REVISTA PRESEI 11.08.2016

• ADEVARUL

• Guvernul alocă pentru cheltuieli de 10 ori mai mulţi bani decât pentru investiţii

Asistenţa socială, pensiile, noile grile salariale pentru bugetari şi diversele drepturi băneşti acordate categoriilor defavorizate vor beneficia de fonduri suplimentare de 4,4 miliarde de lei, în timp ce proiectele de investiţii publice primesc doar 355 de milioane de lei în plus. Premierul Dacian Cioloş a ţinut să precizeze ieri, la şedinţa de adoptare a rectificării bugetare, că Guvernul operează "prima rectificare în an electoral fără amprentă politică". Alocările financiare creionate de Executiv arată, în schimb, o puternică amprentă socială. Pe scurt, domeniile care vor primi cei mai mulţi bani în plus sunt cele în care se fac de regulă cheltuieli (de natură salarială, socială sau protecţionistă), iar sectoarele în care banii investiţi au efect de multiplicare în economie vor primi cele mai subţiri suplimentări de fonduri.

• Traficul de arme din România, teatru ieftin în regia postului britanic Sky News

"Senzaţionalul" reportaj difuzat de Sky News în care jurnaliştii britanici "dezvăluiau" cum "traficanţii români vând arme oricui chiar şi teroriştilor" s-a dovedit a fi o înscenare pusă la cale chiar de către ziarişti, în goana după audienţă. Ca într-o adevărată piesă de teatru, protagoniştii filmării au intrat în rolul "traficanţilor de arme", folosind replicile dictate chiar de autorul reportajului, Ramsay Stuart. Pentru prestaţia lor, actorii de ocazie au fost plătiţi cu 2.000 de euro. Procurorii DIICOT au reuşit într-un timp-record să-i identifice pe protagoniştii filmării, dar şi locul în care a fost pus în scenă reportajul. Miercuri-dimineaţă, anchetatorii au descins în judeţele Mureş şi Bistriţa-Năsăud, de unde au ridicat trei persoane: doi bărbaţi care deţineau legal armele de vânătoare care apar în filmare, precum şi intermediarul afacerii. Acasă la primii trei au fost găsite şi armele de vânătoare care apar în reportajul jurnaliştilor britanici.

• Soţii Bodnariu, puşi sub urmărire penală de procurorii norvegieni, pentru violenţe asupra copiilor

Ancheta desfăşurată de către Procuratura din Norvegia, independentă de investigaţia realizată de sistemul de Protecţie a Copilului (Barnevernet), a stabilit ca Marius şi Ruth Bodnariu să fie puşi sub urmărire penală pentru violenţe în creşterea celor cinci copii ai lor. Procurorii au adus acuzaţii împotriva ambilor părinţi, în deja celebrul caz al familiei Bodnariu din Norvegia. Informaţia a fost confirmată, pentru presa norvegiană, de cei doi avocaţi ai părinţilor. "Sunt aduse acuzaţii împotriva clientei mele pentru violenţe în educaţia copiilor" a spus avocata mamei, Ingrid Breistein. Aceasta a mai declarat că Ruth Bodnariu şi-a recunoscut parţial vina: "Clienta mea a recunoscut că i-a mai lovit uşor, cu palma, pe copii, încă de la prima interogare a poliţiei".

• Liviu Dragnea îi dă ultimatum lui Dacian Cioloş

Preşedintele PSD Liviu Dragnea i-a transmis premierului Dacian Cioloş, la Adevărul Live, că va renunţa la depunerea unei moţiuni de cenzură doar dacă va recunoaşte că a greşit în scandalul impozitării veteranilor, deşi vina aparţine Guvernului Ponta. Invitat la Adevărul Live, preşedintele PSD Liviu Dragnea a vorbit despre planul partidului pe care îl conduce de a lăsa fără puteri Guvernul Cioloş până la alegerile parlamentare, dar şi despre nemulţumirile pe care le are PSD la adresa Executivului. Dragnea îl acuză pe Cioloş de minciună, obrăznicie şi de încălcarea legii în scandalul modificării Codului Fiscal. Totodată, liderul PSD spune că nu are nevoie de Traian Băsescu pentru a demite Guvernul Cioloş, prin moţiune de cenzură, ci va încerca să strângă o majoritate cu parlamentari de la UNPR, nemulţumiţi de fuziunea cu PMP.

• PMP va vota pentru sponsorizarea Catedralei Mântuirii Neamului

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) va vota astăzi, la propunerea Gabrielei Firea, solicitarea Patriarhului Daniel, care a cerut ca Primăria Capitalei să contribuie cu peste trei milioane de euro la ridicarea Catedralei Mânutuirii Neamului şi cu încă un milion de euro pentru reabilitarea Mănăstirii Antim. Deşi PSD a pierdut, teoretic, majoritatea în Consiliul General (în urma fuziunii dintre PMP şi UNPR), Gabriela Firea va reuşi, totuşi, să strângă o majoritatea favorabilă Patriarhiei. Balanţa va fi înclinată în favoarea PSD chiar de oamenii lui Traian Băsescu.

• Cât de jos a căzut învăţământul superior în România. Tineri admişi cu note jenante la mari universităţi de stat

Centralizările postate pe site-urile a două instituţii de învăţământ superior de prestigiu din Iaşi indică faptul că pretenţiile academice în România au ajuns la un nivel foarte scăzut. De exemplu, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad" Iaşi, unii candidaţi au fost declaraţi admişi cu medii care ar asigura la limită promovarea Bacalaureatului. Mai exact, la Facultatea de Agricultură, specializarea Biologie, utima medie de intrare la buget a fost de 6,65. La alte două specializări de la Facultatea de Horticultură, ultimii candidaţi admişi pe locurile fără taxă aveau media 6,42. Chiar şi în aceste condiţii au rămas numeroase locuri neocupate, care vor fi scoase la concurs în sesiunea de admitere din septembrie 2016.

• Ghinea: "Numai necunoscătorii spun că nu se mişcă proiectele europene"

Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a declarat, miercuri că numai necunoscătorii spun că proiectele cu finanţare europeană nu se mişcă şi că absorbţia este zero, precizând că "dacă avem 600 de milioane de lei numai pentru cofinanţare, asta e mult mai mult decât zero". "Este un pariu foarte interesant pe care l-am făcut. Am văzut opinia Consiliului Fiscal, care spune că bugetul are prevăzute 12 miliarde de lei pentru cofinanţare, din care execuţia bugetară a tras 600 de milioane de lei. Fac o mică paranteză, că se tot vorbeşte că nu sunt proiecte şi că zero-zero absorbţie. Dacă avem 600 de milioane numai pentru cofinanţare, asta e mult mai mult decât zero", a declarat ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, după şedinţa de Guvern în care a fost adoptată rectificarea bugetară.

• Marian Munteanu revine în politică

Marian Munteanu, fostul lider al studenţilor de la începutul anilor '90, revine pe scena politică alături de un nou partid, Alianţa Noastră, obiectivul pentru alegerile din toamnă fiind obţinerea unui scor între 8% şi 12%. Cu un discurs cu tentă naţionalistă, fostul lider al studenţilor a prezentat viziunea sa asupra României. "Un stat puternic în slujba cetăţenilor români, nu a altcuiva. Asta vrem. Nu al unor grupuri cu interese, ci în slujba cetăţenilor. Vrem să ne apărăm familiile, să apărăm pământul, să apărăm resursele. Milioane de compatrioţi au părăsit ţara. Culmea, ni se propune să primim în locul lor imigranţi", a afirmat Munteanu care a cerut ca românii din Diaspora să revină în ţară.

• BANCHERUL

• Băncile mari si-au triplat profiturile in acest an

Patru dintre cele mai mari bănci romaneşti (BCR, BRD, Unicredit si ING Bank) au obţinut in prima jumătate a anului profituri nete cumulate de 3,667 miliarde lei, de peste trei ori mai mari decât in aceeaşi perioadă a anului precedent, când s-au ridicat la numai 1,097 miliarde lei. Creşterea spectaculoasă a profiturilor se datorează faptului ca băncile au tot mai puţine pierderi cu creditele neperformante, in timp ce volumele de credite noi acordate a crescut substanţial, datorită programului Prima Casă. Ceea ce nu se va mai întâmpla si in a doua parte a anului, pe fondul adoptării legii privind darea in plata. Un aport important la veniturile băncilor l-a avut si vânzarea acţiunilor deţinute la compania de carduri Visa. De exemplu, BCR a acordat credite noi in valoare de 2,6 miliarde lei, iar BRD - 2,9 miliarde lei, in primele şase luni din acest an.

• ING Bank anunţă un profit de 278 milioane lei in S1, in creştere cu 79%

ING România a raportat în primele 6 luni din 2016 o evoluţie pozitivă a tuturor indicatorilor, continuând să crească activitatea de creditare şi portofoliul de clienţi activi. ING România a înregistrat în primul semestru un profit net de 278 milioane RON, cu 79% mai mult decât în anul precedent. Creşterea a fost determinată în principal de vânzarea acţiunilor Visa în al doilea trimestru din 2016 şi dezvoltarea creditării. Portofoliul de credite a ajuns la 16.293 milioane RON la sfârşitul primului semestru, crescând cu 29% comparativ cu sfârşitul lunii iunie 2015. În prima jumătate a anului 2016, veniturile au crescut cu 39% faţă de S1 2015, ajungând la 675 milioane RON. Câştigul se datorează în principal vânzării acţiunilor Visa, dar şi creşterii continue a creditării. Excluzând impactul vânzării de acţiuni Visa, venitul total a înregistrat o creştere de 13%, ajungând la 552 milioane RON.

• CURIERUL NATIONAL

• Cacealmaua Sky News

Gogoaşa umflată de jurnaliştii britanici de la Sky News a fost rapid spartă de procurorii DIICOT şi ofiţerii de la Crimă Organizată. Practic, după ceva investigaţii, cei din urmă au început să adune probe care să demonstreze că totul a fost o cacealma ieftină. Păpuşari, sponsori şi producători principali ai acestui teatru de marionete au fost "jurnaliştii" britanici care l-au angajat în funcţia de regizor secund (pentru 1.000 de euro) pe un freelancer român, Szanto Aurelian Mihai. În fine, marionete au fost (pentru câte 500 de euro) cei doi vânători care au şi învăţat scenariul de la "regizorul secund". De altfel, şi specialiştii afirmă că reportajul celor de la Sky News despre presupuşi traficanţi români care ar putea să le vândă arme teroriştilor este pură invenţie. Ambasada României la Londra a trimis un drept la replică postului Sky News şi a sesizat CNA-ul britanic

• Profitul OMV Petrom, în cădere liberă

Prim semestru de coşmar pentru OMV Petrom, cea mai mare companie energetică din sud-estul Europei. Profitul companiei s-a prăbuşit în prima parte a acestui an, intervalul ianuarie-iunie, cu 61 de procente, la 408 milioane de lei, de la 1,04 miliarde de lei, în primul semestru al anului trecut. Potrivit CEO-ului OMV Petrom, Mariana Gheorghe, în prima jumătate a anului 2016, mediul de piaţă dificil a impactat negativ rezultatele noastre financiare, anulând efectele performanţei operaţionale îmbunătăţite şi ale disciplinei stricte în privinţa costurilor şi gestionării numerarului.

• De unde vine sporul negativ al populaţiei

Institutul Naţional de Statistică a anunţat miercuri că sporul populaţiei se menţine negativ în România. INS pune acest fapt pe o serie de cauze care ţin mai mult de economie decât pe faptul că românii aleg să facă mai puţini copii şi astfel apare un fenomen de îmbătrânire a populaţiei. Primul motiv invocat pentru situaţia din prezent este faptul că tinerii aleg să locuiască mai mult cu părinţii din cauză că nu îşi permit să găsească o locuinţă convenabilă. Aproape trei sferturi dintre tinerii de 14-29 de ani şi jumătate dintre cei între 18-29 de ani locuiesc cu părinţii, scrie hotnews.ro. Scăderea populaţiei poate fi explicată şi prin faptul că se concep mai puţini copii. Rata de fertilitate a scăzut de la 56,2 în 1990 la 33,4 în 2015. O explicaţie a acestui fapt este că în oraşele în care sursele de venit sunt mai ridicate, cuplurile aleg să facă copii mai târziu, pentru a se concentra pe carieră întâi.

• Poşta Română a încheiat pe profit prima jumătate a anului

Compania Naţională Poşta Română a înregistrat un profit net de 15,8 milioane de lei, în creştere cu 2,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Veniturile totale ale societăţii de stat au fost, însă, în scădere uşoară, ajungând la 562 milioane de lei. Conducerea companiei afirmă că profitul a fost realizat în condiţiile în care nu a făcut investiţii în tehnologie şi ale eliminării cheltuielilor "fără cap". Compania Naţională Poşta Română a înregistrat, în primele şase luni din 2016, un profit brut de 19,6 milioane de lei (4,4 milioane de euro), în creştere cu 5% faţă de perioada similară a anului trecut. Rezultatul net s-a ridicat, în acelaşi interval, la 15,8 milioane de lei (3,5 milioane de euro), în creştere cu 2,5% faţă de primele şase luni din 2015.

• Senatul brazilian a decis să o supună pe Dilma Rousseff unui proces de destituire

În noaptea de marţi spre miercuri, după mai bine de 15 ore de dezbateri sub preşedinţia preşedintelui Tribunalului suprem, Ricardo Lewandowski, Senatul brazilian s-a pronunţat - cu 59 voturi pentru şi 21 împotrivă - în favoarea unui proces de destituire a preşedintei Rousseff, proces ce ar putea duce la destituirea sa definitivă. De precizat că acest vot este penultima etapă a unui maraton politic demarat în urmă cu mai multe luni în Brazilia. Dilma Rousseff a fost suspendată din funcţiile sale la 12 mai anul acesta, prin votul camerei superioare a parlamentului, după care vicepreşedintele, Michel Temer, devenit rivalul ei, a asigurat în continuare conducerea ţării. Procesul de destituire urmează să înceapă la 25 august şi va dura cinci zile. Se intră, deci, într-o nouă etapă a tensiunilor ce domină de mai multe luni Executivul brazilian.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Mutare BOMBĂ! Dacian Cioloş va candida în fruntea listei USR, partidul lui Nicuşor Dan

Robert Turcescu lansează pe contul său de FB o informaţie bombă din culisele politicii: Dacian Cioloş, actualul prim-ministru, va candida pe listele USR, partidul lui Nicuşor Dan. Mişcarea, pusă la cale de Klaus Iohannis vizează crearea unui partid de sprijin pentru PNL, în perspectiva unei guvernări PNL-USR. "Eu cred că premierul Dacian Ciolos se pregăteşte sa candideze in aceasta toamnă, probabil pe listele USB-USR. Si că alături de el vor intra in politica pe listele aceluiaşi partid si alţi membri tehnocraţi ai actualului cabinet. Probabil că aceste informaţii le are si Liviu Dragnea, de aici si contrele din ce in ce mai virulente dintre el si primul-ministru, inclusiv ameninţările cu moţiunea de cenzură. La PNL Ciolos nu se va duce pentru ca Iohannis îşi doreşte sa facă din USB-USR ceea ce este ALDE pentru PSD: un partid de sprijin pentru o eventuala guvernare liberală", a scris el.

• Bătălia PNL-PSD pentru postul de viceguvernator

Deşi liderii PNL susţin că, potrivit algoritmului parlamentar, postul eliberat după demisia lui Bogdan Olteanu le revine, Liviu Dragnea nu pare dispus să respecte vechile înţelegeri. Zilele trecute, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat clar că legea nu prevede respectarea vreunui algoritm şi Parlamentul este cel care decide cine va fi viceguvernator al BNR. "Da ce, BNR-ul e instituţia PNL-ului? (...) Nu există în lege prevăzute locuri pentru grupurile parlamentare. Parlamentul, într-adevăr, votează (...) Noi vom propune sau vom susţine pe cineva care chiar să aibă o pregătire pentru acest post care este un post foarte important", a spus Dragnea. El i-a replicat astfel co-preşedintelui PNL, Vasile Blaga, care a declarat: "Ni se cuvine nominalizarea, există un algoritm parlamentar care a funcţionat întotdeauna, s-a respectat întotdeauna. Nu văd de ce nu s-ar respecta şi acum".

• Bogaţii sărăciţi de FISC

Anaf a vândut bunuri sechestrate din confiscate în urma unor sentinţe penale de 80 de milioane de lei, în primele şase luni ale anului, potrivit datelor obţinute de Capital în urma unui interviu cu şeful ANAF, Dragoş Doroş. Cazurile cu cei mai mulţi bani recuperaţi sunt cele ale lui Marian Iancu, Ovidiu Tender, Dan Voiculescu, Mihai Stoica, Ioan şi Victor Becali. Iancu Marian - suma stabilită cu titlu de prejudiciu 134.548.303 lei; suma stabilită cu tilu de confiscare 755.431.732 lei; suma recuperată pentru confiscare 3.780.916 lei; suma rămasă de recuperat total 886.199.119 lei. Deşi instanţa a dispus sechestre şi confiscare în cazul Carom, firmele lui Maria iancu şi Ovidiu Tender sunt în insolvenţă prin urmare nu se pot executa. În total, e vorba de 162,99 milioane de lei în cazul lui Ovidiu Tender şi 137 de milioane de lei în cazul lui Marian Iancu.

• JURNALUL NATIONAL

• Românii cumpără mărfuri "din afară"

Consumul a explodat în prima parte a acestui an pe fondul majorărilor salariale şi a reducerii TVA de la 24% la 20%. Problema este că industria românească nu reuşeşte să ţină pasul cu nevoile consumatorilor şi banii ajung, în final, în conturile companiilor din afara ţării. Deşi iunie 2016 este prima lună, după mai 2015, în care rata de creştere a exporturilor este mai mare decât ritmul de creştere a importurilor, nivelul este mult inferior estimărilor. Datele prezentate ieri de Institutul Naţional de Statistică arată că deficitul balanţei comerciale (diferenţa dintre importuri şi exporturi) a ajuns la aproape 4,47 miliarde de euro, în prima jumătate a acestui an. Este vorba despre o creştere cu 35,6% faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut.

• Am plătit 30.000 de euro pentru un loc de muncă

Executivul mizează şi în acest an pe ajutoarele de stat pentru atragerea de investiţii directe şi a relaxat condiţiile de acordare ale acestora, conform noii scheme de ajutoare lansate la începutul acestei săptămâni de către Ministerul Finanţelor. Prin cele şase scheme de cofinanţare a investiţiilor făcute de companiile româneşti şi străine derulate începând cu anul 2007, au fost create peste 25.500 de locuri de muncă noi. Începând cu anul 2007 de când au fost institute schemele de sprijin pentru companii, România a atras investiţii în valoare de aproape 1,2 miliarde de euro şi a plătit ajutoare de stat în sumă de circa 751,5 milioane de euro. Asta înseamnă că statul român a plătit pentru fiecare nou loc de muncă aproximativ 29.470 de euro.

• NATIONAL

• Baskanul care l-a adus pe Hagi la Bursaspor i-a împăcat pe Putin si Erdogan

Rusia si Turcia au negociat in secret reconcilierea lor la Taskent, capitala Uzbekistanului. Medierea a fost făcută de miliardarul turc Cavit Çağlar si de preşedintele kazah Nursultan Nazarbaev. Prin intermediul fostului baskan al clubului Bursaspor, diplomaţia turca a început sa tatoneze terenul rus pentru a pune capăt acestei crize. Hurriyet a dezvăluit ca şeful Statului Major General al Forţelor Armate turce, generalul Hulusi Akar, i-a spus lui Erdogan ca a găsit omul potrivit care are intrare la Vladimir Putin. Miliardarul Cavit Çağlar este prieten bun cu Ramazan Abdulatipov, preşedintele Daghestanului (republica autonoma din Caucaz, aflata sub controlul Moscovei), cei doi cunoscându-se din 1990.

• Unde au dispărut 100.000 de turişti?

Weekend-ul trecut pare ca a fost cel mai aglomerat de la începutul sezonului si până acum. Politia raportează 235.000 de turişti, dar, probabil, suma rezultă din numărul de maşini înregistrate in trafic înmulţit cu 3, adică media numărului de ocupanţi. Pe de alta parte, din datele oficiale ale Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) rezulta ca pe Litoral exista doar 110.000 de locuri de cazare. Acum, toata lumea se întreabă unde au dormit restul de peste 100.000 de turişti. Un prilej numai bun pentru a se ridica, din nou, falsa problemă a proprietarilor care închiriază camere "la negru". Dar, pana acolo, sa nu uitam ca o sumedenie dintre turiştii număraţi de Politie deţin apartamente personale, vile sau case de vacanta pe tot litoralul romanesc, de la Mamaia si pana la Vama Veche.

• Falimentul marketingului politic american. Kuweitul se împrumută de 10 miliarde!

Tot mai multe voci din Golful Persic se arata nemulţumite de prăbuşirea preţului la barilul de petrol. In disperarea lor de a lovi Rusia lui Vladimir Putin, americanii au insistat pentru menţinerea la un nivel cat mai scăzut al preţului ţiţeiului (in prezent e undeva la 42 dolari/ baril). La început, statele din Golf au acceptat fără sa crâcnească, însă iată ca apar discuţii la mai bine de doi ani de când s-a ajuns in aceasta situaţie. Pentru prima data din 2000 încoace, Kuweitul înregistrează un deficit bugetar, pe fondul scăderii veniturilor cu 45%! Vorbim despre al doilea stat din regiune lovit de criza petrolului - Arabia Saudita tocmai ce s-a văzut pusă in situaţia neplăcuta de a apela la rezervele valutare ca să poată face fata situaţiei create de lipsa cererii la petrol.

• PUTEREA

• Cercetarea agricolă românească, falimentată de multinaţionale

Se alege praful de cercetarea agricolă românească, domeniu considerat odată drept unul de elită. Fermierii români au devenit dependenţi de multinaţionale, care au acaparat piaţa de seminţe, astfel că domeniul cercetării agricole a ajuns în faliment. În context, reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun, Domenii şi Servicii Conexe - Agrostar solicită Guvernului reorganizarea staţiunilor şi institutelor de cercetare-dezvoltare din sectorul agricol. Situaţia e cu atât mai tristă cu cât cercetătorii români au susţinut timp de 70 de ani agricultura locală şi au transformat România în "grânarul" Europei. Institutele renumite pentru agricultura românească erau Fundulea - Călăraşi, Băneasa Giurgiu, Podul Ilioaiei - Iaşi, Albota - Argeş sau Lovrin - Timiş, dar după 1990 cercetarea agricolă nu a mai fost o prioritate.

• Vremuri grele la Petrom! Sute de sonde închise şi mii de oameni daţi afară

La doi ani de la prăbuşirea preţurilor la petrol, efectele continuă să se vadă, inclusiv în România. Cea mai mare companie petrolieră din România, OMV Petrom, a anunţat că va închide în total în acest an 250 de sonde, asta după după ce anul trecut compania a închis 350 de sonde neprofitabile şi a renunţat la circa 1.200 de angajaţi. Compania controlată de grupul austriac OMV are în producţie circa 7.600 de sonde. Pe de altă parte, vânzările de benzină şi motorină sunt tot în creştere, ca urmare a scăderii preţului la carburanţi. Ieftinirea barilului de petrol se vede şi în numărul de angajaţi al companiilor petroliere, care scade în fiecare an. Numărul de angajaţi al OMV Petrom a scăzut cu 7% în ultimul an de zile. La 30 iunie 2016, compania avea 15.237 salariaţi, faţă de 16.450 angajaţi la sfârşitul primului semestru al anului trecut.

• ROMANIA LIBERA

• Cum au distrus litoralul

Au fost ani când în Neptun, Olimp, Mamaia veneau zeci de mii de turişti germani, scandinavi, francezi, polonezi etc. E vorba de anii "70-"80, despre ceea ce pare acum un frumos basm pe care hotelierii bătrâni îl spun, la ceas de seară, nepoţilor. Ceva a mers îngrozitor de greşit în aceste ultime decenii. Litoralul românesc a ieşit din cataloagele marilor tour-operatori şi a devenit un produs care se adresează exclusiv românilor. Motivele sunt multe: unele ţin de noi, altele de vecini. În primul rând, străinii au investit masiv în infrastructură. Turcii au construit impresionantele resorturi all-inclusive din Antalya şi au ştiut cum să-i încânte pe românii iubitori de mâncare multă, de servicii de calitate, de parfumul Orientului cu care am convieţuit atât de mult timp.

• 30.000 de copii, străini în propria ţară

Criza, lipsa locurilor de muncă şi migraţia masivă către Occident a refugiaţilor de război sunt cauze care au determinat şi determină tot mai mulţi români din străinătate să se întoarcă în ţară împreună cu toată familia. Problema majoră a celor care se repatriază o reprezintă copiii ce au studiat până acum în şcoli din Italia, Spania, UK sau Grecia, şi care acum sunt înscrişi în şcolile din ţară, iar aceştia nu ştiu bine limba română. "O altă problemă o reprezintă dificultatea de adaptare la sistemul românesc de învăţământ. Şi în genere se simt străini în propria ţară", se arată într-un recent articol din ediţia electronică a Gazetei Româneşti. Numai în ultimii 5-6 ani de zile s-au repatriat şi înscris în şcolile româneşti peste 30 de mii de elevi, date ce rezultă din statisticile Ministerului Educaţiei. Un sfert dintre elevii întorşi în şcolile româneşti suferă tulburări de natură psihiatrică, simţindu-se tot mai alienaţi

• ZIARUL FINANCIAR

• Guvernul continuă politica de susţinere a "statului gras"

Aproape trei sferturi (74%) din cele 3,7 miliarde de lei cu care s-au suplimentat cheltuielile bugetare la rectificarea adoptată de guvern se vor duce pe ajutoare sociale şi pe salariile bugetarilor, în timp ce numai 8% din această sumă este alocată pentru investiţii. Astfel, din surplusul de bani alocaţi la capitolul "cheltuieli bugetare", 1,37 mld. de lei se vor duce pe cheltuieli de asistenţă socială şi 1,36 mld. lei pe cheltuieli de personal, în timp ce suma cea mai mică, de numai 300 de milioane de lei, a fost alocată pentru investiţii. "Ponderea pe care o au cheltuielile pentru asistenţă socială şi pentru salarii în această rectificare faţă de cheltuielile pentru investiţii este dovada faptului că în 2016 economia României nu înregistrează niciun progres pe linia modernizării sau a creşterii eficienţei", a explicat profesorul universitar Mircea Coşea.

• Generali revine în piaţa auto: vânzările de RCA şi Casco au urcat cu 37% în S1

Generali România, subsidiara unuia dintre cei mai mari asigurători la nivel european, a revenit puternic în piaţa asigurărilor auto obligatorii (RCA), în condiţiile în care vânzările totale de poliţe auto au urcat cu circa 37% în prima jumătate a anului până la 142 milioane de lei (32 mil. euro). Astfel, la finele lunii iunie, poliţele auto (RCA şi Casco) au ajuns să însemne 60% din portofoliul total de asigurări generale al Generali, faţă de circa 50% la finalul lunii iunie a anului trecut. Compania nu precizează însă care este valoarea primelor subscrise separat pe RCA şi Casco. Creşterea expunerii pe segmentul auto vine după ce o perioadă bună de timp compania italiană a preferat să stea deoparte, tarifele practicate fiind peste media pieţei. De altfel, asigurătorul italian a fost printre primele companii din piaţa locală care şi-au redus semnificativ expunerea de pe clasa asigurărilor RCA. Generali explică această creştere pe seama recentelor falimente (Astra şi Carpatica Asig), care au dus la o aliniere a preţurilor.

• Numărul de start-up-uri noi s-a dublat, deşi firmele primesc aceiaşi bani de la stat pentru investiţii

Peste 5.800 de firme de tip SRL-D s-au înfiinţat în primul semestru al acestui an, apetitul pentru afaceri al românilor ajungând la un nivel record de la începutul anului, arată o analiză a ZF făcută pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Numărul de astfel de afaceri înregistrate a crescut cu 30% faţă de primul semestru al anului trecut şi s-a dublat faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013, în condiţiile în care valoarea ajutorului de la stat primit pentru dezvoltarea firmelor a rămas acelaşi, maximum 10.000 de euro pentru o firmă. În plus, bugetul alocat susţinerii afacerilor debutante a rămas relativ constant în ultimii ani, banii ajungând pentru circa 500 de firme anual în care doar anul trecut au fost înfiinţate peste 9.000 de firme.