REVISTA PRESEI 12.09.2011

REVISTA PRESEI 12.09.2011

• ADEVARUL

• Ce schimbări aduce noul an şcolar

Cartele antichiul, programe educative noi şi prelungirea ciclului gimnazial pentru copiii care intră în clasa a V-a se numără printre noutăţi. În anul 2011-2012, care începe azi, autorităţile încearcă să imprime un nou suflu unei instituţii în care nici părinţii, nici profesorii, nici elevii nu par să mai aibă încredere. Prima măsură, cu care se vor confrunta toţi elevii, este că şcoala va începe cu două săptămâni de recapitulare şi o evaluare, ale cărei rezultate vor fi transmise de către diriginţi fiecărui părinte. În funcţie de aceleaşi rezultate, profesorii îşi vor structura materia astfel încât să-i poată ajuta pe elevi să-nveţe mai bine.

• Jobul anului: 5 milioane de euro de la stat

Un proiect de lege iniţiat de mai mulţi senatori propune salarii fabuloase pentru viitorii manageri privaţi din companiile de stat. Managerul Romgaz ar putea câştiga din sala­riu şi bonusuri cinci milioane de euro anual, mai mult decât directorul general al ExxonMobil, cea mai mare companie din lume. Potrivit proiectului, postat pe website-ul Senatului, "indemnizaţia lunară brută plătită managerului privat se negociază pornindu-se de la salariul de bază mediu brut pe întreprinderea publică, corespunzător încadrărilor stabilite prin contracte individuale de muncă ale salariaţilor, calculat în ultima lună, înainte de numirea managerului privat, înmulţită cu un coeficient de ierarhizare.

• 11 septembrie: Cum au comemorat americanii zece ani de la atentate

Actualul şef de la Casa Albă, Barack Obama, George W. Bush, preşedintele republican în urmă cu zece ani, predecesorul său Bill Clinton, actualul vicepreşedinte, Joe Biden, şi preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, John Boehner, au asistat la ceremonii. Locul turnurilor gemene ale World Trade Center a fost luat de două bazine imense, dezvelite ieri, în care sunt gravate numele victimelor.

• Datoria la stat va fi compensată cu creanţe

Ministerul Finanţelor lucrează la o schemă de compensare a datoriilor pe care le au firmele către stat cu creanţele pe care trebuie să le încaseze de la instituţiile publice. Patronatele susţin că nu vor mai trebui să plătească penalităţi dacă datoriile lor la stat vor fi compensate cu ceea ce au de primit de la autorităţi. Patronatele au cerut Ministerului Finanţelor şi premierului Emil Boc, în cadrul unei întâlniri care a avut loc vineri după-amiază, compensarea datoriilor pe care le au firmele la stat cu sumele pe care trebuie să le primească de la autorităţile şi instituţiile publice.

• Petrom, gata să vândă Arpechim înapoi la stat

Ministerul Economiei va începe în cel mai scurt timp negocierile cu Petrom pentru a prelua rafinăria Arpechim Piteşti, pe care compania petrolieră a decis în martie să o închidă definitiv. Noul CEO al OMV, Gerhard Roiss, s-a întâlnit vineri, separat, atât cu premierul Emil Boc, cât şi cu ministrul Economiei, Ion Ariton. "În cadrul întâlnirii, ministrul Ion Ariton a exprimat dorinţa statului român de a cumpăra de la compania OMV Petrom SA rafinăria Arpechim Piteşti. În acest sens, domnul Gerhard Roiss şi-a declarat disponibilitatea de a începe în cel mai scurt timp negocierile cu statul român", a informat Ministerul Economiei.

• Au fost prea optimişti. Prognozele de creştere economică pentru 2012 sunt revizuite în scădere

Ieşirea din recesiune a economiei româneşti, la finele primului trimestru din acest an, le-a dat speranţe autorităţilor, dar şi analiştilor financiari. Ei estimau o creştere a PIB cu 3,5%-4% în 2012, însă, acum, odată cu deteriorarea situaţiei pe pieţele externe, devin mult mai rezervaţi şi revizuiesc în scădere prognozele de creştere economică. Autorităţile române şi Fondul Monetar Internaţional estimeză pentru acest an o creştere economică de 1,5% şi de 3,5-4% pentru 2012. Estimarea de creştere economică pentru anul viitor ar putea fi revizuită semnificativ în jos, la 2,5%, având în vedere contextul internaţional şi pierderea de "tracţiune" a exporturilor, potrivit economistului-şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea.

• Germania şi-a ales noul reprezentant în cadrul Băncii Centrale Europene

Guvernul german l-a nominalizat pe Jorg Asmussen pentru a-l succede pe Juergen Stark ca economist-şef şi membru al consiliului executiv al Băncii Centrale Europene (BCE), după ce acesta din urmă şi-a anunţat demisia la sfârşitul săptămânii trecute. Wolfgang Schauble, ministrul german al Finanţelor, a declarat că speră ca Asmussen va putea să preia îmdatoririle ui Stark până la sfârşitul acestui an. Jorg Asmussen ocupă în prezent funcţia de adjunct al ministrului de Finanţe. Cu toate acestea, prezenţa sa în guvern este privită ca fiind cel puţin bizară, notează "The Wall Street Journal". Asmussen este membru al Partidului Social Democrat, în timp ce la putere se află colaiţia Creştin-Democrată condusă de Angela Merkel.

• Importurile Chinei au atins o valoare-record în august

"Fabrica lumii" a început să importe din ce în ce mai mult. Luna trecută, excedentul comercial al statului a înregistrat o scădere semnificativă în urma creşterii importurilor la un nou nivel-record. China, a doua economie din lume, începe să se bazeze din ce în ce mai mult pe importuri, spre fericirea oficialilor de la Beijing, care doresc reorientarea statului către consum. În luna august, importurile Chinei au crescut cu 30,2% faţă de august 2010, ajungând la valoarea de 155,6 miliarde de dolari, un nou maxim în istoria ţării, transmite "BusinessWeek". Nici exporturile nu s-au lăsat însă mai prejos, înregistrând o creştere de 24,5%, având o valoare de 173,4 miliarde de dolari. Excedentul comercial al Chinei s-a ridicat, astfel, la 17,76 miliarde de dolari.

• De ce se întâlneşte Băsescu cu Obama: se va semna un document important

Întâlnirea este programată marţi, au declarat pentru Adevărul surse importante. Este o vizită foarte scurtă. Cei doi şefi de stat vor avea trei teme de discuţii. Băsescu s-a mai întâlnit cu Obama la Praga, însă aceasta este prima vizită oficială la Washington, în mandatul Obama. Cât priveşte esenţa vizitei preşedintelui Băsescu în SUA, aceasta se va concentra în "acorduri militare importante", cel mai probabil fiind vorba şi despre eventuala semnare a acordului privind scutul antirachetă, au precizat sursele citate. Exploatarea gazelor de şist de pe teritoriul României ar putea să fie o componentă a vizitei din 13 septembrie a preşedintelui Traian Băsescu la Washington, a declarat Iulian Chifu, cercetător specializat în Analiză de Conflict şi Relaţii Internaţionale.

• Oficialii greci jură că vor evita intrarea în incapacitate de plată cu orice preţ

George Papandreou, premierul Greciei, a jurat că va implementa cu succes noile reforme cerute de UE şi de FMI, astfel încât Grecia să poată evita intrarea în incapacitate de plată şi să poată rămâne în zona euro, transmite "Financial Times". "Călătorim pe un drum ascendent în timul unei furtuni internaţionale, dar prima noastră prioritate este să salvăm ţara de la faliment", a declarat Papandreou în faţa colegilor săi din Partidul Socialist. Mii de protestatari care scandau lozinci anti-austeritate s-au strâns în faţa unui centru de conferinţe din Salonic, unde premierul grec ţinea un discurs ieri dimineaţă.

• Egipt: stare de urgenţă după atacul de vineri

Mii de protestatari au devastat, vineri noaptea, Ambasada Israelului de la Cairo. Masa de manifestanţi s-a îndreptat către ambasadă după rugăciunea de vineri seară. Ei au atacat, cu răngi de fier, zidul protector din faţa clădirii, au reuşit să treacă de forţele de securitate şi aproximativ 30 de persoane au pătruns chiar în câteva birouri. Alţii au urcat pe clădire, au rupt şi au aruncat steagul israelian căruia mulţimea i-a dat foc.

• CURENTUL

• Sechestru pe gunoiul Cosa Nostra

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis, vineri, punerea sub sechestru asigurator a mai multor bunuri ce aparţin uneia dintre firmele controlate de mafia italiană în România, SC Ecorec SA. Hotărârea a fost luată la cererea autorităţilor italiene, ea fiind, în fapt, o punere în executare a hotărârii pronunţate de Tribunalul civil şi penal din Palermo după ce s-a constatat "îndeplinită comisia rogatorie solicitată" de departamentul măsuri asiguratorii din cadrul instanţei italiene. Firma Ecorec SA, condusă de controversatul om de afaceri român cu dublă identitate, Victor Dombrovschi/Douglas, administrează groapa de gunoi de la Glina şi se află de mai mulţi ani în atenţia procurorilor români şi italieni deoarece există indicii că face parte dintr-o reţea de societăţi româneşti prin care sunt spălaţi, în România, bani ai mafiei italiene.

• Mii de studenţi români au lucrat în America, în vacanţa de vară

Tot mai mulţi studenţi români capătă experinţe de viaţă peste hotare după ce s-au înscris în programe prin care lucrează, pe perioada vacanţei de vară în străinătate. Astfel, peste 4.000 de studenţi români au aplicat în 2011 ca să muncească în SUA, în cadrul programului Work and Travel USA. 4.064 studenţi au solicitat viza J-, dintre care doar 3.572 au ăi intrat în program, se arată într-un comunicat remis Ziare.com. 479 studenţi au fost refuzaţi pentru ca nu au prezentat suficientă credibilitate la Ambasada SUA.

• CURIERUL NATIONAL

• Cum a ajuns frauda sport naţional în Grecia

Bonurile şi facturile fiscale sunt o raritate într-o ţară unde profiturile se fac mai ales la negru. Economia subterană este 30-40% din PIB, casele sunt făcute fără autorizaţie, iar fondurile europene sunt deversate fără discernământ şi fără rezultate. Jean Quatremer, un reputat comentator politic şi jurnalist francez, arată prin note de vacanţă cum s-a ajuns în această situaţie. A trebuit să aşteptăm 2011 pentru ca partenerii Atenei să recunoască, în sfârşit, oficial, ceea ce toţi cei care vizitau Grecia cunoşteau de mai multă vreme?, întreabă jurnalistul. Fără a face o anchetă aprofundată, ci doar plimbându-te prin Grecia, aşa cum am făcut eu, spune el, puteai ajunge la concluzia că această ţară este departe de Europa, chiar foarte departe.

• Lazea: România are şansa istorică de a reduce inflaţia la nivelul zonei euro

România are şansa istorică de a reduce inflaţia la niveluri de sub 3% în următorii ani, scenariu posibil dacă politica monetară a BNR va fi sprijinită "în mod ferm" de politicile fiscale şi salariale, afirmă economistul şef al BNR, Valentin Lazea, citat de Mediafax. Preţurile de consum au scăzut în iulie pentru a doua lună consecutiv, astfel că rata anuală a inflaţiei a coborât la 4,85%, ajutată şi de eliminarea efectului de bază din iulie 2010, când a fost majorată TVA.

• "Cardul Kogălniceanu", pregătit să susţină credite de 3 mld. euro

Înscrierea în programul guvernamental a început vineri, fiind deja înregistrate 60 de cereri din partea IMM. Programul guvernamental "Mihail Kogălniceanu" pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (IMM) va susţine credite în valoare de aproximativ trei miliarde euro în perioada 2011-2012, având în vedere nivelul garanţiilor care vor fi acordate de Executiv pentru această măsură, care se ridică la 700 milioane euro, potrivit datelor Fondului de Garantare a IMM. "Garanţia este un instrument ce poate susţine activitatea economică. Având în vedere efectul de multiplicare, cele 600-700 milioane euro, garanţii acordate de stat în cadrul acestui program, pot susţine credite de 2,5-3 miliarde de euro pentru firmele mici şi mijlocii pentru capitalul de lucru", a declarat vineri, la lansarea programului "Mihail Kogălniceanu", preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Aurel Şaramet.

• Salariaţii Rodipet cer recuzarea judecătorului sindic Mircea Moldovan

Judecătorul sindic Mircea Moldovan, cel care conduce întreaga procedură de insolvenţă declanşată asupra SC Network Press Concept (fosta Rodipet), ar putea fi recuzat din funcţie, la cererea salariaţilor societăţii. Cererea de recuzare a fost depusă miercuri, la Tribunalul Bucureşti, de reprezentantul salariaţilor Constantin Rădulescu, urmând să fie judecată în Sala de Consiliu. La termenul din 7 septembrie, magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis amânarea judecăţii până la data de 1 februarie 2012, pentru a da răgaz judecătorilor să se pronunţe în privinţa contestaţiilor depuse de fosta Rodipet împotriva Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală şi a celor 9 contestaţii formulate de 9 dintre firmele grupului Awdi.

• Depozitele bancare ale românilor, mai mici comparativ cu bulgarii, ungurii sau polonezii

Valoarea medie a depozitelor bancare ale românilor este de numai 1.193 de euro, cu 60% mai mică faţă de bulgari, de peste două ori mai scăzută comparativ cu ungurii şi polonezii, în timp ce în Germania depozitul mediu pe cap de locuitor trece de 20.600 de euro, potrivit unui studiu A.T. Kearney. În Bulgaria, valoarea medie a depozitelor populaţiei se situează la 1.905 euro, în Ungaria şi Polonia la 2.743 euro, respectiv 2.907 euro, în timp ce Germania are o medie de 20.638 euro. Dintre fostele state comuniste incluse în studiul realizat de firma de consultanţă, Cehia, cu 6.790 euro, şi Slovenia, cu 7.405 euro, au cea mai bună situaţie.

• Ce iepure vor mai scoate din jobenul gol?

La reuniunea G-7 de la Marsilia miniştrii de finanţe din ţările industrializate s-au angajat că băncile centrale vor furniza lichiditate pentru a asigura funcţionarea sistemului. FMI pregăteşte 580 miliarde USD pentru o facilitate specială. Observatori ai pieţei spun că autorităţile au în vedere un şoc major, nefiind exclus falimentul Greciei. Săptămâna trecută s-a încheiat cu o nouă zi de un "roşu aprins" pe pieţele financiare internaţionale, investitorii fiind îngrijoraţi de impasul decizional privind problema datoriilor suverane din statele periferice ale zonei euro. Demisia economistului-şef al Băncii Centrale Europene, Jurgen Stark, a alimentat vânzările pe activele de risc, evenimentul fiind perceput ca o confirmare a absenţei unei viziuni comune la nivelul liderilor politici şi ai autorităţilor monetare cu privire la criza creditului guvernamental.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Ponta ameninţă Evenimentul Zilei. Un atac fără precedent la libertatea presei! Vlad Macovei, redactor-şef EVZ, îi dă replica: Ponta, cel mai activ contributor al Bibliei lui Iuda

Invitat vineri la emisiunea lui Victor Ciutacu, preşedintele PSD, Victor Ponta, a avut ieşiri dure la adresa Evenimentului Zilei. Printre altele, Ponta a ameninţat că va acţiona ziarul în instanţă dacă nu îi va repara imaginea în cazul anchetei ANAF. Redacţia "Evenimentului zilei", prin vocea redactorului-şef Vlad Macovei, răspunde atacurilor liderului PSD, în editorialul EVZ intitulat "Ponta, cel mai activ contributor al Bibliei lui Iuda". Ponta a anunţat că va depune mâine, la judecătoria sectorului 1, o acţiune civilă împotriva "celor de la Evenimentul Zilei, care sunt tot timpul mână în mână cu Băsescu şi cu Blejnar".

• Sorin Oprescu se pregăteşte să dea "Naţional Arena" de pomană

Vinovat pentru dezastrul de pe noul stadion, când toată Europa a râs de gazon, edilul Capitalei vrea să-l concesioneze pe nimic. Sorin Oprescu propune un contract dezastruos de concesionare a noului stadion "Naţional Arena", din care Muncipalitatea nu câştigă mare lucru. Deşi consilierii au cerut modificarea proiectului, edilul şef al Capitalei a venit de cinci ori în faţa lor cu aceleaşi hârtii. Aleşii generali sunt de acord ca "Arena" să fie administrată privat, însă nu în condiţiile propuse de edilul-şef.

• Exploatare ca în lumea a treia la Jucu. VEZI ce s-a ales de raiul Nokia

Muncitorii de la Jucu sunt trimişi acasă în concediu fără plată, venitul lunar ajungând la 500-600 de lei. Nokia are mari probleme la nivel mondial, scăzându-i dramatic cota de piaţă. Din spatele gardurilor de sârmă ghimpată şi a cerberilor care păzesc fabrica Nokia de la Jucu, un muncitor rupe tăcerea. Investiţia concernului finlandez provocase senzaţie în 2008, fabrica urmând să devină unul dintre cei mai mari exportatori ai României. Dar Nokia are probleme mari la nivel mondial, înregistrând cea mai mare rată a scăderii cotei de piaţă din întreaga industrie. Salariile la Jucu sunt demne de lumea a treia: un muncitor este plătit cu 100-150 de euro lunar.

• Este sau nu momentul să privatizăm companiile statului?

Marile companii din sectorul public au încheiat anul 2010 cu rezultate contradictorii. Întrebarea care se pune acum este: ce-ar fi mai profitabil pentru România, să le păstreze sau să le privatizeze? CFR SA a avut în 2010 afaceri de 1,1 miliarde de lei şi pierderi nete de 1,3 miliarde. Compania Naţională a Huilei a raportat, pentru aceeaşi perioadă, o cifră de afaceri de 663 de milioane de lei şi o pierdere netă de 638 de milioane.

• Fuziunea, în varianta perfectă pentru clienţii Alpha Bank şi Bancpost

Grupurile elene EFG Eurobank şi Alpha Bank au decis să fuzioneze, dând astfel naştere celui mai important grup bancar din Europa de Sud-Est. Pentru România, această mişcare va însemna fuziunea dintre Alpha Bank şi Bancpost şi, implicit, apariţia unei noi bănci care, după toate calculele, va ocupa locul trei în topul după active în sistemul bancar. Ce se va întâmpla cu angajaţii celor două bănci sau cu sucursalele lor? Cum vor fi afectaţi clienţii lor şi, nu în ultimul rând, cine va conduce noua bancă? Toate acestea sunt întrebări la care este încă prea devreme pentru a răspunde.

• JURNALUL NATIONAL

• Băsescu trece Oceanul la Marele Licurici. Oficial, nu se ştie exact ce va face şeful statului acolo

Preşedintele României, Traian Băsescu, se va afla la Washington în data de 13 septembrie, într-o vizită de lucru, pentru "finalizarea unor acorduri bilaterale între România şi Statele Unite ale Americii", potrivit Administraţiei Prezidenţiale. Agenda oficială a vizitei preşedintelui în SUA nu este cunoscută până la aceas­tă oră. Mai multe surse au declarat însă pentru Mediafax că majoritatea in­diciilor duc spre o întâlnire a pre­şe­dintelui cu omologul său american, Barack Obama, cel mai probabil pentru semnarea acordului pri­vind amplasarea scutului antirachetă, parafat la 7 iunie.

• Osama nu mai e, dar America e departe de a-şi fi revenit

SUA au plătit consecinţele tragediei de la 11 septembrie 2011, cu bani, cu vieţile soldaţilor lor şi cu prestigiul de cea mai puternică ţară din lume. Cel care a pus la cale marea lovitură în inima puterii mondiale a murit fără să vadă ţara pe care a urât-o cel mai mult îngenuncheată pe vecie. Preşedintele Barack Obama anunţa la 1 mai că un comando de elită al armatei ţă­rii sale l-a ucis pe Osama bin Laden, "creierul" atentatelor din 11 septembrie 2001, cel care în urmă cu zece ani pusese în aplicare planul unui atac terorist de maximă cruzime, doborând cu avioane "sinucigaşe" World Trade Center, unul dintre simbolurile Americii. Era vestea pe care americanii o aşteptau de un deceniu. A venit la fix, exact în anul când comemorarea victimelor lui Bin Laden avea să se "rotunjească" la 10 ani.

• Ungaria cere sprijinul UE pentru blocarea proiectului de la Roşia Montana

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Mediului din Ungaria, Illés Zoltán, a anunţat, ieri, că Guvernul de la Budapesta va face tot posibilul ca mina de la Roşia Montana să rămână închisă. "Am luat legătura cu mai multe ţări din UE şi încercăm să mobilizăm toată Europa să se opună deschiderii unei mine, cu extracţie pe bază de cianură, în România. Demersul nostru nu este unul tâmpit, bazat pe orgoliu, ci susţinut de certificate de la mediu, care atestă cât de mare este pericolul, dacă se va deschide mina de la Roşia Montana. Pe baza cercetării efectuate de minister, am ajuns la concluzia că există şi alte opţiuni de extragere a minereurilor preţioase, diferită decât cea prin cianuri, mult mai ieftine şi fără repercusiuni devastatoare asupra mediului", a declarat Illes Zoltan.

• Retrogradări Moody's

Marile bănci franceze s-ar putea confrunta cu o nouă săptămână de turbulenţe, întrucât Moody's ar putea retrograda ratingurile BNP Paribas, Société Générale şi Crédit Agricole din cauza expunerii la criza datoriilor din Grecia, au declarat surse apropiate situaţiei, citate de Wall Street Journal. O retrogradare este aşteptată după ce Moody's a pus sub supraveghere, pentru o posibilă scădere, calificativele celor trei bănci la 15 iunie, iar intervalul de trei luni, în care banca îşi încheie de obicei analizele, se apropie de sfârşit, au spus sursele.

• NATIONAL

• Basescu, "taticul" Albei ca Zapada

Traian Basescu este gata sa dreaga imaginea PDL cu o formatiune nou-nouta, din randurile careia s-ar putea sa lipseasca multi dintre liderii care nu se mai incadreaza in standardele prezidentiale. Ioana Basescu nu a inregistrat "Miscarea Populara" la OSIM de capul ei. O recunoaste Radu Berceanu, primul democrat-liberal care vorbeste pe sleau despre strategia sefului statului. "In momentul in care presedintele mandateaza pe fiica sa cea mare sa inregistreze o marca legata de un partid sau de o miscare politica, e clar ca are o semnificatie. Ioana Basescu nu s-a apucat ea, asa, singura... si, daca s-ar fi apucat, presedintele ar fi reactionat. Eu cel putin il cunosc pe presedinte si in mod sigur ar fi reactionat", a declarat Berceanu, lasand sa se inteleaga ca seful statului a dorit sa fie cu un pas inaintea tuturor.

• PSD=Partidul Surzilor Demagogi

Adrian Nastase si Mircea Geoana ii dau dreptate lui Traian Basescu, omul considerat de Victor Ponta o adevarata mostra de demagogie, oportunism si minciuna. In timp ce USL sta sa crape in mai multe judete, din cauza scandalurilor starnite de intocmirea listelor electorale, pesedistii transmit public mesaje care se bat cap in cap. Victor Ponta tuna si fulgera impotriva simplei existente a lui Traian Basescu, iar Mircea Geoana se trezeste apreciind gandirea actualului sef de stat, de exemplu. "Ideile (lui Traian Basescu - n.r.) nu sunt neaparat rele, eu cred ca nu are cu cine sa le puna in practica", filozofeaza Geoana, deplangind totodata si slaba calitate a ministrilor cu care este nevoit sa lucreze Basescu.

• De ce se teme Israelul de pace

Trimisul special al presedintelui palestinian Mahmoud Abbas ne-a vizitat tara, sperand sa obtina sprijin pentru aderarea Palestinei la ONU. Dr. Nabil Shaat a dorit o pozitia ferma din partea statului roman cu ocazia aderarii statului independent Palestina la ONU, cerere care va fi depusa la 20 septembrie. Dupa unii analisti, cererea este echivalenta cu declararea unilaterala a independentei Palestinei, cu frontierele din 1967, ceea ce pune gaz pe focul ce mocneste in Orientul Mijlociu, cu Israelul care se opune vehement acestei actiuni.

• Politicienii s-au inchinat buluc la Avram Iancu

Politicienii si-au facut, ieri, la Tebea,, "incalzirea" pentru deschiderea anului scolar. Cand vor da buluc in scoli si licee, plictisind profesorii si elevii. Recomandate de orice "spa" electoral, baile de multime au si ele regula lor: nu poti da drumul la robinet cand vrei, ci trebuie sa profiti de ocaziile oferite de comemorari, sarbatori religioase, locale si nationale, deschiderea anului scolar etc. Iar comemorarea lui Avram Iancu reprezinta un minunat prilej de "baie", prin urmare politicienii se inghesuie in fiecare an sa pozeze in conducatori vrednici si luminati, buni patrioti pe deasupra.

• PUTEREA

• Combinaţia Boc: mărul cu lapte

Executivul condus de Emil Boc i-a pus gând rău programului "Cornul şi laptele", anunţat şi implementat de Guvernul Adrian Năstase, în urmă cu aproape 10 ani. Începând cu 31 octombrie 2011, fiecare elev va primi zilnic la şcoală câte un măr. Alături de lapte şi corn. Ziarul "Puterea" a studiat cu atenţie actul normativ emis de Guvernul Boc şi vă anunţă că e o problemă legată de gramajul merelor. Miercurea trecută, Cabinetul Boc e emis o hotărâre de guvern prin care se implementează programul "Mărul în şcoli". Articolul 1 al actului normativ e foarte clar: "Pentru anul şcolar 2011-2012, se vor acorda gratuit mere, în limita valorii zilnice de 0,315 lei/elev, pentru o perioadă de maximum 94 de zile de şcolarizare, începând cu 31 octombrie 2011".

• Proiect de expulzare a faliţilor din eurozone

Grecia pune din nou pe jar jucătorii internaţionali. Datele arată că guvernul grec nu va putea reduce cuantumul datoriei publice, aşa cum s-a angajat, fapt ce amplifică scenariul falimentului. Cancelarul german, Angela Merkel, şi prim-ministrul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, care este şi preşedinte Eurogrup, încearcă să stabilească cea mai bună soluţie pentru zona euro în condiţiile în care insolvabilitatea grecească pare să fie tot mai mult o certitudine. Germania se pregăteşte pentru falimentul Greciei. Potrivit revistei Der Spiegel, ministrul german de finanţe, Wolfgang Schauble, i-a însărcinat pe specialiştii ministerului pe care-l coordonează să studieze diferite situaţii care pot deriva dintr-un eventual faliment al Greciei.

• Teritoriul se revoltă împotriva împărţirii candidaturilor USL

Înainte de a aborda punctul nevralgic care este Capitala, împărţirea candidaturilor la locale în cadrul USL creează mai multe probleme decât rezolvă. Pentru PNL, alianţa nu aduce nimic, în afară de funcţiile pe care le avea deja şi de încă două candidaturi, dar fără un sprijin sigur din partea aliaţilor. În rest, funcţii imposibil de cucerit, din principalele fiefuri PDL sau - mai rău - UDMR. La PSD, filialele puternice din teritoriu nu înţeleg deloc să se supună calculelor făcute în birourile de la Bucureşti, acolo unde ele le sunt nefavorabile. Ele fie se revoltă împotriva managementului lui Victor Ponta, fie vorbesc, neoficial, de viitoare blaturi.

• Tabără: Statul nu va interveni pe piaţa grâului

Ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat într-un interviu acordat ziarului "Puterea" că intenţionează să reglementeze în viitorul apropiat modul de eliberare a certificatelor de producător. De asemenea, oficialul a anunţat că Guvernul caută o soluţie privind alocarea de fonduri pentru deblocarea situaţiei de la Societatea Naţională Îmbunătăţiri Funciare. Potrivit lui Tabără, statul ar încălca normele Uniunii Europene dacă s-ar aloca resurse financiare pentru administrarea depozitelor de cereale.

• ROMANIA LIBERA

• De ce mizează Statele Unite pe România

Traian Băsescu este aşteptat mâine la Washington într-o vizită de lucru în care SUA şi România vor stabili "un nou nivel al relaţiilor politice şi de securitate". Pe agenda discuţiilor s-ar mai putea adăuga Acordul privind scutul anti-rachetă, liberalizarea vizelor, evaluarea parteneriatului strategic. România a devenit cel mai important partener al Statelor Unite în regiune, după ce a acceptat amplasarea unor elemente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice. Bucureştiul joacă două cărţi americane în zonă: nevoia Washingtonului de a ocoli Rusia pe traseul spre principala axă a secolului 21, aşa cum a fost trasată de experţii militari ai marilor puteri: Golful Aden-Golful Persic-Shanghai şi nu în ultimul rând intenţia nedeclarată a Statelor Unite de a ţine sub control Rusia.

• Noi "mizerii" din partea francezilor: Ştii cum se zice la tomberon în româneşte? Bucureşti!

Se ştie că sportul naţional în România este cerşitul şi nu fotbalul, iar echivalentul românesc pentru cuvântul pubelă este Bucureşti. Acestea sunt doar două dintre glumele umilitoare la adresa românilor pe care le-au făcut două marionete, în cadrul unei emisiuni de satiră din Franţa, potrivit Realitatea.net. Discuţia dintre păpuşi a fost difuzată chiar în ziua meciului de fotbal dintre România şi Franţa, la Canal Plus.

• O nouă lege: părinţii nu vor mai afla sexul copiilor înainte de naştere

Părinţii ar putea să nu mai afle sexul copiilor înainte de naştere dacă un proiect de lege va fi votat.

Conform unei rezoluţii a Comitetului pentru Egalitatea Şanselor, doctorii nu vor mai avea voie să comunice părinţilor sexul copiilor. Propunerea este o reacţie vizavi de practica avorturilor selective, care afectează fetuşii de sex feminin şi care sunt din ce în ce mai numeroase în unele state din fosta URSS, membre ale Consiliului European. Dacă va fi votată, legea se va aplica în toate cele 47 de state membre.

• De ce nu este lăsată BCR pe bursă

AVAS consideră că nu poate influenţa listarea BCR şi nu are responsabilitate juridică pentru Acordul de amânare a listării semnat de cumpărător cu cele cinci SIF-uri. Pachetul majoritar de acţiuni al BCR a fost preluat de grupul austriac Erste în octombrie 2006. Prin contractul iniţial de privatizare Erste ar fi trebuit să listeze BCR în cel mult trei ani de la achiziţie. La începutul anului 2009, directorul executiv al Erste a declarat ca listarea BCR ar trebui să fie amânată până la un moment propice, din cauza condiţilor proaste de pe pieţele de capital.

• Preţul lui 11 septembrie de JOSEPH STIGLITZ

Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 comise de Al Qaeda erau destinate să provoace suferinţă Statelor Unite, ceea ce s-a şi întâmplat, dar într-un fel în care Osama bin Laden probabil că nu şi-ar fi închipuit niciodată. Reacţia preşedintelui George W. Bush la atacuri a compromis principiile fundamentale ale Americii, i-a subminat economia şi i-a şubrezit securitatea. Atacul împotriva Afganistanului survenit după 11 septembrie a fost de înţeles, dar invazia ulterioară în Irak nu a avut nici un fel de legătură cu Al Qaeda - oricât a încercat Bush să stabilească una. Acest război pe care America a ales să-l poarte a devenit repede o afacere foarte scumpă, de sute de ori mai scumpă decât cele 60 de miliarde de dolari preconizate iniţial, pe măsură ce incompetenţa crasă s-a întâlnit cu denaturarea mincinoasă.

• SAPTAMANA FINANCIARA

• Topul moşierilor care stăpânesc aurul verde din România

Universitatea Harvard este cel mai mare proprietar privat de păduri, având aproape 26.000 de hectare. Peste 3 milioane de hectare din suprafaţa forestieră a ţă­rii noastre se află în proprie­tate privată, reprezentând aproape jumătate din pădurile României. "Săptămâna Financiară" vă prezintă Top 100 moşieri din România, întocmit cu ajutorul datelor furnizate de Ministerul Mediului. Cla­sa­mentul arată care sunt companiile internaţionale care au achiziţionat terenuri împădurite, dar şi care sunt instituţiile publice cu averi în­semnate rezultate din aurul verde pe care îl administrează. Moşierul numărul 1 din România este SC Scolopax SRL, care figurează în scriptele Ministerului Mediului ca fiind proprietara a 25.915,33 hectare de fond forestier. De altfel, firma, deţinută prin interpuşi de Universitatea Harvard, este cunoscută ca fiind cel mai mare investitor din acest domeniu, administrând în realitate peste 35.000 hectare de pădure.

• Guvernul are 2,6 miliarde de euro din privatizări, dar nu-i foloseşte

Sumele obţinute din privatizări nu sunt venituri fiscale şi nu se înregistrează ca venituri în bugetul de stat. Într-un cont deschis la Trezorerie sunt în prezent peste 2,6 miliarde de euro. Banii provin din privatizările realizate începând cu anul 2000, nu sunt înregistraţi ca venituri în bugetul de stat şi pot fi cheltuiţi pe baza unor acte normative emise de Guvern. Cabinetul Boc a apelat la această rezervă la începutul lunii august, atunci când a decis să aloce 2,31 miliarde de lei mai multor ministere, sub forma unui împrumut de Trezorerie, pentru asigurarea finanţării proiectelor europene, până la reluarea plăţilor de către UE. La momentul respectiv, pe 4 august, Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor publice, nu a putut să spună câţi bani s-au strâns în contul amintit sau despre ce privatizări ar fi vorba.

• UE face să dispară informaţiile de pe etichete

În urma aplicării legislaţiei europene, produsele cumpărate devin din ce în ce mai misterioase. Dacă normele europene au impus scrierea pe etichetele bunurilor de larg consum a tot mai multor informaţii legate de compoziţie, valori nutriţionale sau riscurile alergenice ale anumitor ingrediente, aceeaşi legislaţie UE devine tot mai permisivă în legătură cu datele legate de ţara de origine sau numele producătorului.

• ZIARUL FINANCIAR

• Dezvoltatorii de malluri au ieşit din criză şi deschid proiecte de 500 mil. euro

Toamna acestui an va fi pentru piaţa mallurilor cea mai bună din ultimii trei ani. Şapte proiecte noi cu o suprafaţă închiriabilă de 300.000 mp se vor deschide în Bucureşti şi în ţară. Şapte proiecte comerciale de dimensiuni mari se vor deschide până la finalul acestui an în Arad, Oradea, Craiova, Constanţa, Iaşi, Botoşani şi Bucureşti după ce investitorii din piaţa mallurilor au revenit puternic, atraşi de reluarea planurilor de expansiune ale retailerilor internaţionali.

• Ziarul Financiar scoate autostrăzile la raport: Încă 11 km asfaltaţi pe A3, Bucuresti-Ploiesti, in trei saptamini. Vezi aici cine nu si-a facut treaba

La trei săptămâni de la ultima vizită a ZF pe şantierul autostrăzii A3 Bucureşti - Ploieşti încă 11 km au fost as­faltaţi, de această dată pe tronsonul din apropierea Capitalei. Dacă pe 17 septembrie erau aproape gata doar 10 km din autostradă, acum dintr-un total de 62 km sunt asfaltaţi 21 km pe tronsoanele firmelor UMB Spedition şi consorţiului Pizzarotti şi Tirena Scavi, pe sectorul dintre km 48 şi 62 şi Centura Capitalei şi nodul rutier de la Moara Vlăsiei. În prezent consorţiul italian lucrează numai pe tronsonul dintre Centura Capitalei şi Moara Vlăsiei, cu o lungime de 13 km, situat între kilometrii 6,5 şi 19,5 ai autostrăzii A3 între Bucureşti şi Ploieşti. Primul tronson de 6,5 km al autostrăzii va fi terminat în octombrie anul viitor în condiţiile în care acesta traversează comuna Voluntari şi terenurile din Pipera care nu au fost încă expropriate.

• Războiul împotriva terorismului a fost o adevărată bombă economică pentru americani: datoria publică a explodat de la 5.700 mld. $ la 15.400 mld. $

În 2004, când vorbele lui încă îi mai făceau pe americani să tremure, Osama bin Laden ameninţa că "va face America să sângereze până la faliment", scrie The New York Times. Deşi nimeni nu a luat ameninţările ad litteram, timpul a demonstrat că vorbele fostului inamic numărul unu al SUA nu au fost tocmai nebuneşti. Un sondaj al cotidianului american pune preţul războiului împotriva terorii la o valoare imensă de 3.300 de miliarde de dolari. Cu alte cuvinte, pentru fiecare dolar cheltuit de al-Qaida pentru a pune la punct atentatele de la 11 septembrie 2001, Statele Unite au cheltuit suma fabuloasă de 6,6 milioane de dolari.

• Managerii de la companiile de stat vor fi platiti cu pina la 80.000 de euro pe luna. Vezi aici care sunt criteriile

Primii manageri din mediul privat care vor veni la conducerea marilor companii de stat precum Hidro­electrica, Oltchim sau Nuclearelectrica ar putea încasa salarii lunare cuprinse între 11.000 şi 75.000 de euro, la care se adaugă bonusuri-record de până la 4,5 milioane de euro pe an. Sumele au fost calculate de Mediafax pe baza informaţiilor dintr-un proiect trimis spre avizare la Guvern. "Asistăm la o simplă preluare a unui model de calcul al salariilor în mediul privat la nivel european care nu are aplicabilitate în România. Se va produce o bulversare în tot sistemul, pentru că dintr-odată se depăşeşte plaja salarială atât din mediul public, cât şi din cel privat", a spus consultantul financiar Ionel Blănculescu.

• Administratorii locali de fonduri au ajuns să aibă pe mână 2 mld. euro. Cine sunt cei mai mari?

Activele fondurilor de investiţii din România au ajuns la finele lunii august la 1,98 mld. euro, luând în calcul şi banii atraşi de fondurile distribuite de administratorii locali, dar care sunt înregistrate în străinătate, potrivit unei statistici a Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF). Statistica cuprinde atât activele fondurilor mutuale (deschise), în valoare de 1,9 mld. euro, cât şi activele fondurilor închise şi ale conturilor individuale din portofoliile administratorilor locali. Creşterea puternică a pieţei fondurilor mutuale a venit ca urmare a promovării mai puternice a acestor produse de către BCR şi Raiffeisen, două dintre cele mai mari bănci de pe piaţă, care au reuşit în trei ani să gestioneze active de peste 630 mil. euro fiecare.

• Statul alege intermediarul pentru Transelectrica. Va renunţa la majorarea de capital?

Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), subordonat Ministerului Economiei, aşteaptă până pe 29 septembrie ofertele intermediarilor interesaţi să coordoneze vânzarea pe bursă a unui pachet de 15% din acţiunile transportatorului de energie electrică Transelectrica (TEL), aflat în portofoliul statului. Pachetul valorează pe bursă circa 49 mil. euro la preţul de închidere de vineri. Anunţul a fost publicat vineri de OPSPI şi face referire doar la pachetul de 15% pe care Ministerul Economiei a anunţat că-l va vinde, conform unei hotărâri de guvern din 2010.

• Jim Rogers, investitorul care a prăbuşit lira sterlină alături de Soros: Dacă Grecia intră în default, cumpăraţi cât de mult euro puteţi

Jim Rogers, fostul partener de afaceri a lui George Soros, alături de care a reuşit să prăbuşească lira sterlină la începutul anilor '90, spune că în cazul în care Grecia nu-şi va mai putea plăti datoriile moneda euro se va deprecia foarte puternic dar acest lucru va reprezenta o oportunitate majoră de cumpărare a monedei europene.