REVISTA PRESEI 09.07.2015

• ADEVARUL

• Ponta s-a întors în ţară aşa cum a plecat: pe şest

Premierul Victor Ponta a revenit în ţară, după mai bine de trei săptămâni petrecute în Turcia, unde s-a recuperat după intervenţia chirurgicală suferită la genunchi. Deşi, de la Istanbul, ne spunea că se va întoarce "mai sănătos şi mai puternic", Ponta şi-a făcut apariţia miercuri dimineaţă la Palatul Victoria în cârje şi nebărbierit. Nu a anunţat oficial când s-a întors în ţară, la fel cum n-a anunţat nimic nici când a plecat la Baku, la Jocurile Europene, sau în Turcia, pentru operaţie. Potrivit unor surse politice, întoarcerea lui Ponta s-a făcut în mare secret. Nici miniştrii, nici liderii PSD nu au ştiut că premierul e în Bucureşti. De altfel, Liviu Dragnea a recunoscut că a aflat de la televizor că Ponta e la Guvern. Cu toate că s-a întors exact în ziua în care Guvernul se reuneşte în şedinţă săptămânală, Victor Ponta l-a lăsat tot pe Gabriel Oprea să conducă întrunirea, dar a avut o scurtă discuţie, informală, cu miniştrii, în sala şedinţei de guvern. De la Guvern, Victor Ponta l-a informat pe preşedintelui Klaus Iohannis că începând de astăzi îşi reia atribuţiile de premier.

• 13 medici analizează dosarul

Dosarul medical al premierului Victor Ponta a ajuns pe masa unei comisii medicale de la Spitalul Militar, desemnat să asigure tratamentul demnitarilor şi înalţilor funcţionari publici potrivit unei hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării emisă în 2006. Din comisia multidisciplinară fac parte 13 medici, care evaluează starea de sănătate a demnitarilor şi care în urma investigaţiilor formulează o recomandare pe care o înaintează Administraţiei Prezidenţiale sau Serviciului de Protecţie şi Pază. "Comisia este strict consultativă", explică oficialii din sistemul de sănătate. "Nu poţi obliga un pacient să facă recuperarea într-un anumit loc", notează aceştia.

• Se triplează salariile pentru marii demnitari

Guvernul a decis majorarea, începând cu luna august, a salariilor pentru 48 de categorii de demnitari de rang înalt, de la preşedinte, premier şi miniştri până la preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului sau şefii serviciilor de informaţii. În cele mai multe cazuri, majorarea înseamnă, de fapt, o triplare a sumelor pe care aceştia le încasează în prezent. Astfel, indemnizaţiile preşedintelui, premierului şi preşedinţilor celor două Camere parlamentare vor fi majorate la 21.540 de lei brut (15.108 de lei net), remuneraţie acordată şi preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Salarizarea vicepremierului este fixată la 20.000 de lei brut (14.024 de lei net), în vreme ce miniştrii şi alte categorii de demnitari, inclusiv şefii serviciilor de informaţii, vor primi o indemnizaţie lunară de 19.055 de lei brut (13.365 de lei net). În această ultimă categorie au fost incluşi şi consilierii prezidenţiali, care au rang de ministru.

• Ceartă în Parlamentul European pe criza din Grecia. Tsipras, lovit din toate părţile

"Cum puteţi spune Bulgariei că Grecia nu mai poate continua cu austeritatea, când în cel puţin alte cinci ţări din UE nivelul de trai este mai scăzut decât al grecilor?", a tunat europarlamentarul german Manfred Weber în plenul Parlamentului European, după ce Tsipras a fost aplaudat pentru discursul său. Grecia a propus creditorilor un nou plan de salvare pe trei ani, iar cererea a fost înaintată Comisiei Europene şi Băncii Centrale. Cererea Greciei pentru un al treilea ajutor financiar a fost transmisă Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene, anunţă "The Guardian". Preşedintele Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, a rugat cele două instituţii să estimeze nevoile financiare ale Greciei, riscul pentru zona euro şi sustenabilitatea datoriei publice. Franţa continuă să fie unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Greciei în lupta de a evita Grexitul. Prim-ministrul francez Manuel Valls a declarat că este vital ca locul Greciei în zona euro să fie protejat.

• Ce companii de stat trebuie să privatizeze Grecia pentru a supravieţui

Pentru a avea şanse de supravieţuire, Grecia trebuie să reia programele de privatizare a marilor companii de stat, aflate în desfăşurare, dar nefinalizate din cauza crizei şi a negocierilor fără sfârşit. Grecia a continuat în acest an discuţiile pentru vânzarea unor active strategice cum ar fi portul Piraeus, cel mai mare din ţară, sau 14 aeroporturi regionale. Şi asta în condiţiile în care, la venirea la putere, Guvernul de stânga al partidului Syriza îşi luase angajamentul de blocare a privatizărilor, nota în luna mai Bloomberg. Pe lista de privatizare a Guvernului Tsipras sunt în principal companii din zona infrastructurii de transport, dar este luată în calcul şi vânzarea de acţiuni ale companiei de distribuţie a gazelor naturale din Grecia, Desfa. In iunie anul trecut, Guvernul Samaras discuta pentru privatizarea celui mai mare port grecesc cu cinci grupuri, între care China Cosco, Ports America Groups Holding şi Utilco Emerging Markets, care îşi exprimaseră interesul pentru acest obiectiv.

• Sechestru de două miliarde de euro pe conturile Lukoil

Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, care instrumentează dosarul Lukoil, au extins cercetarea penală faţă de SC Petrotel Lukoil şi directorului acestuia, Andrey Bogdanov. La acuzaţiile iniţiale de spălare de bani şi evaziune fiscală, a fost adăugată şi cea de folosire cu rea-credinţă a creditului societăţii. Procurorii au instituit măsuri asiguratorii asupra bunurilor şi conturilor Lukoil până la concurenţa sumei de 2 miliarde de euro, iar cinci persoane, dintre care doi cetăţeni ruşi, toţi angajaţi ai Petrotel Lukoil, au fost puşi sub control judiciar. Potrivit unui comunicat al Parchetului de lângă Curtea de Apel Ploieşti, "ca urmare a politicii comerciale practicate de S.C.Petrotel Lukoil S.A., s-a realizat decapitalizarea societăţii, fapt relevat şi de rapoartele administratorilor societăţii, rapoarte aferente anilor 2012 si 2013".

• Tramvaiele şi autobuzele din Bucureşti s-au transformat în cuptoare pe patru roţi

Valul de căldură care s-a aşternut deasupra Capitalei a transformat mijloacele de transport în comun în adevărate cuptoare cu roţi. Majoritatea vehiculelor nu sunt doate cu aer condiţionat, iar călătorii sunt nevoiţi să suporte temperaturi enorme. La ora prânzului, în tramvaie temperatura ajungea la peste 40 de grade Celsius, spre disperarea celor care erau nevoiţi să se deplaseze cu transportul în comun. "Este o căldură insuportabilă, nici nu poţi să respiri aici. E mai rău ca afară. Când te dai jos mai bate vântul, te mai răcoreşte. Aici te sufoci, pur şi simplu nu poţi să respiri nici dacă deschizi geamurile", spune un călător. Şi nu doar călătorii sunt nevoiţi să circule într-o căldură greu de suportat. Vatmanii abia pot rezista în cabinele fără aer condiţionat în care sunt obligaţi să stea toată ziua. Nici cei care aleg troleibuzele şi autobuzele nu sunt într-o situaţie mai bună. Jumătate dintre autobuzele Mercedes Citaro nu au aer condiţionat, iar călătorii trebuie să îndure temperaturi de peste 40 de grade Celsius.

• Seceta din 2008 a fost declarată, după şapte ani de procese, calamitate naturală

După şapte ani de la seceta din 2008, societatea Agrocomplex Bârlad, a milionarului Adrian Porumboiu, a câştigat definitiv procesul cu Ministerul Agriculturii şi Guvernul României, care viza despăgubirea societăţii urma pagubelor produse. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a obligat Guvernul României să declare fiind zonă calamitată, terenurile afectate de secetă. Procesul a fost câştigat defintiv de societatea Agrocomplex Bârlad încă de acum trei ani, însă Guvernul şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au apelat la căi extraordinare de atac.

• BANCHERUL

• Cum poţi obţine un credit de la banca daca ai o mica afacere, dar nu si suficiente garanţii

Libra Bank, care a anunţat ieri, in cadrul unei conferinţe de presa, ca este prima banca din Romania care a semnat cu Fondul European de Investiţii (FEI) un acord de garantare a creditelor in cadrul programului UE pentru competitivitatea IMM-urilor (programul COSME), in condiţiile in care relaţia cu FNGCIMM nu mai funcţionează. Banca a iniţiat anul trecut prima colaborare cu FEI, in cadrul programului de finantare denumit Progres Microfinance, reuşind sa acorde, într-o perioada de 10 luni, 380 de credite, in valoare de 30 de milioane lei, programul fiind extins acum. "A fost o colaborare foarte reuşita, un singur default s-a înregistrat la aceste credite, dar e adevărat ca portofoliul este încă tânăr", a precizat şeful Libra Bank. Concret, in cadrul noului program COSME, firmele mici vor putea obţine de la Libra Bank credite aducând garanţii sub forma de stocuri, echipamente, hale, terenuri agricole, maşini etc. care sa acopere maxim 70% din valoarea creditului, in condiţiile in care o pondere de 50% este acoperita de garanţia FEI.

• Criza din Grecia: băncile rămân închise pana luni si risca sa rămână fără bani, după ce BCE nu a majorat finanţarea de urgenta

Ziua a treia a tragediei greceşti după referendumul de duminica in care grecii, tinerii in majoritate, au respins masurile de austeritate si reforme impunse de troika in schimbul salvării tarii de la faliment, consemnează smerenia premierului Alexis Tsipras in Parlamentul European, deşi a fost primit cu ovaţii de partidele europene extremiste de stânga si dreapta. El a admis ca doar grecii sunt de vina pentru situaţia in care a ajuns tara, a spus ca vrea sa rămână in zona euro si ca este dispus sa iniţieze si reforme, dar vrea un acord "corect". Primul pas spre negociere a fost făcut, prin trimiterea unei scrisori in care se solicita un nou credit de la Mecanismul European de Stabilitate (ESM), cu promisiunea unor reforme. Cea care l-a pus aseară cu botul pe labe pe Tsipras, cancelarul german Angela Merkel, a reafirmat însă ca nu se pune problema iertării Greciei de datorii, ci doar o reducere a poverii plăţilor (restructurare).

• CURENTUL

• Întoarcerea - de Tia Şerbănescu

După câteva zile de la referendumul grecesc, UE şi Tsipras n-au găsit altă soluţie în afară de aceea de a continua s-o caute. Cei care s-au bucurat de rezultatul negativ al refrendumului au fost euroscepticii. N-ai fi zis că scepticii (că de-aia sunt sceptici) se mai pot bucura de ceva. Iată însă că singura lor bucurie e agonia celor din jur: "proiectul UE este pe moarte" a jubilat cioclul britanic Farage, "este o victorie împotriva obligarhiei UE" a zis şi Marine le Pen, cea care a renunţat şi la oligarhia paternă dându-şi tatăl afară din partid. Dobândind noi capete de acuzare, Ghiţă care săptămâna trecută ameninţa cu dezvăluiri cutremurătoare, probe şi dosare privind grupul de politicieni, servicii şi procurori care "vor să aducă PNL la putere" închizându-i pe socialişti la Doftana, a amuţit. Ca şi Udrea. Amândoi sunt însă prea legaţi de servicii, politicieni şi procurori (Bica) pentru a dezvălui ceva fără să rămână goi puşcă. Aşa că fac gălăgie şi se potolesc protejându-şi complicităţile secrete. Plecat şi el în secret din ţară, Ponta s-a întors în taină şi a apărut în cârje la guvern. Văzându-l, românii au constatat din nou: merge şi aşa!

• CURIERUL NATIONAL

• Noua lege a turismului promite amenzi drastice

Noua lege a turismului, care ar urma să intre în vigoare la 30 de zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial al României, Partea I, prevede sancţiuni drastice pentru firmele de turism şi chiar şi pentru persoanele fizice care încalcă prevederile acesteia, sancţiunile variind, în funcţie de gravitatea faptei, de la închisoare de până la 3 ani până la amenzi de maximum 50.000 lei. Potrivit proiectului de act normativ, sunt sancţionate cu amenzi cuprinse între 10.000 lei şi 50.000 lei sau închisoare de la 3 luni la 3 ani, executarea în areale turistice fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare, ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a altor construcţii sau dotări decât cele admise în condiţiile legii, precum şi continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente. Aceeaşi amendă se aplică şi în cazul prezentării unor informaţii false în materialele de promovare, în oferte, pe paginile de internet şi pe firmele structurilor de primire turistică şi ale agenţiilor de turism

• Americanii recunosc parţial că F35 nu prea e conceput pentru dogfighting

Autorităţile americane nu mai ştiu cum să motiveze rateul dat de ultramodernul (şi costisitorul) avion de luptă F35 în simularea unei lupte apropiate cu vechiul şi experimentatul (dar mult mai ief­tinul) F16. Astfel, F35 a pierdut "la scor" în faţa lui F16, primul, la achiziţia căruia se achită peste 172 mil. $, s-a arătat practic un pic anchilozat în faţa agilului F16 de numai 18 mil. $. Astfel, la ceva timp după ce s-a aflat că F35 a fost umilit de F16 într-un dogfight, Pentagonul s-a arătat dispus să-şi apere costisitoarea vedetă. Concret, Pentagonul şi Lockheed Martin au comunicat că, în simularea de luptă, F35 a fost dezavantajat pentru că nu a avut o echipare standard şi nu a avut... "acoperire stealth". Joint Program Office (o comisie formată din specialişti ai producătorului şi ai beneficiarului) a comunicat că aparatul folosit în antrenament "nu avea software-ul necesar pentru a utiliza senzori de localizare a adversarului".

• Estul Capitalei devine tot mai interesant pentru dezvoltatori

Dacă până acum Capitala a fost împărţită între Sud şi Nord, în ceea ce priveşte piaţa imobiliară, se pare că zona de Est începe să devină tot mai interesantă. Sudul şi sud-vestul Capitalei, ocupat în special de cartiere puternic rezidenţiale, cum ar fi Militari sau Drumul Taberei, unde cei care caută pot găsi o locuinţă, nu neapărat ieftină, dar mai ieftină decât în cartierele din nordul oraşului, cum ar fi Floreasca, Dorobanţi şi altele. Sudul Capitalei este mai ieftin decât Nordul ei, dar Sudul suferă la capitolul accesibilitate faţă de centrul şi nordul oraşului. Zona de Nord este mai verde, are parcuri mari şi frumoase. Cartierele sunt mai de soi, dar este o zonă scumpă, aşa că dezvoltatorii au căutat alte zone ale Bucureştiului, iar zona de Est, una ignorată în anii precedenţi, a început să devină mai interesantă, aceasta prezentând, oarecum, un mix între cartierele de sud şi de nord ale Capitalei. Extinderea reţelelor de retail, spaţiile verzi numeroase şi preţurile relativ mici, în comparaţie cu nordul Capitalei, sunt doar câteva din atuurile zonei.

• Patinoarul Mihai Flamaropol, construit cu 125 mil. lei

Primăria Capitalei a finalizat licitaţia şi a semnat contractul pentru lucrările de execuţie la noul patinoar Mihai Flamaropol. Potrivit hotnews.ro, licitaţia a fost câştigată de asocierea SC Uti Grup SA - Astaldi Spa, valoarea contractului fiind de circa 125 milioane de lei. Municipalitatea atribuise contractul celor două firme încă din luna septembrie 2014, însă licitaţia a fost contestată. Patinoarul vechi, închis de aproape doi ani din cauza stării avansate de degradare, va fi demolat, iar în locul său va fi ridicată noua clădire. Contractul a fost atribuit pe 17 iunie 2015, la licitaţie participând 3 oferte, dintre care doar una a fost admisă. Noul patinoar va avea o capacitate de 3.100 de locuri. Lucrările de construire ar putea începe în acest an, dacă se finalizează demolarea vechiului patinoar, termenul de finalizare a lucrării fiind sfârşitul anului 2016.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Operaţiunea "Primenirea Parlamentului", declanşată de DNA . Peste un milion şi jumătate de români au rămas fără aleşi

În Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor sunt peste 20 de proiecte legislative de modificare a Codul de Procedură penală prin care parlamentarii să scape de valul de arestări. 17 aleşi au fost condamnaţi definitiv sau au demisionat în urma demarării unor anchete în care sunt suspectaţi de fapte de corupţie. Nici măcar un sfert dintre români nu mai au încredere în Parlament. Senatorii şi deputaţii consideră că, de fapt, foştii colegi ar fi nevinovaţi de faptul că peste un milion de cetăţeni nu mai sunt reprezentaţi în Camera Deputaţilor şi Senat. "Oricum, suntem foarte mulţi, raportat la populaţia pe care o avem", a declarat, pentru EVZ, senatorul UNPR Sebastian Grapă. Aceeaşi părere o au şi cei de la Putere.

• Ludovic Orban, despre Victor Ponta: "Bine că s-a întors. Să îşi dea demisia"

Ludovic Orban a comentat întoarcerea premierului Victor Ponta în ţară, dar şi scandalul de la Lukoil. "Nu mi s-a părut că Victor Ponta şi-a reluat funcţia. Nu s-a convertit la Islam, nu cred. Acolo trebuie să dovedeşti că ştii Coranul, că ai credinţă, că ai făcut fapte bune. S-a dus în Istanbul să mai înveţe nişte termeni: peşcheş, bacşiş, chibiţ. Întrebarea mea e: de ce a venit? Faptul că a venit s-ar putea să nu reprezinte nimic. Constituţia spune că în anumite situaţii în care nu îşi poate exercita funcţia, eu cred că nu şi-a reluat atribuţiile Nu are soluţie în privinţa demisiei, asta e părerea mea. A ieşit din ţară pe furiş, s-a întors pe furiş.Bine că s-a întors ca să îşi dea demisia", a declarat Ludovic Orban la Realitatea TV. Orban s-a referit şi la scandalul de la Lukoil. "Eu am spus încă de când Ponta a intervenit că e vorba de comiterea unei infracţiuni: trafic de influenţă, abuz în funcţie sau un amestec de aceste funcţii. Pe Ponta nu l-a durut şi pe angajaţii de la Tehnologica Radion, sau de la alte societăţi româneşti, niciodată nu l-am auzit să intervină instituţional în favoarea unei firme româneşti.

• Directorul FMI: "O restructurare a datoriei Greciei este NECESARĂ"

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, a dat asigurări că se preocupă pentru a găsi soluţii la criza economică din Grecia. "O restructurare a datoriei este, în opinia noastră, necesară în cazul Greciei pentru a avea o datorie viabilă", a declarat Christine Lagarde în cursul unei conferinţe la Washington, luându-i prin surprindere pe europeni, care resping pentru moment o asemenea opţiune. Atena, care solicită o reducere a masivei sale datorii, a promis miercuri să prezinte un nou program de reforme "credibile", ca răspuns la ultimatumul lansat de liderii europeni. Fără să se exprime direct asupra acestor propuneri, directoarea generală a FMI a vorbit despre "evoluţii importante" şi a atras atenţia că Grecia face faţă unei "crize acute ce trebuie rezolvate", a spus Lagarde. În pofida faptului că Grecia a intrat în incapacitate de plată în raport cu instituţia pe care o conduce, ea a dat asigurări că FMI rămâne "angajat" în acest dosar.

• Moscheea de la Bucureşti este PRIMUL pas. Urmează Budapesta. Erdogan îşi plantează MINARETELE în tot Occidentul

Mega-moscheea de la Şosea ar putea avea o soră la fel de corpolentă la Budapesta. Aceste proiecte fac parte din planul lui Erdogan de a cuceri şi islamiza Occidentul cu complicitatea liderilor locali. Colosul musulman de la Romexpo, pentru care guvernul Ponta, proaspăt întors în cârje din ospitaliera Turcia, şi-a dat acordul, urmează să fie construit pe un teren de 11.000 de metri pătraţi şi ambiţionează să fie "cea mai mare moschee dintr-o capitală europeană", potrivit muftiului Iusuf Murat. Aceasta va fi finanţată integral de guvernul de la Ankara. "Astfel de decizii sunt nesăbuite, dacă nu chiar antinaţionale", a declarat fostul preşedinte Traian Băsescu, care a avertizat asupra riscului pe care un asemenea proiect l-ar prezenta pentru securitatea naţională: "Avem o minoritate de 60-70.000 de musulmani, avem moschei la Constanţa, dar să faci cea mai mare moschee din Europa şi să aduci 6.000 de studenţi mulsulmani (...) Nu există risc mai mare decât să aduci studenţi musulmani în ţară." Băsescu a cerut ca proiectul Mega-Moscheii de la Şosea să fie discutat şi respins în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

• JURNALUL NATIONAL

• Preşedintele şi miniştrii muşcă din caşcaval la mărirea salariilor

În ultima zi de mandat ca premier interimar, Gabriel Oprea a "muşcat din caşcaval" şi a dat o Ordonanţă de Guvern prin care demnitarilor de rang înalt li se măresc substanţial salariile. Măsura intră în vigoare de luna viitoare, în timp ce bugetarii de rând sunt nevoiţi să aştepte până la anul intrarea în vigoare a legii care le creşte veniturile. Preşedintele României, premierul, miniştrii, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi şefii serviciilor secrete se numără printre cei care vor avea salarii mai mari începând cu luna august. Conform celor declarate de Gabriel Oprea, "noul nivel de salarizare ţine cont de reperul pe care îl reprezintă salarizarea în interiorul Justiţiei, şi anume remunerarea funcţiilor de preşedinte şi judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie". Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are un venit lunar de 22.000 de lei. În total, 48 de funcţii de înalt demnitar vor beneficia de mărirea de salarii prevăzută de Ordonanţă.

• Pesediştii, nemulţumiţi de concesiile făcute UNPR

Deşi au rezistat moţiunii de cenzură şi ţin încă piept acuzaţiilor DNA la adresa lui Victor Ponta, principalele partide aflate la guvernare nu sunt nici pe departe în relaţii calde. În timp ce UNPR forţează mâna premierului să cedeze din ministere şi cer garanţii că vor avea locuri eligibile pe liste la parlamentare, PSD îl suspectează pe Gabriel Oprea că joacă la dublu. UNPR încearcă să profite de poziţia tot mai vulnerabilă a premierului şi să smulgă de la PSD cât mai multă influenţă. Pe termen scurt, planul UNPR implică extinderea influenţei la nivel guvernamental. Ministerul Justiţiei, cu sau fără Robert Cazanciuc la cârmă, a fost pri- ma mare cucerire a UNPR în Executiv. În plus, i-a arătat pisica lui Victor Ponta anunţând că UNPR iese de la guvernare dacă parlamentarii vor modifica "pe furiş" codurile penal şi de procedură penală. Cu un ochi spre procurori Ameninţarea lui Gabriel Oprea a provocat un val de nemulţumire în PSD.

• NATIONAL

• Iohannis, atacat de la Bruxelles

Lipsa de reacţie a preşedintelui Klaus Iohannis in cazul crizei din Grecia nu este privita cu ochi buni in afara tarii. De la Bruxelles, euro deputatul Victor Negrescu ii cere lui Iohannis sa renunţe la postura de simplu spectator si sa convoace de urgenta Consiliul Suprem de Aparare al Tarii. Cererea lui Negrescu nu a avut insa ecou la Cotroceni, şeful statului limitându-se doar la un comentariu postat, acum trei zile, pe Facebook. Mesajul cu pricina l-a iritat si mai mult pe euro deputat, care a decis sa-l ia la rost pe Klaus Iohannis. "Este inacceptabil ca preşedintele Comisiei Europene sa ne avertizeze privind efectele crizei din Grecia asupra României, iar reprezentantul tarii noastre in Consiliul European - preşedintele Klaus Iohannis - sa tacă si sa nu comunice pe acest subiect cu cetăţenii din Romania", a afirmat Victor Negrescu, acuzându-l pe şeful statului ca nu-si respecta fisa postului.

• SRI preia "Doi s'un sfert"!

După atâta amar de vreme in care s-a aflat subjugata unor interese particulare ale diverselor grupări de influenta din Ministerul de Interne, iată ca structura atât de controversata a fostei unităţi "Doi s'un sfert" pare sa îşi revină, încet, dar sigur, la "fisa postului". Iar revigorarea serviciului secret al Ministerului de Interne este pusa, mai ales de către cunoscătorii sistemului, pe faptul ca "Doi s'un sfert"-ul intra deja sub "pulpana" SRI. Mai ales după ce la conducerea structurii au ajuns ofiţeri de informaţii de cariera, cu vechi state de serviciu in cadrul Serviciului Roman de Informaţii.

• Ponta a păşit cu stângul in Palatul Victoria

După mai bine de 20 de zile petrecute in Turcia, Victor Ponta s-a întors sontac-sontac la Guvern. Vigilenţi, adversarii din opoziţie nici nu l-au lăsat sa se instaleze in fotoliul de prim-ministru, cerându-i rapid sa-si dea demisia. Fiind prima zi de munca, premierul a evitat excesele, lăsându-l tot pe Oprea sa conducă şedinţa de Guvern. Mai mult, după câteva ore petrecute la birou, Ponta a plecat insotit de fiul sau Andrei. Mai agili decât social-democraţii, care căscau gura la imaginile cu premierul in cârje, liberalii s-au repezit sa-i ceara acestuia sa plece din funcţie.

• Dominoul Grexit: Falimentul statului elen va genera pierderi de 1.400 miliarde $ la nivel mondial

Mai nou, nici nu se mai pune problema intrării in faliment a Greciei, acest lucru fiind deja declarat încă din 1 iulie, odată cu intrarea in incapacitate de plata a statului elen. Marea teama a statelor dezvoltate este intrarea intr-un faliment necontrolat, urmat de "Grexit" (părăsirea zonei euro), ceea ce ar genera pierderi de 1.400 de miliarde de dolari la nivel mondial. Conform unui studiu realizat de juriştii de la firma Baker & McKenzie, o eventuala iesire necontrolata a Greciei din zona euro ar putea împiedica, pana in 2020, fuziuni si achiziţii viitoare in valoare de pana la 1.400 de miliarde de dolari la nivel mondial. Falimentul Greciei ar putea bloca, anul viitor, doar in Europa, afaceri de circa 250 de miliarde de dolari. Totodată, SUA si China ar putea pierde afaceri in valoare de 700 de miliarde de dolari, pana in 2020.

• Petrolul se ieftineşte, băncile rămân fără bani

Preturile petrolului au continuat sa scadă, ieri, din cauza crizei din Grecia si a prăbuşirii pieţei de capital din China. Aproape jumătate dintre companiile chineze listate la bursa au fost suspendate de la tranzacţionare, pe fondul scăderii puternice a cotaţiilor. Pe piaţa petrolului, contractele futures pentru ţiţeiul Brent au ajuns la 56,25 dolari pe baril, iar preturile au consemnat o scădere de 8% in doar o săptămână. Pe de alta parte, băncile de la Atena avertizează ca mai au bani doar pentru doua zile, după care vor trage oblonul definitiv, daca banca centrala Europeana nu le va livra lichidităţi.

• PUTEREA

• Revoluţia salariului minim în funcţie de ramura industrială, adevăratul Interes Naţional. Moise Guran vs ţăranul mercantil

Moise Guran este un analist economic, uneori chiar politic, respectat de un număr foarte mare de români. Multe din sfaturile expuse de specialistul Guran au dus la repararea roţilor "căruţei economice" iar unele analize ne-au arătat cât de mult s-au îndepărtat guvernanţii de românii care i-au votat, ce periculos este comunismul şi unde stau ascunse racilele capitalismului. De curând, Moise Guran a postat şi comentat pe Facebook un reportaj interesant cu titlul "Republica Fantastică România: Într-un sat din Iaşi oamenii sărmani s-au învăţat să primească bani de la stat şi nu mai vor să muncească". Marţi, 7 iulie, specialistul Guran a revenit cu un articol "personalizat" pe aceeaşi temă postat pe www.biziday.ro în care ne vorbeşte despre bunicul său, ţăran care a respectat munca. Titlul articolului este unul extrem de sugestiv: "Dilema bunicului şi prostiile marxiste care ne otrăvesc azi tineretul".

• Cusută cu aţă albă de BCR

BCR a suspendat în weekend operaţiunile de schimb valutar efectuate prin internet banking pentru a evita posibile volatilităţi ale cursului în urma referendumului din Grecia, măsură în urma căreia BNR a verificat dacă sistemul de tranzacţionare cu cardurile a fost funcţional. Banca nu a anunţat în prealabil suspendarea operaţiunilor valutare online, motivând că ponderea acestora este redusă în mod obişnuit în timpul weekendului. Ca să îmbuneze BNR, BCR a cumpărat o pagină de publicitate la "Ziarul Financiar" în care linguşeşte Banca Naţională, poate uită de control. Bursa Zvonurilor consideră că prea e cusută cu aţă albă. Păi, i-auziţi, dragi cititori: "Banca Comercială Română, cel mai mare grup bancar din România, felicită Banca Naţională a României pentru viziunea introducerii Leului greu şi leadership în dezvoltarea economică sustenabilă a României. Ne angajăm să sprijinim mai departe această misiune, prin toate resursele şi eforturile noastre!". Hai că le-a zis-o!

• ROMANIA LIBERA

• Fosta şefă a Femeilor PSD Orşova ar fi fost "sufleorul" fiicei baronului Duicu la Bacalaureat

Profesoara Mirela Raluca Stoinel, fostă directoare a Liceului "Traian Lalescu" din Orşova şi numită, în 2013, preşedintă a organizaţiei de femei a PSD Orşova, este suspectată că i-ar fi dictat Adinei Duicu, prin telefon, rezolvarea subiectelor la recenta sesiune a Bacalaureatului. Adina Duicu, este fiica baronului Adrian Duicu, fost preşedinte al PSD Mehedinţi şi vicepreşedinte al PSD, arestat preventiv anul trecut pentru, între altele, trafic de influenţă din biroul premierului Victor Ponta. Influentul baron PSD Duicu este acum judecat în stare de libertate. Profesoara Stoinel nu este o anonimă preşedintă a femeilor PSD, ci ea ar fi bine-cunoscută magistraţilor locali şi nu numai, inclusiv actualului membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Norel Popescu. Aşa ar putea fi interpretate documentele aflate pe rolul unei acţiuni disciplinare legate de alegerea magistratului Norel Popescu în CSM cu "autocarul PSD", acte deţinute de "România liberă".

• ZIARUL FINANCIAR

• Statul a colectat 2,8 mld. lei din acciza de 7 eurocenţi pe carburanţi, dar a livrat ZERO kilometri de autostradă

Într-un an de la introducerea accizei de 7 cenţi pe litru, lucru care a dus peste noapte la scumpirea carburanţilor cu 7%, în buzunarele statului au intrat 2,8 miliarde de lei (circa 630 de milioane de euro). Banii trebuia să fie folosiţi pentru infrastructură, dar la un an de la aplicarea ta­xei care a generat cea mai ma­re scumpire peste noap­te a carburanţilor, şoferii din România merg aproximativ pe aceleaşi drumuri. În noiembrie 2013, premierul Victor Ponta spunea că banii din acci­za de 7 cenţi pe litru vor fi vărsaţi în Fondul special pentru marile proiecte de infrastructură rutieră. Tot la finalul anului 2013, fostul ministrul al transporturilor, Dan Şova, spunea că "taxa de 7 eurocenţi merge în bugetul Departamentului de proiecte de infrastructură pe autostrăzi şi drumuri naţionale. Această taxă s-a pus pentru a se finanţa autostrăzi şi drumuri naţionale", dădea asigurări Şova. În vara anului trecut însă, în scandalul legat de sustenabilitatea măsurii reducerii CAS, premierul a admis că banii din taxă nu merg pe autostrăzi, ci pentru aco­perirea deficitului bugetului de pensii.

• Cu şase luni înainte de finalul exerciţiului 2007-2013, România a luat doar 50% din fondurile UE

Cu şase luni înainte de încheierea exerciţiului financiar 2007 - 2013, România are o rată a absorbţiei a fondurilor UE de doar 51% - cea mai slabă din toată Uniunea - în vreme ce o ţară ca Grecia, în centrul atenţiei în aceste zile, are o absorbţie de 90%. Cum în primele şase luni din acest an absorbţia a avansat nesemnificativ - plus de 6% din totalul alocărilor de 19 miliarde de euro -, nu doar că este dificil de atins ţinta de 80% de absorbţie anunţată de fostul ministru al fondurilor UE, actualmente ministru al finanţelor, Eugen Teodorovici, dar şi absorbţia a 60% din fonduri devine o fantezie. Într-un an în care trebuia să atragă drept rambursări între 6 şi 7 miliarde de euro pentru a atinge ţinta de absorbţie de 80% din fonduri, România a luat în prima jumătate din an doar 1,1 miliarde de euro. Astfel, în opt ani şi jumătate de la aderarea la UE, România a absorbit sub 10 miliarde de euro fonduri structurale.

• În fiecare an 3.500 de studenţi români pleacă să muncească peste vară în SUA pentru 2.000 de dolari pe lună

În ultimii trei ani, 11.000 de studenţi din România au fost plecaţi în Statele Unite prin programe de genul Work&Travel sau American Experience ca să lucreze pe perioada vacanţei de vară, potrivit Irinei Damian, directorul operaţional al American Experience. Studenţii români câştigă până la 2.000 de dolari pe lună pentru joburi precum ajutor de bucătar, ospătar sau lucrător comercial în supermarketuri, salariul fiind de două ori mai mare decât salariul minim al unui cetătean al Statelor Unite, potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor publice. Ei muncesc însă până la 16 ore pe zi, de două ori mai mult decât un angajat la program normal. În România, un job similar este plătit cu 250-300 de euro, de până la opt ori mai puţin ca în SUA.