REVISTA PRESEI 11.09.2015

• ADEVARUL

• România, în ofsaid în criza imigranţilor din UE

Preşedintele Klaus Iohannis nu este de acord ca România să primească 6.351 de imigranţi, cota impusă de Comisia Europeană. "Nu considerăm că este o soluţie sau oportun să vorbim de cote obligatorii, calculate într-un mod foarte birocratic, contabiliceşte, aş putea spune, fără a consulta statele membre", a spus preşedintele Klaus Iohannis. Poziţia sa vine la numai două zile după ce anunţase că România poate primi maximum 1.785 de persoane venite din Orientul Mijlociu sau din nordul Africii, refugiaţi care se află acum în Grecia, Italia şi Ungaria. O decizie finală în chestiunea cotelor de imigranţi va fi luată la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de luni, 14 septembrie, la Bruxelles, unde vor participa miniştrii de Interne din toate statele membre UE. România va fi reprezentată de Gabriel Oprea, care a stabilit strategia României împreună cu preşedintele Iohannis. La prima vedere, pare că România se opune deciziei liderilor europeni, ceea ce înseamnă că va vota împotrivă la Consiliul JAI. Însă votul României contează puţin spre deloc.

• Lipsa solidarităţii, amendată

Ce riscă România dacă se va arăta consecventă în refuzul de a-i primi pe cei 6.351 de solicitanţi de azil distribuiţi de UE? "Legal, nu poate risca ceva, însă ca imagine, riscă să fie una dintre ţările care nu sunt aproape de coeziunea europeană, de spiritul european, ceea ce ar adăuga un plus de probleme cu privire la imaginea României", se teme europarlamentarul liberal, Norica Nicolai. Totuşi, dincolo de obraz, am putea fi sancţionaţi şi financiar. "Comisia spune foarte clar: un stat poate respinge cotele de imigranţi numai în situaţii excepţionale. Iar situaţie excepţională înseamnă caz de catastrofă naturală. Ţara care refuză cotele de imigranţi va fi penalizată cu 0,002% din PIB. Însă un stat nu poate opta direct pentru amendă în locul cotei de imigranţi", explică Siegfried Mureşan. Spre exemplu, dacă România ar ajunge în situaţia de a fi penalizată, ar trebui să plătească 2, 9 milioane de euro, o sumă modică la nivel de stat.

• Alina Mungiu-Pippidi: Primim câţi refugiaţi trebuie. Nu vă e ruşine?

Mai multe ţări europene foste comuniste, printre care şi a noastră, pretind că nu pot lua câteva mii de refugiaţi. Unii lideri iresponsabili ai acestor ţări, printre care şi a noastră, denunţă înţelegerile europene şi caută scuze - că nu sunt în Schengen sau că refugiaţii nu vor să vină la ei, ci la alţii, ca să se derobeze de obligaţiile lor umanitare. Ţara noastră pierde ocazia de a arăta că poate da înapoi ceva din ce primeşte. Consilieri slabi, lideri de opinie analfabeţi civilizaţional şi conducători politici care nu există decât în şedinţe foto ne fac să arătăm foarte rău zilele astea. Mă consolez cu Angela Merkel: dacă nu mă mutam în Germania nu ştiu dacă ajungeam să trăiesc sub guvernarea cuiva de care să nu-mi fie ruşine, dimpotrivă. Gândiţi-vă numai la satele saşilor care stau goale şi în paragină în Transilvania şi la marile pârloage care încă mai stau nelucrate în ţara noastră, părăsită de atâţia români, înainte să refuzaţi intrarea unor oameni care îşi riscă viaţa dacă rămân la ei acasă. Că restul l-au pierdut deja, demult.

• Consiliera care a oferit explicaţii uluitoare despre Oprescu

Scene absolut incredibile petrecute joi (10 septembrie) în direct la Antena 3. Simona Creţu, consilierul general în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, a făcut o serie de declaraţii uluitoare despre arestarea lui Sorin Oprescu. Conform acesteia, ceea ce a dus la reţinerea lui fostului edil al Capitalei este legea atracţiei universale. Simona Creţu a vorbit preţ de câteva minute bune, în direct la Antena 3, unde a făcut afirmaţii dintre cele mai incoerente în cazul arestării lui Sorin Oprescu. Mai mult de atât, consiliera a mărturisit că ea a scris pe foaie că DNA anchetează şi apoi asta au făcut procurorii în cazul lui Sorin Oprescu. Simona Creţu a ajuns consilier în cadrul Primăriei Capitalei cu susţinerea PDL. Este absolventă a Facultăţii de Comunicare şi Jurnalism din Bucureşti şi ţine cursuri despre legea atracţiei universale. Simona Creţu a intenţionat şi să candideze la Preşedinţia României.

• Bulgaria îi întoarce spatele lui Putin, după ce a vrut să fie republică sovietică, înainte de 1990

Decizia Bulgariei de a-şi închide spaţiul aerian pentru transporturile militare spre Siria a produs iritare la Moscova. Aceasta reprezintă o ruptură surprinzătoare între cele două state care au fost cei mai buni aliaţi în ultimii 70 de ani. Crizele din Grecia şi din Ucraina care se află în pragul colapsului au intrat într-un con de umbră pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Această evoluţie a readus în atenţie regiunea balcanilor, ca rută de tranzit a migranţilor spre centrul Europei dar şi culoar aerian şi maritim între Rusia şi Orientul Mijlociu. În această conjunctură, Bulgaria a ieşit în evidenţă prin poziţia pro-americană, închizându-şi spaţiul aerian pentru zborurile armatei ruse spre Siria. Cu toate acestea, există comentatori care consideră că vecinul nostru de la sud de Dunăre poate să devină veriga slabă între aliaţii est-europeni, a căror securitate depinde în mare măsură de Washington.

• Florian Coldea, prim-adjunct al SRI, a fost decorat de statul francez cu însemnele de Cavaler al Ordinului Naţional al Meritului

Florian Coldea, prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, a fost decorat ieri, la Ambasada Franţei din Bucureşti, cu însemnele de Cavaler al Ordinului Naţional al Meritului. Aceasta este prima decoraţie a statului francez, în istoria colaborării profesionale dintre serviciile româneşti şi cele franceze, oferită unui ofiţer al SRI. În cadrul ceremoniei de înmânare, Francois Saint-Paul, Ambasadorul Franţei în România, a declarat: "Nu voi înceta să insist, în calitate de ambasador al Franţei, ţară care a fost tragic lovită de atacuri teroriste în luna ianuarie a acestui an, asupra importanţei acestei cooperări între servicii pentru a lupta împotriva noilor forme de terorism care aduc atingere valorilor de libertate şi de drept, valori pe care le împărtăşim toţi".

• Robert Negoiţă, noul preşedinte al PSD Bucureşti

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, un apropiat al liderului PSD Liviu Dragnea, a fost ales, cu unanimitate de voturi, preşedinte PSD Bucureşti, cea mai importantă filială din ţară. Ecaterina Andronescu nu a mai candidat pentru un nou mandat în fruntea organizaţiei. Robert Negoiţă este varianta de rezervă a PSD pentru Primăria Capitalei la alegerile locale de anul viitor.

• BANCHERUL

• Doi bancheri din Romania câştigă peste 1 milion de euro pe an, adică peste 80.000 de euro lunar

Doi bancheri care lucrează in Romania, unul din conducerea unei bănci iar altul care coordonează departamentul de investment banking, câştigă peste 1 milion de euro pe an, conform ultimelor date prezentate de Autoritatea Bancara Europeana. Şeful de banca avea in 2013 un salariu fix de 604 mii de euro la care se adaugă bonusuri (remuneraţie variabila) de 476 mii de euro, in timp ce şeful diviziei de investment banking este plătit in principal in funcţie de performanta, cum este firesc (845 de mii de euro), salariul fix fiind de 164 de mii de euro. Conform noilor reglementari, bonusurile bancherilor nu se mai acorda in acelaşi an in care au obţinut performantele ci eşalonat, pentru ca autorităţile de supraveghere sa poată verifica daca respectivele câştiguri nu au avut consecinţe negative asupra pieţei, cum s-a întâmplat înaintea crizei, când bonusurile in exces primite de bancheri i-au determinat sa vândă produse financiare toxice.

• BCR a renunţat sa mai vândă un pachet uriaş de credite neperformante, estimat la 2,7 miliarde de euro

CR a renunţat sa mai vândă un pachet uriaş de credite neperformante, estimat la 2,7 miliarde de euro, denumit Proiectul Neptun, întrucât preţul oferit de doua fonduri de investiţii, Blackstone Group şi Lone Star Funds, ar fi fost prea redus, conform unei informaţii publicate de Bloomberg, care citează doua surse implicate in tranzacţie. Andreas Treichl, şeful Erste Bank, a declarat luna trecuta, in cadrul conferinţei cu investitorii, ca nu este sigur de încheierea tranzacţiei de vânzare a creditelor neperformante in acest an, întrucât banca nu este dispusa sa accepte o reducere importanta a valorii creditelor vândute. "Suntem dispuşi la o foarte, foarte modesta reducere", a spus Treichl. El a precizat însă ca BCR îşi păstrează intenţia de a-si reduce volumul de neperformante, conform înţelegerii cu banca naţionala si cu BCE, astfel încât sa se poată concentra pe acordarea de noi împrumuturi.

• CURENTUL

• Elevelor germane li se recomandă să-şi acopere braţele şi picioarele pentru ca refugiaţii sirieni să fie liniştiţi

Un director de şcoală din Bavaria a fost nevoit să ceară elevelor să-şi acopere braţele şi picioarele, pentru propria lor protecţie faţă de sirienii "refugiaţi" în zonă. În scrisoarea liceului Wilhelm-Diess-Gymnasium, directorul a avertizat elevele că sala de sport a şcolii lui a fost închisă iar orele de Educaţie Fizică se mută la o şcoală primară din vecinătate. "Cetăţenii sirieni sunt în principal musulmani şi vorbesc araba. Refugiaţii sunt marcaţi de propria lor cultură. Deoarece şcoala noastră este chiar lângă locul în care aceştia locuiesc, fetele ar trebui să poarte haine decente. Apariţia cu topuri sau bluze fără mâneci, pantaloni scurţi sau fuste mini ar putea duce la neînţelegeri. " "Neînţelegerile, la care se referă scrisoarea sunt, desigur, atacuri sexuale asupra fetelor albe, aşa cum s-a întâmplat peste tot în cazul în care bărbaţii din lumea a treia au descins în Comunităţile Europene", mai scrie New Observer.

• Cârtiţe - de Tia Şerbănescu

Nu tocmai bucuroşi de oaspeţi, preşedintele şi premierul ne-au atras atenţia să nu ne isterizăm, să nu fim xenofobi sau rasişti. Să fim şi noi europeni, solidari şi toleranţi. Chiar suntem. O adevărată casă de toleranţă. Uite tronsonul de autostradă Sibiu-Orăştie, inaugurat de Ponta în nov. 2014, a şi fost închis pentru reparaţii întrucât autostrada o lua la vale. În ce ţară se tolera aşa ceva? La gazoductul Giurgiu-Ruse a dispărut "cârtiţa" care săpa tunelul: "a dispărut utilajul" a recunoscut ministrul Tudose precizând că "ori s-a pierdut, ori a dispărut". Ori a fost furat, ori a fost vândut. Ce guvern ar tolera aşa ceva? Şi cine ar tolera (şi vota) la nesfârşit personaje corupte, trecute prin închisori (sau arest) care revin de la zdup gata să ne dea lecţii de parcă ar veni de la Sorbona? Supărată pe cei care vorbesc urât despre ei, senatoarea Cristiana Anghel vrea o lege pentru reincriminarea insultei şi calomniei cu care Dragnea nu e de acord: "asta ar mai lipsi, să băgăm oamenii la închisoare pentru că se înjură între ei". Corect. Câţi politicieni ar mai rămâne în libertate? Cine mai face rating la televiziune?

• EVENIMENTUL ZILEI

• ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Uniunea Europeană e un nou Lagăr socialist. Un Lagăr socialist în care în care Berlinul a luat locul Moscovei

Miercuri, 9 septembrie 2015, preşedintele Comisiei Europene a prezentat în Parlamentul European poziţia Comisiei în chestiunea imigranţilor: 1. Cota e obligatorie. 2. Cota impusă României e uriaşă faţă de ceea ce au anunţat preşedintele şi premierul că putem lua: 6351 în loc de 1785. Reacţia României? Ca de obicei prin tînguială de slugă care vrea să scape de sarcina dată de Stăpîn, dar fără să-l supere: România n-are capacitatea economică de a lua mai mult de 1785 de imigranţi, România are probleme economice, România e o ţară săracă. Imaginaţi-vă un soţ căruia cineva îi spune să-i dea nevasta pentru o noapte. Soţul, în loc să sară în sus la o asemenea pretenţie, începe să se scuze că nu poate, deoarece nevasta îi face dimineaţa micul dejun şi el nu se pricepe la aşa ceva. Dacă i-o dă, riscă să plece flămînd la serviciu. Cam la atît se reduce poziţia României în cea mai acută şi cea mai controversată chestiune a Europei de după cel de-al doilea Război mondial.

• Dosarul care a rupt justiţia în două. Ce a povestit şefa Înaltei Curţi despre relaţia cu Rarinca

Procesul Marianei Rarinca, aflat în rejudecare, s-a reluat cu audierea părţilor. Audiate, Stanciu şi Rarinca şi-au menţinut poziţiile, prima că a fost şantajată, a doua că nu a şantajat. Ambele au evitat chestiunea delicată a SMS-urilor. Procesul care a produs cel mai mare scandal în sistemul judiciar s-a reluat, după ce o soluţie de achitare a fost răsturnată de alţi judecători. Prima dată, Rarinca a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare, după şase luni de arest preventiv. Ulterior, alţi doi judecători au decis să o achite pe fosta secretară a soţului Liviei Stanciu, şefa instanţei supreme. În urma unei căi extraordinare de atac, decizia a fost întoarsă şi procesul s-a reluat cu rejudecarea apelului. Ieri, judecata a început cu sala plină. Aproximativ 10 susţinătoare ale femeii, septuagenare, au venit la Curtea de Apel Bucureşti. Afară, alte două suportere ţineau în mâini foi de xerox pe care scria "Je suis Rarinca".

• Omer Susli, Praktiker: Încă doi jucători de pe piaţa de bricolaj vor părăsi România

Fiecare companie care a ieşit de pe piaţa de bricolaj, care a intrat în insolvenţă sau şi-a închis activitatea a contribuit la pierderea credibilităţii pieţei în faţa instituţiilor financiare şi a furnizorilor, a declarat Omer Susli, proprietarul Praktiker România, în cadrul unui seminar pe teme imobiliare. "Dacă ne uităm la socităţile care au intrat în insolvenţă, observăm că au ajuns la acest proces voluntar. Au credite la bancă, datorii la stat şi la furnizori şi primesc un suflu pentru trei ani. Pe unii îi ajută, iar alţii pierd încrederea pieţei. Nu înţeleg de ce o societate care la început de an îşi construieşte un buget îşi cuprinde în acesta pierderi de 20 mil. euro. Decât aşa mai bine nu mai faci nimic. Din acest motiv avem o piaţă agitată. Chiar dacă compania-mamă are foarte mulţi bani, dacă aici pierzi bani an de an, mai bine închizi. De aceea cred că încă doi jucători de pe piaţa de bricolaj vor părăsi România în următorii 2-3 ani", spune Omer Susli.

• "Altarul" din maşină, luat la ochi de politicieni

Un proiect de lege, conceput de câţiva parlamentari, a pus gând rău şoferilor credincioşi care şi-au transformat maşina în bisericuţă. Parlamentarii au venit cu o propunere care, cu siguranţă, nu va fi pe placul multor şoferi. Ei vor să interzică sistemele de lumini suplimentare de pe autoturisme pentru că, în opinia lor, ajung să provoace accidente grave prin orbirea participanţilor la trafic. Proiectul urmează să intre în dezbaterea Senatului. Poliţiştii de la Rutieră spun că, este o falsă problemă a şoferilor această propunere. Aceştia nu ştiu să se fi produs accidente din cauza cruciuliţelor montate în autoturisme. "Este doar inestetic şi este problema lor dacă bordul seamănă cu un zid de rugăciuni. Dacă ar împiedica un şofer, cu siguranţă acesta nu şi-ar face singur rău", a explicat un agent de la Rutieră. Pe străzile Bucureştiului şi nu numai, conducătorii auto aleg să-şi transforme autoturismele în "casă de rugăciuni".

• Terapia fără interferon, de la 1 octombrie

Vasile Ciurchea, preşedintele Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) a anunţat, ieri, că a fost încheiat procesul de negociere cu firmele care produc tratamentul non-interferon, care salvează viaţa pacienţilor cu hepatită C sau ciroză hepatică. Tot el susţine că de la 1 octombrie, medicamentele vor ajunge la pacienţii care au grad de Fibroză 4. "Vor fi 5.000 de pacienţi eligibili, dar îi vom trata pe toţi cei care se încadrează în criteriile medicale. Bolnavii vor fi investigaţi în centrele universitare şi tratamentul se va administra oral, acasă. Vom asigura tratament pentru bolnavii care nu au nicio altă alternativă în acest moment - ciroză, gradul de fibroză F4, urmând apoi să continuăm cu F3", a spus Ciurchea. Preşedintele CNAS a subliniat, însă, că, pentru a primi tratamentul, pacienţii vor semna un contract prin care să fie obligaţi să respecte tratamentul. Cei care nu îndeplinesc criteriile medicale nu vor intra în program, iar, din păcate, tratamentul nu poate fi cumpărat individual. Programul de tratament susţinut de Casă se va derula timp de un an de zile, urmând să se continue negocierile.

• JURNALUL NATIONAL

• Demisia la români, între ridicol şi penibil

Prin ţările Europei de Vest, regulile pentru politicieni sunt clare: dacă ai greşit flagrant, pleci din funcţie. În România însă, lucrurile nu sunt aşa simple. La noi, politicienii promit că demisionează, dar nu o fac, demisionează din senin sau se ţin cu dinţii de funcţii până dau în ridicol. Acestora li se adaugă chibiţii care cer demisia altora pentru orice fleac. Când vine vorba de demisii, politicienii români se comportă ciudat. În 1999, premierul Radu Vasile pierduse sprijinul politic al liderilor PNŢCD, iar preşedintele Emil Constantinescu i-a cerut demisia. Deşi nu avea nicio şansă să-şi menţină Gu-vernul, Vasile nu a demisionat, s-a închis în biroul de la Palatul Victoria şi a refuzat să discute cu şeful statului sau cu ţărăniştii de frunte. Constantinescu a trebuit să-l revoce din funcţie, deşi decretul era îndoielnic din punct de vedere al constituţionalităţii sale. Prea multă logică nu a avut nici demisia lui Emil Boc din funcţia de premier.

• Vin refugiaţii! De unde luăm profesori de arabă?

Primirea refugiaţilor înseamnă o mobilizare de forţe fără precedent, din partea tuturor ministerelor. Conform legii în vigoare, va trebui să le asigurăm cazare, masă, asistenţă medicală, dar şi acces la educaţie şi la piaţa forţei de muncă. Mai mult, statul român este obligat să le asigure refugiaţilor cursuri pentru învăţarea limbii române. Comisia Europeană ne cere să primim peste 6.000 de refugiaţi, de patru ori mai mulţi decât ne permitem. Avem libertatea de a alege, dar va trebui să plătim pentru fiecare refugiat pe care nu-l putem primi. Pentru fiecare refugiat pe care-l primim, Uniunea Europeană ar trebui să ne ajute cu 6.000 de euro pe an, dar nici capacitatea reală de a acoperi această sumă nu este cunoscută încă. Poziţia oficială a României va fi comunicată după şedinţa CSAT programată pentru 17 septembrie.

• România ar putea să nu mai importe gaze din 2016

Importul de gaze din Rusia din acest an s-ar putea ridicat la doar 3% din totalul gazlor naturale consumate, fiind posibil ca de anul viitor România să se bazeze în totalitate pe producţia internă şi să renunţe la importuri, a declarat, ieri, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, Nicolae Havrileţ. Havrileţ a estimat că anul acesta vor fi necesare importuri de gaze din Rusia doar dacă vom avea parte de o iarnă foarte geroasă. "Din luna aprilie nu s-a mai importat nimic. Şi acum, în acest moment, importurile sunt zero. Estimăm pentru acest an importuri de circa 3%, însă luăm gaze din import pentru echilibrare. De exemplu, dacă avem o perioadă mai geroasă, gazele din depozite nu pot fi scoase la presiunile normale. Dacă anul viitor producţia internă va acoperi întreg consumul, atunci nu vom mai importa", a spus Havrileţ.

• Avem 46 de firme mari în regiune

România ocupă locul patru într-un clasament al celor mai mari 500 de firme din Europa Centrală, realizat după afacerile pe care le au companiile în fiecare ţară. Numărul firmelor româneşti prezente în top a crescut faţă de anul trecut, de la 42 la 46, plasând România cu o poziţie mai sus. OMV Petrom, firma deţinută de austrieci în România, cea mai mare companie românească (cu afaceri de peste 4,85 de miliarde de euro), se află pe poziţia a 19-a în topul realizat de compania de consultanţă Deloitte. Următoarea companie, Automobile Dacia (cu afaceri de 4,24 de miliarde de euro), ocupă locul 26. Spre deosebire de cele două, care au rămas pe aceleaşi poziţii, Rompetrol Rafinare (cu venituri de 3,6 miliarde de euro) a urcat 13 locuri, până pe 35. Pe lângă cele trei, în primele 100 de firme din regiune se mai află şi Kaufland România (cu venituri de 1,8 miliarde de euro), pe poziţia 81.

• NATIONAL

• Pana la sfârşitul lunii, in Justiţie se stabileşte marele câştigător. Cine va fi sacrificat: Ponta sau Dragnea?

Isteria la limitele haosului care macină scena politica românească de atâta amar de vreme pare sa se apropie de sfârşit. De fapt, iniţiaţii sistemului susţin ca, pana la sfârşitul acestei luni, conturile răfuielilor interne din coaliţia de guvernământ vor fi deja încheiate. Iar miza este cu atât mai mare cu cat rezultatul luptei surde pentru şefia PSD urmează sa decidă totodată si daca Opoziţia mai poate spera sau nu sa intre la guvernare înainte de termen. Iar totul sta într-o banala disjungere. Pentru ca, daca procurorul de caz va accepta cererea premierului de a nu fi judecat la pachet cu Dan Şova, atunci se poate prognoza un adevărat cutremur pe scena politica. Mai ales ca un scenariu tot mai insistent vehiculat in ultima vreme prognozează ca, daca Ponta scapă din ghearele dosarului Turceni - Rovinari, atunci se anunţă zile negre pentru Liviu Dragnea.

• Schema prin care şeful Cimitirelor l-a îngropat pe Oprescu

Sorin Oprescu a primit cei 25.000 de euro pentru menţinerea in funcţie a unui angajat din subordine, si nu cu titlu de împrumut, aşa cum a susţinut "in mod cu totul neconvingător" in fata judecătorului. Judecătoarea Daria Isabela Miheţ de la Tribunalul Bucureşti, care a emis mandatul de arestare pe numele lui Oprescu, arata in motivare ca in ultimii doi ani, la nivelul administraţiei locale din Bucureşti, un grup bine organizat a creat un sistem prin care operatorii economici care doreau sa obţină contracte din partea instituţiilor publice trebuiau sa dea spaga factorilor de decizie din cadrul aparatului aflat in subordinea edilului şef.

• Hillary Clinton ameninţă Iranul cu o intervenţie militara

Hillary Clinton, înscrisă in cursa pentru desemnarea candidatului Partidului Democrat la preşedinţia SUA, a avertizat ca, daca va deveni preşedinte, nu va ezita sa declanşeze o operaţiune militara împotriva Iranului. "Statele Unite nu vor permite niciodată Iranului sa fabrice arme nucleare", a declarat Hillary Clinton intr-un discurs rostit la Institutul Brookings, in Washington D.C. "In calitatea de preşedinte, voi lua toate masurile necesare pentru protejarea Statelor Unite si a tarilor aliate. Nu voi ezita sa declanşez o operaţiune militara", a spus Clinton. "O intervenţie militara va fi doar in ultima instanţă, după epuizarea tuturor opţiunilor diplomatice", a subliniat Hillary Clinton.

• PUTEREA

• Nem subtitrare, nem licenţă tv. Un deputat vrea interzicerea posturilor tv care emit în limbi străine, fără subtitrare

Deputatul de Iaşi Daniel Oajdea are un proiect de lege care, dacă trece, ar putea conduce la ridicarea licenţelor mai multor televiziuni cu emisie exclusiv în limba maghiară înfiinţate în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Proiectul se referă la modificarea Legii Audiovizualului în sensul introducerii, printre altele, a obligativităţii ca posturile de limbă maghiară să subtitreze emisiunile şi în română. Există mai multe posturi de radio şi televiziune private, locale, care emit exclusiv în limba maghiară. Cele mai importante televiziuni în exclusivitate în ungureşte sunt la Odorheiu Secuiesc, Gheorghieni şi Sfântu Gheorghe. În expunerea de motive, deputatul ieşean explică situaţia precizând că televiziunile respective nu sunt nici măcar monitorizate de Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA). Instituţia care se presupune că are grijă de audiovizualul din România i-ar fi spus că nu poate monitoriza emisiunile în maghiară deoarece nu are angajaţi care să vorbească această limbă.

• Iată cine se pregăteşte să fie numărul doi în stat

În târgul Bucureştilor, o vorbă bântuie liberă pe uliţe de câteva zile. Ea zice că după căderea lui Călin Popescu Tăriceanu din fruntea Senatului, numărul doi în stat va deveni nimeni altul decât Haralambie Vochiţoiu, evident în numele interesului naţional. Actualmente în UNPR, personajul a fost liderul grupului senatorial al PP-DD. Ca aducere aminte, Haralambie Vochiţoiu a fost unul dintre liderii de grup care au semnat proiectul legislativ prin care ANI să nu se mai pronunţe pe cazurile de incompatibilitate şi conflict de interese ale parlamentarilor. El a explicat în ianuarie 2014, într-un interviu pentru PUTEREA, că Legea ANI trebuie "modificată pe alocuri" la anumite capitole, mai ales la incompatibilităţi. Vochiţoiu a dat ca exemplu, în acest sens, că nu a putut să îl angajeze pe cumnatul său ca şofer personal la Senat, de altfel "singurul şofer lângă care mă simt în siguranţă şi lângă care pot dormi, în partea dreaptă".

• Prinţul Paul şi prinţesa Lia, executaţi silit. Cuplul princiar trebuie să înapoieze 1,8 mil. lire sterline

Reprezentanţii unui birou de executare silită au intrat, joi, în locuinţa din Sectorul 2 al Capitalei a prinţului Paul şi a prinţesei Lia. Cuplul princiar a fost condamnat să îi remită unui britanic o datorie de 1,8 milioane de lire sterline. Executarea silită se face în baza unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti din data de 16 iunie 2015. Executorul judecătoresc a mers joi la locuinţa prinţului Paul pentru a evalua bunurile, pentru a putea stabili dacă acestea pot fi valorificate ca să poată fi recuperat prejudiciul. Înalta Curte de Justiţie - Divizia Queen's Bench a decis, la 2 iunie 2010, ca prinţul Paul şi prinţesa Lia să-i plătească lui Marco Houston 1,8 milioane de lire sterline. Marco Houston, editorul publicaţiei Royalty Magazin, a susţinut că i-a împrumutat pe prinţul Paul şi prinţesa Lia cu suma de 1,8 milioane de lire. Chiar dacă a fost doar un împrumut, cuplul princiar nu a mai înapoiat banii, potrivit stirileprotv.ro.

• Oltchim, veşti bune pentru angajaţi

Combinatul chimic Oltchim va concedia mai puţine persoane decât s-a anunţat iniţial datorită rezultatelor bune ale companiei în primul semestru din 2015. Astfel, doar 225 de persoane, reprezentând aproximativ 10% din personal, vor trebui să plece în locul celor 500 anunţaţi iniţial. Aceasta este a doua serie de disponibilizări la Oltchim, după cea din 2013, când au fost concediaţi peste 900 de angajaţi. "Rezultatele pozitive înregistrate de Oltchim in primul semestru, precum si investiţiile realizate din surse proprii in îmbunătăţirea eficientei instalaţiilor de producţie au condus la o reducere a numărului de angajaţi cu 225 de persoane, fata de un număr de aproximativ 500 de disponibilizaţi estimat iniţial, ceea implica o economie cu cheltuielile salariale lunare de 968.000 de lei", notează Oltchim, citat de ziare.com. In primul semestru al anului, Oltchim a înregistrat o cifră de afaceri de 364 milioane lei, in creştere cu 35% fata de aceeaşi perioada a anului.

• ROMANIA LIBERA

• Cum a rezolvat România problema refugiaţilor chilieni, coreeni şi armeni

În timp ce dezbaterile legate de problema refugiaţilor din Orient sunt în toi, tot mai puţini oameni îşi aduc aminte de faptul că, în trecut, România a rezolvat exemplar problema refugiaţilor veniţi de pe alte continente. De fiecare dată, a fost vorba de câteva mii de oameni care şi-au găsit în România salvarea. Cifrele sunt perfect comparabile cu cele aflate azi în dezbaterea publică. Cele trei mari valuri de refugiaţi au fost cele ale chilienilor, din anii 1970, cele ale coreenilor, din anii 1950 şi cele ale armenilor, de la finalul primului război mondial. Au existat şi alte situaţii în care România şi-a deschis porţile în faţa refugiaţilor, cum ar fi cazul refugiaţilor greci din timpul războiului civil din această ţară, însă aceştia erau refugiaţi europeni, mult mai uşor de integrat. Peste 3.000 de chilieni au ajuns în România în anii 1970, după lovitura de stat din 11 septembrie 1973.

• 11 septembrie în istorie: Ungaria deschide "Cortina de Fier". Cele mai grave atentate teroriste din istoria Americii

La 11 septembrie 1945, aliaţii decid că guvernul comunist al României trebuie să includă şi doi miniştri din PNŢ şi PNL. În 1989, Ungaria deschide "Cortina de Fier", permiţând cetăţenilor RDG aflaţi pe teritoriul Ungariei să fugă în RFG. Iar la 11 septembrie 2001 s-au produs cele mai grave atentate teroriste din istoria Americii.

• Iranul, stăpânul din umbră al Damascului

Până de curând piesă majoră a "Axei răului" pentru SUA, Iranul pare decis să lanseze o mare ofensivă diplomatică regională pentru a scăpa de această imagine stânjenitoare, dar mai ales pentru a-şi impune leadershipul. În timp ce valuri de refugiaţi sirieni - sau pretinşi sirieni - invadează Europa, Rusia şi Iranul se înghesuie să-l susţină pe liderul de la Damasc, Bashar al-Assad, o marionetă pentru Moscova şi Teheran care le permite să împartă şi să controleze teritoriul sirian, potrivit propriilor interese. Eforturile militare de ultimă oră ruse şi iraniene sunt concentrate în Lattakia, zona alawită, pregătită ca ultim refugiu pentru Assad, în cazul căderii Damascului. În plan diplomatic, Rusia şi Iranul au ieşit pe scenă fiecare propunând un plan de pace pentru Siria, Moscova pedalând pe o coaliţie internaţională contra terorismului din care ar face parte, cum altfel, şi regimului lui Bashar al-Assad. Progresele militare ale Statului Islamic în Siria îngrijorează Iranul, în timp ce Turcia, ocupată cu kurzii, Arabia Saudită implicată în Yemen, nu par preocupate cu adevărat. Doar ruşii şi iranienii vor menţinerea la putere a lui Bashar al-Assad.

• ZIARUL FINANCIAR

• Topul celor mai mari fabrici din România, companiile care ţin turate motoarele industriei

Fabricile antreprenorilor români au poziţii de forţă în industria alimentară şi în producţia de mobilă. Primii 10 investitori străini din industria prelucrătoare au avut anul trecut afaceri cumulate de peste 58 de miliarde de lei, primii 10 investitori români din acelaşi sector au avut afaceri de 5 miliarde de lei împreună în 2014. Automobile Dacia (automotive), Rompetrol Rafinare (petrol), Petrotel Lukoil (petrol), Ford (auto) şi ArcelorMittal sunt cele mai mari companii din industria prelucrătoare din România în 2014, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Alte cinci fabrici din industria componentelor auto (trei fabrici Continental, una Michelin şi una Autoliv) completează topul celor mai mari zece companii din industria prelucrătoare. În timp ce industria prelucrătoare (practic marile fabrici) are afaceri de 300 mld. lei anual, comerţul adună afaceri cumulate de peste 400 mld. lei, ceea ce arată că România a devenit o piaţă "prizonieră" a consumului.

• Thomas Spurny face un fel de bilanţ la final de mandat la conducerea BCR

Tomas Spurny, 49 de ani, a făcut într-unul din ultimele discursuri din poziţia de şef al celei mai mari bănci locale o pledoarie privind rolul băncilor în economie şi schimbarea industriei bancare şi a BCR în ultimii ani, recunoscând însă existenţa unor greşeli morale şi necesitatea "reaşezării" relaţiilor dintre bănci şi clienţi. "Întreaga industrie se bazează pe încredere şi convingere. Nu cred că am făcut greşeli legale, dar am făcut greşeli morale. Şi azi oamenii ne spun că nu ne-am schimbat prea mult, iar acest argument face parte din prăpastia încrederii. Oamenilor nu le plac băncile pentru că le consideră scumpe, iresponsabile, indiferente la toate aceste lucruri. Ca bancă, am acceptat provocarea, şi cred că echipa de top management a BCR şi-a schimbat complet filosofia. Persoanele care nu sunt mulţumite de bancă cred că azi au parte de un tratament complet diferit faţă de ce primeau în trecut", a declarat preşedintele executiv al BCR. El va părăsi banca la sfârşitul lunii septembrie, urmând să se reîntoarcă în octombrie în Cehia pentru a lua conducerea GE Money Bank Cehia, parte a gigantului american GE.

• Ministrul german al Economiei: Germania primeşte imigranţi pentru a acoperi deficitul demografic şi a menţine ritmul economic

Germania mizează pe integrarea a milioane de imigranţi pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă şi a menţine creşterea economică în următoarele decenii, a declarat joi, în Parlament, ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel. Potrivit estimărilor experţilor germani, populaţia activă a Germaniei se va diminua cu şase milioane de oameni până în anul 2030, pe fondul ratei scăzute de natalităţii. Deficitul forţei de muncă riscă să genereze probleme pentru menţinerea ritmului economiei germane. "Dacă reuşim să îi pregătim rapid pe cei care vin şi să îi integrăm pe piaţa muncii, vom putea rezolva una dintre cele mai mari probleme ale viitorului economic al Germaniei - deficitul de forţă de muncă", a declarat ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel, citat de Reuters. Deşi unii imigranţi, în principal cei din Siria, au studii superioare, circa 20 % sunt analfabeţi, a notat ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere. În acest caz, imigranţii riscă să îngreuneze situaţia socială din Germania. Numărul beneficiarilor de indemnizaţii sociale ar putea creşte cu 460.000, a admis ministrul Muncii, Andrea Nahles.