REVISTA PRESEI 15.09.2011

• ADEVARUL

• Basescu, tratat la fel ca Medvedev. Ce urmează după vizita lui Băsescu în America.

Preşedinţii Băsescu şi Obama au bătut palma pentru scutul antirachetă şi pentru un parteneriat strategic între România şi SUA. Vizita la Washington i-a oferit lui Traian Băsescu o baie de mulţime şi o întrevedere de o jumătate de oră cu liderul de la Casa Albă. Primul câştig: securitatea. Preşedintele Traian Băsescu a subliniat, ieri, la întoarcerea din SUA, că Acordul pentru scutul american pe teritoriul României este primul document juridic care menţionează parteneriatul strategic dintre România şi SUA. Acordul semnat la Washington de ministrul de Externe, Teodor Baconschi, şi secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, "face ca, odată transpus în practică, nivelul de securitate al României să fie cel mai înalt din toată istoria vieţii ei", a explicat şeful statului, adaugând că scutul de la Deveselu creşte şi gradul de securitate pentru SUA şi pentru ţările europene.

• IBM angajează 3.000 de români

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a anunţat, în cadrul conferinţei de presă cu Hillary Clinton, că o fabrică IBM cu 3.000 de angajaţi se va deschide în România. "Am vrea să vedem mai multe companii americane investind în România", a adăugat el "Şi noi am vrea", i-a răspuns Hillary Clinton. Nu în ultimul rând, acordul pentru scut reprezintă o recunoaştere a muncii unor diplomaţi. Băsescu l-a nominalizat pe secretarul de stat din MAE, Bogdan Aurescu, cel care a negociat în numele României documentul. "Bogdan Aurescu a acţionat în baza unui mandat scris şi aprobat de mine. Îmi asum alături de el viitoarele critici, dacă vor fi. S-ar putea să am şocul să îl aplaudaţi", a declarat ieri Băsescu, precizând că în zece zile conţinutul documentului va fi făcut public, cu acordul SUA.

• Ar putea creşte exporturile în SUA

Relaţiile economice dintre România şi Statele Unite au un potenţial mult mai mare decât nivelul de acum, pentru că americanii pot veni cu know-how şi cu tehnologie. Însă principala problemă în calea fructificării la maximum a acestui potenţial sunt diferenţele majore care există între ideologiile economice, a declarat pentru "Adevărul" analistul economic Laurian Lungu. El a explicat că economiile anglo-saxone au o cultură bazată pe liberalizare, în timp ce europenii sunt mai degrabă orientaţi către protecţia populaţiei.

• Peste 6.300 de companii americane

Peste 6.300 de companii cu capital american îşi desfăşurau activitatea în România la sfârşitul lunii iulie, reprezentând 3,58% din totalul firmelor cu acţionariat străin, potrivit datelor Registrului Comerţului. Valoarea capitalului subscris de investitorii americani se ridica la 932 de milioane de dolari, plasându-i pe aceştia pe poziţia a 13-a, sub ţări precum Luxemburg sau Panama. Valoarea importurilor în România s-a ridicat în primele şapte luni la 583,2 milioane de dolari. România a exportat peste Ocean bunuri în valoare de 763,6 milioane de dolari, potrivit datelor Biroului de Recensământ al SUA. Potrivit INS, SUA sunt cel de-al 16-lea partener comercial al României la export şi al 19-lea la import.

• Dinu Patriciu: Există interese pentru a transforma teritoriile mai puţin dezvoltate ale UE în teritorii de ocupaţie

Omul de afaceri Dinu Patriciu şi-a manifestat dezacordul faţă de ideea unei fiscalităţi comune la nivelul Uniunii Europene, argumentând că România trebuie să fie lăsată să crească pentru a ajunge la nivelul celorlalte state membre UE. "La începuturi, Uniunea Europeană era concepută ca o Europă a libertăţii, nu ca pe o Europă imperială, o Europă care se integrează economic până la a avea monedă comună şi mai ales fiscalitate comună. Fiscalitatea comună ar fi o povară pentru ţările care nu sunt aşa dezvoltate în Europa.

• "Greii" Europei s-au săturat de spaţiul Schengen

Franţa, Germania şi Spania au respins o propunere a Comisiei Europene privind reforma Schengen, afirmând că guvernele naţionale trebuie să-şi menţină capacitatea de a impune temporar controale la graniţă. Potrivit proiectului propunerii, ce urmează a fi prezentat vineri, Comisia intenţionează să permită ţărilor membre să reintroducă temporar controalele la graniţă în situaţii de urgenţă, dar numai pentru cinci zile, după care Comisia poate decide suspendarea măsurilor. În prezent, statele membre pot impune controale la graniţele interne pentru perioade scurte şi din motive de politici publice sau de securitate naţională, însă reglementările nu sunt definite strict. Pentru a fi adoptată, propunerea, ce vizează modificarea acordului Schengen, necesită acceptul tuturor ţărilor membre şi al Parlamentului European.

• Patronatele "istorice" ies din sistemul legislativ

Cele mai vechi confederaţii patronale din România şi-au pierdut locurile rezervate în Consiliul Economic şi Social, astfel că nu mai participă la avizarea proiectelor de legi şi ordonanţe. Din componenta patronală a Consiliului au ieşit UGIR-1903, UNPR şi CONPIROM. Liderii acestora vor să formeze o nouă instituţie de dialog social, împreună cu sindicatele. Noua Lege a patronatelor a intrat în vigoare de câteva luni, însă îndeplinirea în totalitate a prevederilor acesteia de către marile confederaţii ale angajatorilor a fost lăsată pentru data de 15 septembrie, moment în care la Consiliul Economic şi Social (CES) ar trebui să se contureze o nouă configuraţie a componentei patronale.

• Parlamentul italian a aprobat planul de austeritate propus de guvern

Parlamentul de la Roma a aprobat planul de austeritate propus de guvern, menit să echilibreze bugetul până în 2013. Camera inferioară a Parlamentului din Italia a aprobat miercuri seară un plan de măsuri de consolidare a bugetului, revizuit în mai multe rânduri de guvernul Berlusconi. Planul de 54 de miliarde de euro este un mix de majorări de impozite şi reduceri de cheltuieli menit să echilibreze bugetul până în 2013. Acest pachet de reforme a fost conceput sub presiunea puternică a Băncii Centrale Europene (BCE), care a cerut Italiei măsuri ferme pentru reducerea datoriilor publice.

• Datoriile sufocă Europa. Trei ţări sunt falimentare. Cinci momente cheie ale crizei

Au trecut aproximativ 18 luni de când criza datoriei suverane din Europa a început să stârnească îngrijorare la nivel mondial. În tot acest timp, criza a căpătat proporţii ce au transformat-o în cea mai mare provocare cu care s-a confruntat Uniunea Europeană de la adoptarea monedei unice euro, în urmă cu 12 ani. Grecia, Portugalia şi Irlanda sunt la un pas de faliment, în timp ce Italia şi Spania au început să dea semnale îngrijorătoare. Germania şi Franţa sunt cele mai stabile, dar au şi ele de suferit de pe urma situaţiei economice globale.

• Marea Britanie dă în judecată Banca Centrală Europeană

Autorităţile britanice vor demara un proces împotriva Băncii Centrale Europene (BCE), acuzând că regulile stabilite de instituţia europeană în ceea ce priveşte sistemul bancar generează un "handicap" centrului financiar londonez, City of London. Un proiect al BCE, publicat în această vară, cere caselor de compensaţii să aibă sediul în zona euro dacă vor să administreze mai mult de 5% din piaţă în ceea ce priveşte produsele financiare denominate în euro.

• 46 de milioane de americani, în sărăcie

Numărul americanilor care au trăit sub pragul sărăciei în 2010 a urcat la 46,2 milioane, atingând un nou maxim istoric, potrivit Biroului pentru Recensământ al Statelor Unite ale Americii. Rata naţională a sărăciei a crescut în SUA pentru al treilea an consecutiv, ajungând la 15,1% în 2010. În decembrie 2007, economia americană a intrat în recesiune, care s-a încheiat abia în iunie 2009. Cu toate acestea, efectele crizei financiare rămân la fel de prezente în vieţile americanilor, care se confruntă cu o rată a şomajului de 9,1%. În luna august, economia americană nu a reuşit să creeze niciun loc de muncă.

• CURENTUL

• Elan i-a tăiat alocaţia Mihaelei Rădulescu: "diva" se îmbracă cu aceleaşi haine de acum trei ani

"Diva divelor" Mihaela Rădulescu a avut parte marţi seara de un servilism dus la extrem din partea foştilor ei colegi din trustul Intact, mai exact de la Antena 3, care i-au făcut acesteia un adevărat cult al personalităţii. Mihai Gâdea s-a aflat în rolul personajului care a ridicat-o în slăvi pe Răduleasca, complimentând-o la fiecare pas pe "sărmana" hăituită de presa din România după scandalosul divorţ de Elan Schwartzenberg. Fugită la Monaco, Mihaela a pozat în cadrul interviului în victima prigonită de oamenii răi din ţara noastră, care au "obligat-o" să fie mamă full time la Monaco, pe banii fostului soţ.

• Scandalul între noua şi vechea conducere UGIR, în etapa luptei corp la corp

Scandalurile din confederaţia sindicală UGIR - 1903 au trecut într-o nouă etapă ñ lupta corp la corp. După o perioadă în care s-au înfruntat în justiţie şi în comunicate de presă în care anunţau cine este adevăratul preşedinte al Uniunii Generale a Industriaşilor din România, Cezar Corâci şi Marius Eugen Opran s-au luat la bătaie! Fostul preşedinte al UGIR-1903, Cezar Corâci, a forţat ieri intrarea în sediul confederaţiei, precizând că vrea să îşi recupereze bunurile personale. Televiziunile au transmis imagini incredibile cu oameni care trăgeau disperaţi de uşile sediului, în timp ce alţii încercau să le ţină piept.

• Comasarea alegerilor ar putea fi asumată de guvern

Discuţiile pro şi contra pe tema comasării scrutinelor pentru alegerile locale şi parlamentare continuă în Parlamentul României. Negocierile în coaliţie par deja a fi pecetluite, existând un acord unitar în acest sens. Totuşi, opoziţia contestă aceste măsuri care, susţine cei de la USL, ar fi antidemocratice şi discriminatorii. Cu toate acestea, guvernul şi-ar putea asuma răspunderea în Parlament pe acest proiect de comasare acoperiţi de confortul majorităţii din Parlament. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a declarat, ieri, că nu exclude nicio variantă din cele posibile, inclusiv asumarea răspunderii Guvernului, pentru comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale în 2012.

• CUREIRUL NATIONAL

• Liderii Uniunii Europene - îngrijoraţi pentru viitorul Europei

Surprinzător pentru comentatorii acreditaţi la actuala sesiune a PE, opinia predominantă în cadrul dezbaterilor pe marginea crizei grave din zona euro a fost cea în favoarea salvării "verigilor slabe", a ţărilor aflate în pragul falimentului, fiind invocat costul cu mult mai mare al falimentului decât cel al salvării lor. Şedinţa plenară de ieri a fost consacrată celui mai arzător subiect de pe agenda actualei sesiuni a Parlamentului European. Este pentru prima oară de la declanşarea crizei economice şi financiare când înşişi liderii Uniunii Europene sunt de-a dreptul alarmaţi de situaţia în care se află economiile ţărilor membre şi lansează apeluri disperate la unitate şi solidaritate în abordarea crizei datoriilor în zona euro. "Ne confruntăm cu provocarea cea mai gravă a acestei generaţii... Ne aflăm în luptă pentru viitorul politic al Europei, pentru integrarea europeană", şi-a început expunerea, în numele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.

• Locurile de muncă, soluţia la criza din lumea occidentală?

În timp ce temerile privind criza datoriilor din zona euro şi încetinirea economiei SUA se află într-o continuă creştere, liderii politici ar trebui să se concentreze pe crearea de locuri de muncă, potrivit CNBC. "Fără locuri de muncă, nu vom putea obţine nici măcar o creştere modestă, lucru atât de necesar pentru lumea occidentală", a declarat, ieri, preşedintele companiei britanice de telecomunicaţii BT, Michael Rake. "Pentru ca noi locuri de muncă să apară, întreprinderile trebuie să se simtă încrezătoare cu privire la viitor, iar acest lucru necesită o conducere politică puternică", a mai spus Michael Rake, la reuniunea de vară a Forumului Economic Mondial, ce a avut loc în Dalian, China.

• De revenirea de pe extern au profitat SIF-urile

Unele dintre titlurile de la această categorie au avut avansuri de peste şapte procente. Gabriel Aldea (Intercapital Invest): Interesul investitorilor s-a reaprins în perspectiva Adunărilor Generale unde se va discuta valorificarea pachetelor de la BCR. Ieri am consemnat o şedinţă de reveniri la Bursa de Valori Bucureşti pe fondul unei lichidităţi în media perioadei, cu un rulaj de 29,89 milioane lei al pieţei regular. Debutul a fost ezitant, în zona nivelurilor de referinţă ale şedinţei precedente, însă încă din prima oră de tranzacţionare cotaţiile au început să urce în măsura în care o direcţie similară s-a conturat şi pe principalii indici europeni.

• Statul nu lasă piaţa imobiliară să se aşeze

În loc să ne impoziteze cu mai mult de 80% din venitul pe care îl câştigăm din salarii pretinzând apoi că din acei bani ajută pe cei care < merită > statul nu face decât să ne sărăcească sistematic", a declarat, pentru Curierul Naţional, Cristian Păun, conferenţiar universitar ASE, "noi am devenit cazuri sociale în mare parte datorită unei proaste politici fiscale aplicate românilor o perioadă îndelungată. Stimularea achiziţiei de locuinţe în România nu s-a tradus decât în locuinţe de proastă calitate, locuinţe alocate la preţuri mici (subvenţionate de noi toţi) unor oameni care numai cazuri sociale nu erau, sursă de sifonare de fonduri şi de afaceri permanente cu statul pentru oameni apropiaţi deciziei politice (o formă de a întoarce serviciile electorale)".

• EVENIMENTUL ZILEI

• Oprescu s-a sucit: luaţi-vă stadionul şi spălaţi-vă pe cap cu el!

Edilul-şef al Capitalei, Sorin Oprescu, ignoră sfaturile UEFA în ceea ce priveşte întreţinerea gazonului şi se gândeşte numai cum să scape de "Naţional Arena". Gestionarea stadionului "Naţional Arena" pare să fie o treabă prea grea pentru edilul-şef al Capitalei, Sorin Oprescu. După ce s-a lăudat că le-a dat bucureştenilor cea mai mare arenă din ţară, primul gospodar al oraşului nu ştie acum cum să scape de responsabilităţi. Meciul dintre România şi Franţa, când gazonul s-a transformat "într-un câmp de cartofi", după cum scria presa franceză, i-a lipit pe frunte eticheta de "Oprescu- Gazon". După imensul scandal izbucnit, şi-a dat seama că trebuie să refacă proiectul privind concesionarea stadionului.

• Băsescu a adus de la Obama promisiunea Visului American

Traian Băsescu a venit de la Washington cu asigurări că România va fi inclusă în lista prietenilor SUA, care nu au nevoie de viză. Administraţia de la Washington lucrează la schimbarea legislaţiei pri vind regimul vizelor în cazul "aliaţilor puternici" ai SUA, care sprijină combaterea terorismului. Acest demers, la care se face referire şi în Declaraţia comună adoptată de Barack Obama şi Traian Băsescu, ar permite României să intre pe lista ţărilor ai căror cetăţeni nu vor mai avea nevoie de vize pentru a vizita Statele Unite. La întoarcerea din SUA, şeful statului a dat asigurări că, în urma întâlnirii cu Barack Obama, preşedintele american şi-a arătat disponibilitatea de a sprijini România pentru a fi inclusă în programul Visa Waiver. Acesta permite şederea în SUA pe o perioadă de până la 90 de zile, în scopuri de afaceri şi turistice, fără a solicita viză.

• Ce nu spune Rusia: dilema primăverii arabe

Moscova se teme, în contextul revoltelor din Orientul Mijlociu, că lupta manifestanţilor din ţările arabe i-ar putea inspira pe cei sătui de corupţia şi excesele liderilor ruşi. Acea parte a opiniei publice pentru care Războiul Rece a fost un mod de viaţă - şi nu un subiect de film documentar - ştie că Rusia nu rămâne niciodată în afara jocului. Mai ales dacă de acest "joc" depinde securitatea sa, deopotrivă internă şi externă, pe termen mediu şi lung. Da, mişcările anti-dictatură din ţările arabe i-au luat prin surprindere atât pe liderii europeni şi pe cei americani, cât şi pe cei ruşi. În ultimii douăzeci de ani, guvernele din Tunisia, Egipt, Libia şi Siria au învăţat să supravieţuiască şi în lipsa poziţiei privilegiate de care s-au bucurat în a doua jumătate a secolului XX, dansând între Washington şi Moscova.

• Procesul de selecţie a managerilor privaţi a prins viteză

Autorităţile sunt hotărâte să aleagă, până în februarie 2012, cei mai buni manageri pentru companiile controlate de stat. Miza este una uriaşă: cele mai mari companii de stat, deşi au avut anul trecut afaceri de aproape 50 miliarde lei, au avut pierderi de peste 2 miliarde lei. Cel mai avansat este Ministerul Economiei, care este aproape să aleagă consultantul pentru procesul de recrutare. Cele trei companii ale căror oferte au fost acceptate sunt Asocierea George Butunoiu Group & Biriş Goran, Pedersen and Partners Consulting şi Agenţia de Servicii Professional. Câştigătorul va primi de la stat circa 0,6 milioane euro, fără TVA, pentru serviciile oferite.

• JURNALUL NATIONAL

• România merge spre pana prostului. Expert în energie: "O să vină un moment când nu se va mai aprinde lumina la întrerupător"

Ministerul Economiei pune punctul pe i şi arată starea dezastruoasă a infrastructurii energetice din ţara noastră, după 20 de ani de lipsă cronică de investiţii şi răzgândiri ale guvernanţilor. "Circa 80% din grupurile termoenergetice din România au fost instalate în perioada 1970-1980, în prezent depăşindu-şi practic durata de viaţă normată. Parcul de grupuri din termocentrale, datorită teh­no­logiilor anilor "60-"70 şi a uzurilor, are performanţe reduse, randamente în jurul a 30% - cu excepţia unor grupuri pe cărbune reabilitate care ating 33%", se arată în draftul noii Strategii Energetice elaborate de instituţia condusă de Ion Ariton. "Acum începem să avem de furcă cu consecinţele lipsei de decizie. Merge ce merge să peticeşti, dar când crapă, crapă bine. O să vină un moment când nu se va mai aprinde lumina la întrerupător", a declarat pentru Jurnalul Naţional Ionuţ Purica, expert în energie.

• 257 de nave sunt blocate pe Dunăre din cauza scăderii cotelor apei

Un număr de 257 de nave sunt blocate pe Dunăre din cauza scăderii cotelor apelor fluviului, ceea ce constituie o "stare de risc", potrivit Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI). Pentru înlăturarea acesteia, instituţia a solicitat Guvernului 4 milioane de lei. "Secretarul general adjunct al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Mircea Staicu a prezentat (în Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă - n.r.) situaţia creată ca urmare a scăderii debitelor Dunării, subliniind necesitatea luării unor măsuri urgente pentru deblocarea celor 257 de nave aflate pe Dunăre şi reluarea traficului. În acest sens, reprezentantul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a solicitat alocarea, în baza unei Hotărâri de Guvern, a aproximativ patru milioane de lei, sumă care să fie utilizată pentru înlăturarea stării de risc determinată de scăderea cotelor Dunării", se arată într-un comunicat al MTI.

• Vizita în SUA, secretizată de frică

Băsescu nu a vrut ca deplasarea la Washington să fie tocată de analişti. La finalul unei vizite de numai o zi în SUA, în cursul căreia a avut şi o întâlnire de jumătate de oră cu preşedintele Barack Obama, preşedintele Traian Băsescu a prezentat ieri concluziile discuţiilor: semnarea acordului privind scutul antirachetă, îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale prin extinderea parteneriatului strategic cu SUA, dar şi vestea bună a posibilităţii, după modificarea legislaţiei america­ne, a eliminării vizelor pentru români. În plan personal, vizita în America a preşedintelui s-a încheiat cu o pierdere: Traian Băsescu a rămas fără ceasul de mână. Preşedintele poartă frecvent un ceas marca Patek Philippe, preţul generic de achiziţie fiind de aproximativ 10.000 de euro. În declaraţia de avere preşedintele are trecute ceasuri în valoare totală de 35.000 de euro.

• Sărăcie planetară după trei ani de criză. Datoria publică s-a dublat, fiind de 2.400 de euro/persoană

Criza s-a mutat de la bănci la ţări, planeta este în pragul unui nou dezastru, mai mare decât cel cauzat de Lehman. Au trecut trei ani de la falimentul Lehman Brothers, declarat în 15 septembrie 2008. În acea zi de groază, Lehman se scufunda, Merrill Lynch se vindea de urgenţă către Bank of America, iar o ameninţare şi mai mare apărea la orizont: AIG, care a fost naţionalizată în ziua următoare. Acesta a fost momentul în care criza imobiliară americană s-a transformat într-una bancară şi apoi una economică internaţională. Turbioanele financiare au cuprins rând pe rând toţi giganţii bancari, coloşii industriali, iar în final s-au extins chiar la state. Trei ani mai târziu şi după 14 trilioane de dolari aruncaţi pentru a domoli criza, lumea arată la fel de rău. Evoluţia mondială a ajuns într-un punct în care pare că totul a fost făcut greşit. Singura diferenţă e că acum rămânem fără instrumente de a mai putea rezolva ceva.

• Erste ar putea să cumpere acţiunile BCR de la SIF-uri

Austriecii de la Erste Bank, acţionarul majoritar al BCR, ar pu­tea anunţa în zilele următoare oferta pentru 30% din BCR. Dacă tranzacţia se va încheia, austriecii vor scoate SIF-urile din acţionariatul BCR. Evaluată la circa 600 mil. euro, aceasta ar fi cea mai mare tranzacţie realizată în România în ultimii trei ani. Pentru piaţa de capital va fi însă un mare eşec, deoarece se va pierde şansa unică de a avea cea mai mare bancă din România listată pe bursa locală, potrivit Mediafax. Erste porneşte de la calcule în care BCR este evaluată la circa 2,05 mld. euro, potrivit unui document de lucru în jurul căruia au negociat reprezentanţii Erste şi cei ai SIF-uri­lor.

• NATIONAL

• Socant! 12 ani de inchisoare pentru Adrian Nastase

In culisele politice se vorbeste intens despre iminenta unui "cutremur", care va matura capete de soi de pe intreg esicherul. Codasa de obicei, Romania a decis acum sa fie fruncea Apocalipsei prevestite de raposatii mayasi pentru 2012. Primele "ofrande" vor fi cu adevarat de soi, alese pe spranceana din principalele partide: pesedistii Adrian Nastase si Liviu Dragnea, pedelistul Gheorghe Stefan "Pinalti" si liberalul Dan Radu Rusanu. Iar la capitolul "s.a.m.d." se mai pronunta numele pesedistilor Victor Ponta si Constantin Nita.

• Ponta i-a luat frica lui Vanghelie

Desi in vara a pus in scena o executie ca la carte, liderul PSD Victor Ponta se teme, in continuare de primarul sectorului 5, Marian Vanghelie. Dupa ce i-a imbrobodit pe presedintii de organizatii sa voteze in CEx mazilirea lui Marian Vanghelie, presedintele PSD nu mai vrea nici in ruptul capului sa organizeze alegeri in filiala bucuresteana. Ce-i drept, dincolo de lucrurile care i se imputa, primarul sectorului 5 a iesit la bataie doar atunci cand a fost nevoie, dovedind astfel ca are mai mult fler politic decat toata conducerea partidului la un loc.

• Cum s-au razbunat evreii pe Obama

Pozitia presedintelui in privinta statului Palestina i-a lasat pe democrati fara voturi in Districtul 9 din New York, cu larga populatie de evrei ortodocsi. Acestia au ales un republican, dupa aproape o suta de ani. Mai exact, din 1923, Districtul 9 nu a mai fost reprezentat de un republican. Mesajul evreilor ortodocsi este ca nucleul dizident "New York 9", simbol al democratiei, promite sa destabilizeze intregul oras si sa le ingroape democratilor nazuintele de castig la alegerile din 2012. Mesajul este si pentru Adunarea Generala a ONU, cu sediul la New York, care va vota la sfarsitul acestei luni trecerea statului Palestina sub protectia Natiunilor Unite.

• PUTEREA

• Aghiotanţii de ieri, afaceriştii de astăzi

Mulţi dintre cei care au stat în umbra unor demnitari ori a unor persoane cu funcţii-cheie în administraţia publică locală sau centrală au ajuns să învârtă afaceri de milioane. Funcţiile "umile" de şofer, consilier sau şef de cabinet i-au propulsat în vârful piramidei sociale şi în topul afaceriştilor de succes. Fie că s-au ocupat de afacerile din umbră ale celor pe care îi slujeau, fie că şi-au dezvoltat propriile "biznisuri" profitând de puterile date de poziţiile ocupate, "aghiotanţii" potentaţilor vremii au ajuns să trăiască fără grija vreunui viitor incert, dacă nu, chiar la adăpostul unor averi de milioane, care prosperă şi acum fără a mai beneficia de privilegiile conferite de poziţiile ocupate la începutul ascensiunii lor.

• Preşedintele Italiei, în România

Giorgio Napolitano, preşedintele Italiei, va efectua, în perioada 15-16 septembrie, o vizită de stat în România, la invitaţia preşedintelui Traian Băsescu, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei prezidenţiale. În cursul vizitei, preşedintele Giorgio Napolitano, care va fi însoţit de ministrul afacerilor externe, Franco Frattini, va avea întrevederi şi cu primul-ministru Emil Boc, precum şi cu preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, Roberta Anastase, respectiv Mircea Geoană.

• Dosarul Rompetrol revine

Tribunalul Bucureşti a repus pe rol dosarul Rompetrol, după aproape un an cât a stat blocat la Curtea Constituţională, instanţa amânând însă procesul, după ce doi dintre inculpaţi nu au fost citaţi corect pentru termenul de miercuri. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 29 septembrie. Reamintim că în acest dosar, la 8 septembrie 2006, omul de afaceri Dinu Patriciu a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT pentru săvârşirea a şapte infracţiuni: delapidare, spălare de bani, asociere la săvârşirea de infracţiuni, manipularea pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare, dezvăluire de informaţii privilegiate, spălare de bani şi iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat.

• Lăzăroiu acuză Opoziţia

Ministrul Sebastian Lăzăroiu susţine că partidele de opoziţie pun beţe-n roate muncii sale. Lăzăroiu s-a plâns miercuri că adoptarea Legii asistenţei sociale este tergiversată de membrii Opoziţiei. "Partidele din opoziţie tergiversează adoptarea acestei legi, ceea ce este de nepermis. (...) România şi-a câştigat o brumă de credibilitate şi nu trebuie să o distrugem prin jocuri politice. Dacă această lege nu va fi adoptată până la sfârşitul lui septembrie, înseamnă că avem o problemă", a declarat ministrul muncii.

• ROMANIA LIBERA

• De ce nu este marfă în magazinele lui Patriciu

De două luni de zile rafturile magazinelor Mic.ro sunt aproape goale. Unele produse lipsesc cu desăvârşire, iar alte sortimente se găsesc cu intermitenţă. De o săptămână alimentele perisabile, cu termene de garanţie restrâns precum lactate şi pâine nici nu se mai aduc. Întrebaţi, vânzătorii dau din umeri supăraţi şi spun că nu ştiu ce se întâmplă că doar "e treaba patronilor" să aducă marfă în magazin. După un an şi jumătate de la lansarea afacerii cu magazine de proximitate, omul de afaceri Dinu Patriciu, proprietarul companiei Mercadia Holland care deţine băcăniile Mic.ro explică disfuncţionalităţile apărute prin "necesitatea restructurării din mers". În plus, nici planurile iniţiale care presupuneau cooptarea de asociaţi în magazinele Mic.ro nu au condus la rezultatele scontate. Doar 10% dintre unităţi funcţionează într-un astfel de sistem.

• "Antipa", cel mai modern muzeu din România

Sâmbătă se redeschid porţile Muzeului Naţional de Istorie Naturală. A fost nevoie de doi ani şi de 13 milioane de euro pentru ca animalele unicat să fie gata de întâlnirea cu publicul. Nerăbdarea publicului a fost foarte mare, telefoanele au sunat încontinuu, iar nemulţumiţii îşi strigau oful: "Nu mai deschideţi odată?". Ziua Z va fi sâmbătă. Publicul va putea intra în Muzeul Antipa de la ora 10.00, ora de începere a programului normal. Biletul de intrare va costa doar 20 lei. Ce e nou? Sistemul de informare a vizitatorilor ţine de secolul XXI. Sunt 67 de infotouchuri pe care le poate folosi şi un copil apăsând doar pe imaginea unui animal despre care vrea detalii. Primul impact puternic este însă fondul sonor, care indică zona unde te afli: sunetul mării pentru zona marină, ţârâit de cosaşi şi orăcăit de broaşte, vuietul vântului în zona alpină etc. Pe plafonul din dreptul mamuţilor este o proiecţie vizuală şi sonoră care redă sunetul profund al paşilor imenselor mamifere pe vreme de ploaie.

• Se ascute lupta pentru controlul Deltei

Laszlo Borbely vrea să-l scoată ţap ispăşitor pe guvernatorul ARBDD Grigore Baboianu pentru toate relele din Delta Dunării pentru a da satisfacţie colegilor săi de guvernare de la PDL, care nu-l mai agreează după ce le-a deranjat interesele. Ministrul Borbely l-a acuzat pe guvernatorul Baboianu că perpetuează haosul, în Deltă. "Dacă într-o lună guvernatorul Baboianu nu va impune aplicarea prevederilor din noua lege prin elaborarea şi adoptarea actelor normative subsecvente şi nu va pune piciorul în prag în privinţa protejării biodiversităţii din Deltă, mai ales a resurselor piscicole, voi lua măsuri drastice.

• ZIARUL FINANCIAR

• Anunţul oficial prin care Erste cumpără de la patru SIF-uri 24% din BCR. SIF Moldova nu a acceptat oferta. Austriecii lasă însă poarta deschisă

Grupul austriac Erste a anunţat miercuri seară că preia 24% din BCR de la patru SIF-uri, într-o tranzacţie complexă care implică un schimb de acţiuni plus o sumă în cash. SIF Moldova nu a acceptat oferta, dar austriecii au ăsat poarta deschisă. Este cea mai mare tranzacţie din acest an de pe piaţa românească. După şase ani din momentul în care au cumpărat pachetul majoritar la BCR, într-o tranzacţie de 3,75 miliarde de euro, acum austriecii cumpără încă 24%. Cele cinci SIF-uri care deţin 30% nu au avut forţa să impună la nivel politic în România listarea BCR la Bucureşti, condiţie care era scrisă în contractul de privatizare. Erste a fost mult mai puternică şi le-a pus pe masă şefilor SIF-urilor o ofertă "de nerefuzat" în criză.

• Care sunt şansele de a adopta euro mai devreme?

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, care a trăit pe viu toate evenimentele majore economice din ultimele şase decenii, are o teorie personală interesantă. El spune că pentru România s-ar putea ivi şansa de a trece la euro mai repede decât ne-am fi aşteptat. Dar cu condiţia să se repete istoria, în spirală. El explică acest lucru prin faptul că Europa, aflându-se în criză, s-ar putea să vadă ca unică soluţie unificarea, nu doar pentru a scăpa de criza actuală, ci pentru a impune Uniunea Europeană între marile puteri economice în noua epocă în care intră lumea.

• Ce câştigă România din scutul antirachetă

Prin amplasarea scutului american antirachetă România şi-a asigurat o securitate deplină a teritoriului şi a economiei. Documentele privind amplasarea scutului american au fost semnate marţi seară la Washington de miniştrii de externe ai României şi SUA, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu care, în prealabil, au fost adoptate împreună cu omologul său Barack Obama "Declaraţia privind parteneriatul strategic pentru secolul XXI" care evocă strângerea cooperării dincolo de sectorul militar - schimburi comerciale, investiţii, securitate energetică. Oficialii români cred că după ziua de marţi, cooperarea economică cu SUA - care are investiţii directe în România de doar 1 mld. dolari - se va intensifica.

• Trei ani de criză: de la Lehman Brothers la Grecia

Exact cu trei ani în urmă, pe data de 15 septembrie, una dintre cele mai mari bănci de investiţii din lume, Lehman Brothers, anunţa falimentul aruncând în haos pieţele de capital din întreaga lume. Investitorii au început să vândă acţiuni în neştire, băncile au tăiat finanţările, economia a căzut în recesiune. De trei ani, conducătorii politici şi economici ai lumii încearcă să găsească soluţii pentru relansarea economică, însă miile de miliarde de dolari pompate de state pentru susţinerea băncilor şi pentru programe de stimulare economică s-au dovedit doar remedii temporare, iar criza s-a acutizat şi mai mult, ame­ninţând acum cu falimentul ţări precum Grecia, iar cei care ar trebui să salveze situaţia, SUA, Germania, Franţa, sunt tot mai şubrezi

• Exporturile în afara UE accelerează, dar volumele mici nu pot suplini temperarea din zona euro

Exporturile către ţările din afara Uniunii Europene au început să câştige teren în ultimele luni, ritmurile de creştere comparativ cu 2010 fiind mai mari faţă de cele înregistrate de schimburile comerciale cu ţările UE, însă volumele exportate rămân net inferioare. Ponderea exporturilor extra-UE a crescut în 2011 spre 30% din total. Pieţele spre care s-ar putea orienta ar fi pieţele mari din proximitate (Rusia, Ucraina, Turcia), pieţele din America de Sud (unde creşterea economică este puternică, dar bazată preponderent pe exploatarea resurselor naturale) şi pieţele care par să reziste mai bine în criza actuală (Australia, Canada, Israel, Africa de Sud, Scandinavia), în opinia economistului-şef al UniCredit Ţiriac, Dan Bucsa.