luat această decizie este evoluţia spectaculoasă a Chinei care, în 2010, a devansat Japonia şi a devenit a doua putere economică din lume. 750 de miliarde de dolari este suma la care va ajunge capacitatea de creditare a FMI. 3,5% este dobânda medie la care au fost livrate tranşele împrumutului acordat României de către FMI. 3.140 de tone de aur reprezintă rezervele de metal preţios ale Fondului. 14 este numărul de ţări europene care s-au împrumutat la FMI în timpul crizei

• Un socialist cu ambiţii politice la şefia FMI

Funcţia de director al Fondului l-a transformat pe Dominique Strauss-Kahn într-unul dintre cei mai puternici oameni din lume. Şeful FMI este cotat cu cele mai mari şanse la alegerile pentru preşedinţia Franţei din 2012, bucurându-se de sprijinul a peste 60% din francezi. Ca director al FMI, Dominique Strauss-Kahn câştigă 30.000 de euro pe lună şi locuieşte la Washington. Călătoreşte însă în întreaga lume pentru a se întâlni cu şefi de state şi de guverne. Potrivit asistenţilor săi, oficialul face înconjurul lumii de aproximativ zece ori pe an. Revista "Time" l-a numit unul dintre cei mai puternici 100 de oameni din lume. Directorul FMI avea însă alte planuri în urmă cu câţiva ani.

• The Money Channel se rupe de Realitatea

Televiziunea de business va fi operată de o companie administrată de Sorin Freciu, membru în Consiliul de Administraţie al Realitatea Media. Decizia ca The Money Channel să se despartă de Realitatea a fost luată de Asesoft, compania care asigură managementul televiziunii de ştiri. Postul de televiziune The Money Channel iese din contractul de management cu compania Asesoft de la 1 iunie, urmând să fie preluată în administrare de compania Media Advertising & Sales, administrată de Dragoş Nedelcu şi Sorin Freciu, conform Mediafax.

• Top cinci cele mai mari salarii în Bucureşti

Potrivit datelor solicitate şi furnizate pentru Forbes de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) a Municipiului Bucureşti, cel mai mare salariu net încasat în 2010 în Capitală s-a ridicat la 33.724 euro, lunar, adică aproximativ 405.000 de euro, în tot anul. Salariatul respectiv lucrează în domeniul administrării fondurilor şi are domiciliul în sectorul 1. Faţă de o situaţie similară din urmă cu un an, cel mai mare venit din salarii din Capitală a fost în 2010 de patru ori mai mic. O neconcordanţă cu situaţia financiară actuală o reprezintă salariile de top din construcţii şi imobiliar. Deşi domeniile continuă să se afle într-o criză profundă, un constructor bucureştean din sectorul 4 al Capitalei a avut în 2010 un salariu net lunar de aproximativ 18.400 de euro, iar un dezvoltator imobiliar din sectorul 1 a încasat un salariu net de 17.000 de euro, lunar.

• Niciun bancher în top 5

Din situaţiile statistice ale Fiscului bucureştean rezultă că cel mai mare salariu net încasat în 2010 în Bucureşti de un bancher nu a sărit de 17.000 de euro, lunar. Adică aproximativ 200.000 de euro, anual. Asta, în condiţiile în care, în 2009, primele patru cele mai mari salarii nete lunare au fost încasate în Bucureşti de către bancheri(vezi tabelele anexate), respectiv între 100.000 de euro şi 133.000 de euro.

• Necolaiciuc repara căile ferate cu detergenţi

Fostul director CFR Mihai Necolaiciuc va trebui să dea socoteală într-un dosar în care este acuzat că a "mânărit" peste şase milioane de euro. Necolaiciuc ar fi achiziţionat la preţuri exorbitante soluţii pentru curăţat mocheta, calendare sau frigidere şi ar fi dispus reamenajarea unui restaurant. Mihai Necolaiciuc este acuzat de procurorii anticorupţie că a cheltuit fonduri europene de 6,4 milioane de euro, destinate reconstrucţiei căilor ferate în urma inundaţiilor. Mihai Necolaiciuc va fi trimis în judecată în această săptămână pentru deturnare de fonduri europene. Acesta este cel de-al patrulea dosar deschis pe numele fostului şef al CFR.

• Ucis de două ori: America omoară şi mitul Bin Laden

Înregistrările video date publicităţii de Pentagon arată că şeful Al-Qaida era un om preocupat de imaginea sa. Liderul Al-Qaida îşi controla activ reţeaua teroristă din locuinţa sa, susţin serviciile de informaţii americane. Contrar afirmaţiilor anterioare, potrivit cărora Osama bin Laden era un lider spiritual care ducea o viaţă nomadă, de pustnic, SUA susţine acum că vila acestuia din ­Abbottabad era un centru ­activ de comandă şi control al Al-Qaida.

• Băsescu: Şefii companiilor de stat, boierii economiei

Preşedintele Traian Băsescu i-a acuzat în termeni duri pe directorii companiilor de stat, arătând că aceştia au contribuit la acumularea unor pierderi şi datorii uriaşe către bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale. "Pierderile companiilor de stat, arieratele lor sunt plătite de fiecare român. Pentru că nişte domni manageri, bine instalaţi politic şi blagosloviţi politic, nu au niciun fel de apăsare, nici legată de arierate, nici legată de stocuri, nici legată de creşteri de personal, de fonduri de salarii. Ei sunt marii boieri ai economiei româneşti. Baronii economiei româneşti îi găsim, în primul rând, la regiile de stat", a spus Băsescu sămbătă, după întâlnirea cu oficialii FMI. El a enumerat aici complexurile energetice Turceni şi Rovinari, Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica, Poşta Română şi Oltchim.

• CURENTUL

• Vîntu - "Dezinformare, manipulare şi multă candoare" din închisoare

Sorin Ovidiu Vîntu a lansat zilele trecute, pe un site media extrem de apropiat, o nouă dezinformare menită să-l protejeze de creditorii care se pare că au devenit foarte insistenţi după ce au aflat că a vândut, contra unei sume de ordinul a "zeci de milioane de euro", Realitatea TV. Vineri, 6 mai, după miezul nopţii, când în mod normal, după apelul de seară, puşcăriaşii ar fi trebuit să doarmă, Vîntu se pare că i-a ordonat lui Petrişor Obae să publice pe site-ul său următorul anunţ: "Suma plătită de Elan Schwartzenberg pentru cumpărarea Realitatea TV nu a ajuns încă la Sorin Ovidiu Vîntu". Altfel spus, nu vă înghesuiţi, că Vîntu încă n-a primit banii de la Elan, Mimi pentru apropiaţi.

• Irinel Păun, cel care "l-a albit" pe Vîntu, era tartorul "anticorupţiei" din România

Pănă să ajungă la stadiul actual, SOV oferea însă o infinită resursă imaginativă unor pioni din Justiţie pentru a-l scoate basma curată. În timp ce o procuroare ca Luminiţa Şega şi-a găsit moartea într-un mod misterios, după ce a instrumentat dosarul FNI, procurori ca Irinel Paun şi Purcărin s-au pretat la manevre şi mişculaţii tenebroase pentru a-l proteja pe Vîntu de consecinţele faptelor sale infracţionale. Coincidenţă sau nu, se pare că şi Parchetul s-a gândit la cei care au avut de-a face cu spălarea dosarelor lui Vîntu, dar şi la cei care au avut de suferit din cauza acestuia. Zilele trecute am aflat că Parchetul a trecut la fapte. Irinel Păun, procurorul care l-a scos de sub urmărire penală pe Sorin Ovidiu Vîntu în dosarul FNI, va fi cercetat penal pentru favorizarea infractorului.

• Speculatorii nu vor taxă pe terenurile nelucrate

Ministerul Agriculturii are pregătit pachetul legislativ pentru amendarea proprietarilor care nu lucrează terenurile agricole, însă decizia va fi luată la nivel politic, a spus secretarul de stat în instituţie, Adrian Rădulescu, la o emisiune TV. Preşedintele federaţiei Romalimenta, Sorin Minea, a spus că marii proprietari de terenuri agricole nelucrate sunt persoane care au luat sute, chiar mii de hectare, pe care au vrut să le vândă şi să le transforme în investiţii imobiliare.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Cum se înnobilează o companie?

Companiile care livrează bunuri sau servicii către Casa Regală, timp de cel puţin un an, pot solicita primirea calităţii de furnizori oficiali. Standardele cerute sunt recunoscute ca fiind greu de atins, dar este un câştig mare de imagine pentru firme. Modelul este folosit cu mult succes şi de alte Case Regale, precum cea a Marii Britanii, Danemarcei şi Suediei.

• Băsescu: Reducerea CAS nu este posibilă în 2011

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, sâmbătă, că reducerea contribuţiilor la asigurările sociale nu este posibilă, în opinia sa, în anul 2011. Întrebat dacă reducerea contribuţiilor la sigurări sociale a fost discutată cu delegaţia FMI - CE - Banca Mondială, şeful statului a răspuns negativ, citează Mediafax. "Nu cred că este posibil anul acesta. Dacă putem susţine câteva luni reducerea de CAS anul acesta, este evident că o putem face, marea problemă este ce facem în 2012, când trebuie să venim şi cu deficitul la 3 la sută ESA, respectiv 2,5 la sută pe cash, fac o aproximare", a explicat Traian Băsescu. Potrivit acestuia, aceasta ar reprezenta "o săritură" de la 4,4 la 3,5%, pe cash, aproape două procente din PIB.

• Vrea Grecia să părăsească zona euro?

O publicaţie germană a indicat că Atena a pus problema ieşirii din zona euro, la o întâlnire a miniştrilor de Finanţe ai uniunii monetare. Premierul grec a respins zvonurile şi a declarat că aceste scenarii sunt criminale. Juncker, şeful Eurogroup: Ideea ca Grecia să iasă din zona euro este una "stupidă". Premierul grec George Papandreou a negat că Grecia ar fi pus problema ieşirii din zona euro în discuţiile purtate între miniştrii de Finanţe ai uniunii monetare, respingând astfel zvonurile apărute în presă, scrie Mediafax. Miniştrii de Finanţe din cele mai mari economii din zona euro s-au întâlnit vineri la Luxembourg pentru a discuta despre criza datoriilor din Grecia. La întâlnire a participat şi preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet.

• EVENIMENTUL ZILEI

• EXCLUSIV EVZ. Cum ajung politicienii pe lista neagră a Antenelor

Într-un interviu pentru EVZ, Stelian Negrea, un fost jurnalist al trustului Intact, dezvăluie care erau politicienii protejaţi şi care erau cei ce puteau fi atacaţi la Antenele lui Voiculescu. După ce a dezvăluit cum erau luate firmele în vizorul Intact pentru obţinerea de contracte de publicitate, Stelian Negrea, fost senior editor la Antena 3, prezintă în al treilea episod din "presa în trustul lui Vociulescu" cum şi de ce se comandau campanii împotriva unor politicieni. PROTEJAŢI: Sorin Frunzăverde (PDL), Sergiu Andon (PC), Crin Antonescu (PNL), Sorin Oprescu (independent), Mircea Moloţ (PNL), Aristotel Căncescu (PNL). ATACABILI: Traian Băsecu, Elena Udrea (PDL), Emil Boc (PDL), Gheorghe Falcă (PDL), Neculai Onţanu (UNPR), Valentin Calcan (PDL).

• Emil Boc: "Da, trebuie să restructurăm companiile de stat. Deja la CFR acestea au început şi vor urma şi alte companii"

Premierul Emil Boc vorbeşte în exclusivitate pentru EVZ despre efectele noului Cod al Muncii, despre restructurarea companiilor de stat şi despre cum va fi resimţită în buzunare creşterea economică. Premierul Emil Boc vorbeşte, în exclusivitate pentru "Evenimentul zilei", despre primele efecte concrete ale aplicării noului Cod al Muncii, despre restructurarea companiilor de stat şi despre modul în care creşterea economică va fi resimţită în buzunare. Cu mai puţin de o săptămână înainte de congresul PDL, Emil Boc este sigur că va câştiga un nou mandat în fruntea partidului şi are un mesaj pentru electoratul de dreapta în perspectiva alegerilor din 2012.

• Companiile au strâns datorii şi sub lupa FMI

Chiar şi sub monitorizarea Fondului, companiile de stat au reuşit "performanţa" de a-şi majora datoriile către stat cu aproape un miliard de lei. Considerate găurile negre ale economiei atunci când vine vorba despre plata datoriilor la buget, companiile de stat sunt adevărate "puşculite de bani" pentru clientela politică. Încă de la începutul lui 2011, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a extins lista companiilor de stat aflate sub monitorizare de la 10 la 18, după ce reprezentanţii Fiscului au constatat că, în 2010, datoriile acestora s-au majorat cu o treime, ajungând la 1,6 miliarde de euro la cele patru bugete: de stat, de pensii, de sănătate şi şomaj.

• Fost şef al Mossad: "Bombardarea Iranului ar fi o idee prostească"

Pericolul izbucnirii unui conflict regional, în eventualitatea bombardării facilităţilor nucleare iraniene de către aviaţia militară israeliană, este real, iar Ierusalimul ar trebui să mediteze serios asupra consecinţelor unei asemenea decizii, a avertizat fostul director al Mossad, Meir Dagan. Ar putea un asemenea război regional să testeze şi "fidelitatea" asumată recent de România faţă de Israel, prin vocea preşedintelui Traian Băsescu? Primele declaraţii publice susţinute de Meir Dagan de la momentul părăsirii funcţiei de director al Mossad au stârnit un adevărat iureş mediatic în Israel, în condiţiile în care tot mai multe voci au pledat în ultima perioadă pentru o soluţie militară în efortul de subminare a programului nuclear iranian.

• Crin Antonescu şi intelectualii lui Traian Băsescu, în duel

Liderul PNL i-a acuzat pe Vladimir Tismăneanu şi pe Andrei Pleşu că au fost membri PCR. "Nu eu, nici Victor Ponta sau Daniel Constantin, nu am fost membri ai PCR cum au fost Traian Băsescu, Emil Boc, Andrei Pleşu sau Vladimir Tismăneanu", a spus Antonescu. Atacul a continuat. "Nu eu m-am adresat memoriei slujitoare a fostei Securităţi, ci Andrei Pleşu. Nu eu am fost apostol al filosofiei marxiste până când a fugit din ţară, ci Vladimir Tismăneanu. Nu putem să acceptăm în faţa oamenilor care vor să cunoască istoria ţării lor lecţii de antomunism de la Băsescu, Boc, Macovei, Pleşu, Tismăneanu. Nu eu am fost ministrul lui Iliescu în "90, ci Pleşu. Nu eu am scris o carte elogioasă cu şi despre Ion Iliescu, ci Tismăneanu", a adăugat Antonescu.

• FINANCIARUL

• Managementul companiilor din energie a primit "blagoslovirea politică" a PDL

Preşedintele Băsescu i-a numit pe directorii companiilor de stat "baronii" economiei naţionale. În optica şefului de la Cotroceni, aceştia se fac vinovaţi de situaţia dezastruoasă a societăţilor. Majoritatea managerilor sunt sprijiniţi de greii locali ai PDL. După câţiva ani de la celebra expresie "băieţii deştepţi" din energie, şeful statului a inventat o nouă sintagmă: "boierii economiei româneşti". El i-a acuzat pe directorii companiilor de stat că nu au mişcat nimic pentru a opri creş­terea pierderilor sau a arieratelor. Majoritatea acestor manageri provin însă din PDL, fiind sprijiniţi de greii locali ai partidului.

• Reducerea CAS nu este încă posibilă

Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a declarat că diminuarea contribuţiilor la asigurările sociale va fi discutată peste trei luni. Estimarea de creştere economică pentru 2012 a fost revizuită, de la 4,5% la 3,5%. Munca va continua să fie impozitată la un nivel ridicat şi pe parcursul acestui an, du­pă ce preşedintele Traian Băsescu a precizat că, în ur­ma întâlnirii cu reprezentanţii Fon­du­lui Monetar Internaţional (FMI), personal nu crede că există posibilitatea reducerii con­tri­buţiilor la asigurările sociale (CAS) în 2011. Deşi guvernul anunţa de mai multe luni că CAS va fi redus, cel puţin în a doua jumătate a anului, se pare că auto­rităţile se tem că o relaxare a fiscalităţii ar putea ame­ninţa îndeplinirea ţintei privind defi­citul bugetar din 2011 şi 2012.

• Românii vând, iar străinii au ajuns să deţină aproape o treime din FP

Nerezidenţii au ajuns să deţină aproape o treime din acţiunile FP. Evoluţia descendentă a acţiunilor Fondul Proprietatea (FP) la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a de­ter­minat 133 dintre foştii pro­prietari să renunţe la titlurile deţinute în ultimele două luni, cei mai importanţi cumpărători fiind 27 de fonduri de investiţii, atât locale cât şi străine. Prin aceste mişcări, investitorii străini şi-au majorat participaţia la Fond la 31%, în timp ce românii au ajuns la 32,2%.

• Contrabanda cu ţigări: pagube anuale de 10 miliarde de euro în UE

România este placa turnantă din Europa de Est a contrabandei spre vestul Europei. Miza o reprezintă pieţele din Norvegia şi Marea Britanie. În România, ca de altfel în majoritatea ţărilor Uniunii Europene, industria tutunului este supusă unei taxări foarte mari, de aproximativ 80%. Astfel, din preţul de 10 lei al unui pachet de ţigări, 8 lei reprezintă accizele şi TVA. Se estimează că numai anul trecut statul român a pierdut aproximativ 800 de milioane de euro din neîncasarea la buget a taxelor plătite, dacă ar fi fost vânzări legale. Dar miza contrabandiştilor nu este România, care din punctul lor de vedere este nesemnificativă ca piaţă, ci ţările din Uniunea Europeană, în special Marea Britanie şi Norvegia. În Grecia preţul ţigaretelor este de 4 euro per pachet, în Italia - 4,6 euro, în Franţa - 5,9 euro, în Marea Britanie - 7,44 euro, în timp ce norvegienii plătesc pentru un pachet 11,5 euro. De aceea, nordul continentului este punctul terminus al contrabandei mondiale cu ţigări.

• Se caută investitori care să aducă 13 mld.euro pentru autostrăzi.

Preţul pe km: între 4,4 şi 28 mil. euro

Reuşita unor astfel de contracte depinde, în primul rând, de revenirea economiei, consideră patronatele de profil. Tronsoanele ar urma să fie finalizate în maximum patru ani de la semnarea contractelor. Ministerul Transporturilor şi Infra­struc­turii lucrează în prezent la pregătirea documentaţiei pentru demararea proiec­te­lor a şase autostrăzi, ce urmează să fie cons­truite prin parteneriate public-pri­vate. Cel puţin aşa spera ministerul, reprezentanţii acestuia considerând că proiectele în cauză vor suscita interesul investitorilor. Investitorii însă trebuie să facă rost de peste 13 miliarde de euro, totalul valorii estimate a celor şase auto­străzi.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Teodor Niţulescu, prefectul şantajist

Teodor Niţulescu şi-a transformat prerogativele oficiale în instrument de presiune asupra primarilor din judeţul Teleorman. România cnezatelor portocalii. La umbra guvernului incapabil, baronii portocalii şi-au subordonat România. Au transformat funcţia publică în instrument de îmbogăţire, au secretizat fondurile europene, au alungat medicii şi profesorii. Acum împart ţara între ei. Prefectul judeţului Teleorman a intrat în atenţia presei după ce la scurt timp de la preluarea funcţiei publice, octombrie 2009, a devenit furnizor pentru un spital din judeţ de mobi­lier la preţuri de câteva ori mai mari decât cele de pe piaţă. Documentele intrate în posesia Jurnalul Naţional demons­trea­ză însă că firma prefectului, Venus Mob SRL din Nanov, Teleorman, a devenit proprietară a mai multor terenuri din judeţ, cedate de primari care au avut de ales între a împlini solicitările neoficiale ale prefectu­lui sau a fi atacaţi în instanţă de acelaşi Teodor Niţulescu. De asemenea, un primar a renunţat la calitatea de membru al Partidului Liberal şi a tre­cut în tabăra PDL tot sub presiunea şantajului.

• Jeffrey Franks, cu pantofii găuriţi la Cotroceni?

Separe că reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional sunt promotori ai austerităţii nu numai la nivel macroeconomic, ci şi atunci când vine vorba de propriile persoane, cu consecinţe destul de supărătoare pentru imaginea unei instituţii ale cărei acţiuni ar trebui să instaureze bunăstarea prin ţările lumii. Neglijent în ceea ce priveşte ţinuta sa, reprezentantul FMI în România, Jeffrey Franks, s-a prezentat cu pantofii găuriţi la întâlnirea cu avută sâmbătă la Cotroceni cu preşedintele Traian Băsescu. Într-una din imaginile de la eveniment, publicată pe site-ul Preşedinţiei, se poate observa că pantofii purtaţi de Francks au talpa tocită, nu se ştie dacă în urma numeroaselor drumuri avute la Bucureşti, iar în centrul tălpii o gaură cu un diametru considerabil.

• NAŢIONAL

• Uite de ce nu ne vor în spaţiul Schengen! Europa, terorizată de mafia ţigănească!

Autorităţile europene lasă orice menajamente la o parte şi recunosc făţiş că se tem mai rău ca dracu" de tămâie de intrarea ţării noastre în Spaţiul Schengen. Iar pentru prima oară la modul oficial, nimeni alta decât poliţia europeană EUROPOL cere măsuri de securizare împotriva acţiunilor generalizate ale mafiei ţigăneşti provenind din România. În schimb, Ministerul de Interne contestă acuzele privind situaţia crimei organizate la noi într-un mod cel puţin ciudat. Astfel, în timp ca clanurile ţigăneşti răspândesc teroarea prin toate colţurile Europei, Traian Igaş arată cu degetul spre mafia albaneză şi cea lituaniană.

• Băsescu mai explică o dată cum "trăim bine". Recesiunea e una, criza e alta. Viaţa românilor e aceeaşi!

Chiar dacă am reuşit să păcălim recesiunea, criza ne va da în continuare bătăi de cap. Nu o spunem noi, ci chiar preşedintele ţării, Traian Băsescu. Creşterea economică prognozată pentru primul trimestru al acestui an, de la 0,4 la 0,6, a fost tradusă de şeful statului drept "ieşire din recesiune". Doar din recesiune, după cum chiar preşedintele a subliniat, nu şi din criză. "Deocamdată, toată Europa este într-o situaţie destul de dificilă în ceea ce priveşte ieşirea din criză", a afirmat Băsescu, după întâlnirea pe care a avut-o cu delegaţiile FMI şi BM.

• Aliaţi ai preşedintelui iranian arestaţi pentru vrăjitorie

Disputa dintre preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad şi liderul suprem al ţării, Ayatollahul Ali Khamenei, capătă accente oculte. 25 dintre aliaţii preşedintelui Ahmadinejad şi ale şefului echipei prezidenţiale, Esfandiar Rahim Mashaei, au fost arestaţi pentru că au invocat djinni - duhuri necurate - şi au folosit forţe supranaturale pentru a acapara mai multă putere. Unul dintre cei arestaţi este Abbas Ghaffari, descris de website-ul Ayandeh ca "un om cu aptitudini metafizice speciale şi conexiuni cu lumi necunoscute, de dincolo". Se pare că măsura de arestare a "oamenilor care îi dădeau putere" l-a convins pe preşedintele iranian să se întoarcă la treabă, ieri. Acesta nu mai dăduse pe la serviciu de 11 zile, pentru că ayatollahul nu i-a permis să-l schimbe pe şeful serviciilor secrete. Încă se mai află sub ameninţarea că se va începe procedura de suspendare a sa din funcţie, pentru că nu şi-a exercitat prerogativele de preşedinte.

• PUTEREA

• Udrea, chemată să inaugureze faţade. Sala de sport din Târgovişte nu e funcţională nici la o lună şi jumătate de la inaugurare

O sală de sport inaugurată cu fast, în luna martie, de ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Elena Udrea, la unul dintre cele mai mari licee din Dâmboviţa, nu a fost utilizată nici măcar o dată de elevii sau profesorii de sport ai unităţii şcolare. Şi totuşi au trecut aproape două luni de la momentul în care Elena Udrea a tăiat panglica la noua construcţie, însoţită de primarul din Târgovişte.

• Magistratul Mona Pivniceru, preşedintele Secţiei Civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, despre legile anacronice şi puterea politică abuzivă din România: "Mie mi-ar fi frică să mă judec! Mie, personal!"

Cotidianul Puterea deschide astăzi seria interviurilor cu cei trei judecători ai Înaltei Curţi care concurează pe un loc în Consiliul Superior al Magistraturii, prezentându-vă declaraţiile preşedintelui Secţiei Civile a Curţii de Casaţie, Mona Pivniceru. Potrivit magistratului, instanţele nu asimilează jurisprudenţa Curţii Europene şi dau întâietate hotărârilor naţionale ale Curţii Constituţionale. Puterea Executivă îşi arogă un ascendent periculos asupra justiţiei, amestecându-se în cariera magistratului. Ministerul Justiţiei vrea trecerea în subordine a INM, în condiţiile în care cei mai mulţi din funcţionarii de aici nu au obţinut nici nota 5 la examenele de promovare în profesie. MJ doreşte reactivarea serviciilor de ascultare în penitenciare, ceea ce echivalează cu înfiinţarea SIPA.

• Mişcări de cadre în interiorul PSD şi PNL. Cum au schimbat masa puterii Victor Ponta şi Crin Antonescu

Nu mai puţin de opt nume noi a introdus Victor Ponta în conducerea PSD de la ultimul Congres, în acest timp eliminând cinci oameni consideraţi ca făcând parte din echipa lui Mircea Geoană. Şi la PNL, masa puterii a cunoscut mutaţii semnificative, Crin Antonescu trăgând pe linie moartă câteva nume sonore, acestea fiind înlocuite cu apropiaţi de-ai săi. Liderii celor două formaţiuni încearcă astfel să-şi consolideze puterea în partidele pe care le conduc pentru a-şi impune mai uşor deciziile pe care urmează să le adopte în perspectiva anului electoral 2012.

• 10 milioane de euro, serviciile externalizate de Enel Energie în ultimul an. Aici se duc banii din preţurile umflate la curentul electric

După ce a plătit bani grei pentru angajarea unor companii ale sindicaliştilor din energie care să factureze şi să stea la ghişee şi după ce a atribuit Poştei Române un contract de peste 8,3 milioane de euro pentru distribuirea corespondenţei, Enel Energie a mai tras un tun. 800.000 de euro vor pleca din bugetul Elen Energie în conturile unei firme care va printa, împlicui şi livra facturile la energia electrică. Acţionarii firmei în cauză deţin o altă companie care este abonată şi la contracte cu Poşta Română. Afacerea a fost ticluită la data de 7 decembrie 2010, când Enel Energie a făcut publică intenţia de a contracta, prin organizarea unei licitaţii publice, servicii de printare, împlicuire, livrarea facturilor şi a preavizelor, precum şi alte lucrări pentru Enel Energie şi Enel Energie Muntenia.

• Poliţiştii ies din nou în stradă... la miting

Poliţiştii ies din nou în stradă. Mâine, membrii Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual vor protesta în faţa Parlamentului, chiar în ziua dezbaterii proiectului de lege privind disponibilizările din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) organizează mâine un miting de protest la Palatul Parlamentului, de la ora 9.30, la intrarea de pe latura Parc Izvor. De asemenea, la protest participă angajaţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor şi membrii lor de familie. "Scopul protestului este sensibilizarea parlamentarilor pentru a da un vot negativ proiectului de lege privind încadrarea MAI în bugetul alocat.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• La ce s-a angajat Guvernul pentru următorii 2 ani

Soarta societăţilor de stat cu pierderi e mărul discordiei în relaţiile cu FMI. În viitor, regiile de stat vor raporta direct Ministerului de Finanţe. Autorităţile române şi FMI au convenit termenii scrisorii de intenţie la noul acord de tip preventiv care se va derula în perioada 2011-2013. La finele săptămânii trecute Guvernul şi delegaţia FMI au ajuns la un acord privind acţiunile asumate de România prin scrisoarea de intenţie, potrivit Mediafax. Conţinutul definitiv al acordului va fi anunţat oficial azi.

• ÎN TRANŞEE. Luptă dură pentru controlul pieţei mondiale de produse petrochimice. Reţelele secrete ale unui război economic

În România, războaiele economice care se duc în interiorul sau pentru controlul marilor companii de stat ascund, de foarte multe ori, interesele unor reţele de influenţă compuse din foşti ofiţeri ai serviciilor secrete - fie autohtone, fie din ţările fostului bloc sovietic. Un exemplu elocvent: lupta pentru Oltchim. Pentru controlul companiei Oltchim, singurul mare combinat petrochimic rămas în funcţiune după un efort financiar uriaş al statului, se duce un război de mai mulţi ani. Principalul combatant în conflictul cu statul român, care este acţionarul majoritar al Oltchim, îl reprezintă compania Petro Carbo Chem SE (PCC SE), acţionar minoritar. Unul dintre managerii PCC implicaţi activ în România este un fost ofiţer de informaţii polonez, Wojciech Zaremba, cu vechime în domeniul petrochimic încă din 1980, bun cunoscător al pieţei din domeniu din ţările foste membre ale CAER, precum şi al sateliţilor acestuia.

• Miză. Prima luptă electorală dintre PDL şi USL. Alegerile de la Baia Mare, sub semnul mitei electorale

Alegerile pentru Primăria Baia Mare s-au desfăşurat sub semnul acuzaţiilor de mită electorală. CV-urile candidaţilor nu au convins nici un sfert din alegători să meargă la vot, dar rezultatul scrutinului constituie un barometru pentru marile înfruntări din 2012. Sapte candidaţi şi-au disputat ieri voturile alegătorilor băimăreni pentru funcţia de primar, pe locul lăsat liber de fostul edil Cristian Anghel, condamnat la închisoare pentru abuz în serviciu. La alegerile pentru funcţia de primar al Băii Mari au candidat şapte persoane, majoritatea lideri locali care au migrat dintr-un partid în altul: Mihai Pătraşcu (intrat de curând în PDL), Cătălin Cherecheş (susţinut de USL), Ciprian Cherecheş (PRM), Petru Tomoiagă (Partidul Verzilor), Doru Dăncuş (PNŢCD) şi independenţii Mircea Dolha (fost PNL şi PSD) şi Vasile Vlaşin (deşi este membru PDL). Până la ora 18.00 au votat doar 25.623 de băimăreni, adică 20,55% din populaţia cu drept de vot.

• SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ

• Reforma statului prin inflaţie

Rezervele minime obligatorii mai mici la valută ajută la îndatorarea publică şi determină blocarea în continuare a sectorului privat. În ciuda faptului că în martie inflaţia a ajuns la cel mai înalt nivel de după august 2008, banca centrală a decis scăderea RMO, în vederea "continuării procesului de aliniere graduală la standardele în domeniu ale Băncii Centrale Europene". Dacă acest fapt era de neevitat, banca centrală putea măcar să majoreze dobânzile cu care sunt remunerate rezervele minime obligatorii.

• Riscuri mai mari, RMO mai mici

Facilitarea de împrumuturi pentru Guvern reprezintă un obiectiv divergent cu cel al atingerii ţintei de inflaţie, dar guvernatorul Isărescu nu s-a sfiit să sublinieze, într-o de­claraţie rezumată de agenţia de ştiri Mediafax, că BNR a redus rata RMO în valută pentru a asigura lichidita­tea în monedă străină necesară rambursărilor de datorie externă ale Mi­nisterului Finanţelor Publice (MFP). Afirmaţiile oficialului BNR nu sunt în măsură să ne ia prin surprindere având în vedere că Isărescu s-a ex­primat, pe 6 august 2010, şi mai tran­şant asupra acestei chestiuni. Întrebat de SFin dacă e posibil ca MFP să se împrumute în valută, fără să sca­dă RMO, el a răspuns: "Nu prea cred!". Problema este însă: e normal ca RMO să scadă sau să crească în func­ţie de necesităţile MFP?

• Cât de probabil este un nou "meltdown" pe burse

Tipografia de bani a lui Bernanke ar putea da naştere unui "bubble" mondial fără precedent. Scenariul unui nou "meltdown" bursier, similar celui de la prăbuşirea Lehman în 2008, a fost adus în atenţie în ultima vreme de o serie de analişti străini. Aceştia au arătat că banii "ieftini" pompaţi în pieţe de guverne în ultimii doi ani şi jumătate şi politica monetară laxă a băncilor centrale au generat un nou "bubble" în preţul unora dintre active sau, cu alte cuvinte, autorităţile au tolerat în continuare acelaşi tip de speculaţii financiare care declanşaseră iniţial criza.

• Cu cât taxează băncile încasarea banilor în conturi

Majoritatea instituţiilor de credit comisionează primirea banilor expediaţi din alte bănci în conturile curente ale persoanelor fizice. Depunerea de numerar în conturi sau "primirea" de bani în urma unui virament sunt comisionate de o parte din instituţiile de credit. Pentru acestea, costurile percepute pentru efectuarea de operaţiuni reprezintă o sursă certă de venituri, mai ales în ultimii ani, când creditarea a stagnat. Cea mai banală operaţiune bancară, depunerea de nu­merar în cont, este comisionată de cinci din băncile de pe piaţa autohtonă. Cea mai mare bancă din sistem, BCR, taxează cu 4 lei depunerea de sume mai mici de 1.500 de lei în conturile deţinute de alte persoane.

• ZIARUL FINANCIAR

• Bancherii au fost înlocuiţi în topul salariilor de comercianţi

Cel mai mare salariu net plătit în acte în 2010 în Bucureşti a fost de 145.000 lei/lună. Bancherii au fost înlocuiţi în topul salariilor de comercianţi. Bancherii, care în 2009 dominau prima jumătate a clasamentului celor mai mari 10 salarii nete din Capitală, au fost înlocuiţi anul trecut în topul salariilor de co­mercianţii de com­bustibili şi metale sau ad­ministratorii de fonduri, nou intraţi în top. Valoarea totală a celor mai mari câştiguri obţinute de persoanele din top 10 s-a ridicat la 11,6 mil. lei (2,75 mil. euro), de 3,4 ori mai puţin decât încasările nete din 2009, de 39,8 mil. lei (9,4 mil. euro), potrivit datelor trans­mi­se de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bucureşti (DGFPB).

• Noua dilemă a lui Isărescu: Cât poate coborî cursul fără să atragă speculatorii

BNR nu mai priveşte cu ochi buni întărirea în continuare a leului, după ce cursul a coborât cu circa 4% de la începutul anului. Aprecierea cursului atra­ge banii investitorilor de portofoliu, care se duc în bule speculative şi creditarea în valută, spune guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

• Randamentul fondurilor de pensii private obligatorii a scăzut la 14,1% în aprilie

Randamentele obţinute de fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) au scăzut cu 2,5 puncte procentuale în ultimele şase luni, rata de rentabilitate anualizată medie a celor nouă fonduri de pe piaţă ajungând la 14,1% în aprilie, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Scăderea este de peste o jumătate de punct procentual comparativ cu nivelul din luna precedentă.

• Ford atacă în forţă şi ia dealeri de maşini de la concurenţă

Divizia de importuri a Ford România, cel de-al doilea constructor de pe piaţa auto locală, are în plan să deschidă zece noi centre Ford în acest an, iar jumătate dintre acestea vor fi centre "convertite", adică firme care vor renunţa la mărci pe care le vând în prezent pentru a intra în reţeaua Ford. Extinderea Ford din acest an vine în contextul în care şapte dealeri au rămas în afara reţelei anul trecut, potrivit unei analize a ZF, când s-a făcut trecerea importurilor de la Romcar, parte a Ţiriac Holdings, la Ford România. Cei şapte nu au semnat un nou contract cu importatorul fie din motive invocate de importator, fie din alte considerente.

• BCR: Inflaţia va urca până la 9% în iunie

Analiştii BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă, anticipează că inflaţia va atinge vârful din acest an în luna iunie, când rata anuală ar putea ajunge la circa 9%, pentru ca apoi să coboare până la 5,2% în decembrie datorită efectului de bază puternic (generat de faptul că în vara trecută a fost majorată TVA la 24%). România va avea astfel cea mai ridicată inflaţie din regiune cu excepţia Ucrainei, pentru care analiştii grupului Erste prognozează un vârf de 10% la sfârşitul anului.

• Chinezii aruncă cu miile de miliarde de dolari. Americanii nu prea vor să le vândă companiile

Dispunând de capital din abundenţă graţie enormelor excedente comerciale şi înarmată cu cele mai mari rezerve valutare din lume, China a început să-şi investească bogăţiile în toate colţurile lumii. Studiul estimează că în următorul deceniu China ar putea investi până la 2.000 de miliarde de dolari în companii, fabrici sau proprietăţi din afara graniţelor sale, investiţiile putând contribui la revigorarea creşterii Americii şi Europei.

• Franks anunţă luni dimineaţă ce măsuri i-a mai cerut Guvernului

Franks, şeful misiunii FMI pentru România, susţine mâine dimineaţă de la 9:30 o conferinţă de presă organizată la sediul BNR în care va vorbi despre concluziile vizitei de evaluare desfăşurate la Bucureşti în ultimele două săptămâni împreună cu reprezentanţi ai Comisiei Europene şi Băncii Mondiale. Rămâne de văzut care sunt angajamentele de reformă asumate de Guvern prin noua scrisoare de intenţie care a fost negociată până sâmbătă după amiază la Ministerul Finanţelor, înainte de întâlnirea dintre Franks şi preşedintele Traian Băsescu.