REVISTA PRESEI 16.04.2015

• ADEVARUL

• Ce îi leagă pe proprietarii RCS&RDS, Dedeman şi Banca Transilvania

Banca Transilvania şi RCS & RDS s-au găsit, din motive diferite, în atenţia presei financiare din ultimele zile, după ce banca clujeană a plătit peste 700 de milioane de euro pentru Volksbank, iar RCS & RDS a pierdut un om cheie de la conducerea companiei, Alexandru Oprea, cel care este creditat, alături de Zoltan Teszari, pentru succesul grupului de televiziune, telefonie şi internet. Poveştile celor două companii româneşti (ambele au şi acţionari străini, însă minoritari) au reuşit să aducă în prim-plan o mai veche, dar parcă niciodată atât de actuală temă de discuţie: succesul companiilor româneşti în domenii unde te-ai aştepta să vezi în postură de lideri marile corporaţii internaţionale. Au profitat de criză şi au ajuns să domine - tocmai prin buna strategie de creştere din ultimii şapte ani - industrii în care nimeni nu ar fi pariat pe succesul jucătorilor locali. Poveştile RCS & RDS, Dedeman şi Banca Transilvania subliniază importanţa unui mare avantaj strategic, care aparţine, de regulă, companiilor antreprenoriale: viteza deciziilor.

• Taxa auto este discriminatorie şi descurajează importurile de maşini rulate

Timbrul de mediu este discriminator, a decis Curtea Europeană de Justiţie din Luxemburg, aceasta reclamând faptul că pentru maşinile de mâna a doua înmatriculate între 1 ianuarie 2007 şi 1 ianuarie 2013 taxa este zero. Curtea Europeană de Justiţie a decis, astfel, că scutirea de la plata timbrului auto favorizează vânzările de autoturisme second hand şi descurajează importurile de vehicule similare, ceea ce este interzis de legislaţia europeană. Ca să rezolve problema, Guvernul are la dispoziţie două soluţii teoretice: fie elimină taxa şi la autoturismele importate, fie elimină excepţia. Cum, din 2007 încoace toate Guvernele s-au chinuit să restrângă importurile de maşini rulate, cel mai probabil, Executivul va ridica excepţia şi vor plăti timbru de mediu şi cumpărătorii care preiau maşini înmatriculate în perioada 2007-2013. Ulterior, foştii proprietari ar rămâne să îşi recupereze singuri sumele de la stat.

• Ceartă românească la Bruxelles pe tema MCV

Dezbaterea pe tema Mecanismului de Cooperare şi Verificare din Parlamentul European a fost un bun prilej pentru eurodeputaţii români să se încaiere: cei de dreapta au susţinut că raportul MCV este un sprijin pentru ţara noastră, cei de stânga, dimpotrivă, s-au arătat jigniţi şi discreditaţi. Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European (PE) a organizat, marţi, o audiere privind implementarea reformelor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în Bulgaria şi România, raportor fiind europarlamentarul Monica Macovei. La dezbatere au participat, din partea României, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, dar şi mai mulţi europarlamentari, atât din grupul PPE, cât şi de la socialişti, un bun prilej de răfuială politică.

• Gheorghe Ştefan: Fotbalul şi Primăria Piatra Neamţ m-au adus la Rahova. "Beciul Domnesc" te înmoaie

Gheorghe Ştefan, fostul primar al municipiului Piatra Neamţ, va fi plasat în arest la domiciliu. Magistraţii Curţii Supreme au respins, miercuri, contestaţia procurorilor anticorupţie împotriva deciziei prin care i-a fost înlocuit arestul preventiv, în dosarul Microsoft. La ieşirea din Penitenciarul Rahova că a ajuns în acest loc din cauza fotbalului şi a faptului că a intrat în politică atunci când a candidat la primărie. La ieşirea din arest că fotbalul şi primăria l-au adus la Rahova. "Sper că toţi cei care au greşit vor plăti. Eu am greşit şi voi plăti. Am greşit că am avut încredere în oameni", a declarat Gheorghe Ştefan care a precizat că nu va mai face politică. De asemenea, a refuzat să facă declaraţii legate de dosarul Microsoft. Fostul edil am municipiului Piatra Neamţ a vorbit şi despre viaţa în arest. "Ce nu te omoară te întăreşte, dar pot să spun că «Beciul Domnesc» te înmoaie", a adăugat Ştefan care a afirmat că starea sa de sănătate "e una precară", având leucemie limfatică, dar în stare incipientă.

• PSD s-a răzgândit: STS nu mai trece în subordinea MAI

Senatorii au respins, miercuri, proiectul de lege care prevedea că STS va trece în subordinea MAI, îşi va schimba denumirea şi va intra în totala autoritate a premierului Victor Ponta şi nu a ministrului de Interne. Plenul Senatului a respins, cu 79 de voturi "împotrivă şi patru "pentru", proietul de lege care prevedea trecerea STS În subordinea Ministerului de Interne. Conform legii actuale de funcţionare, conducerea STS este asigurată de un director, cu rang de secretar de stat, numit de CSAT, unde deciziile se iau prin consens, la propunerea preşedintelui CSAT, adică a preşedintelui ţării. Iar adjuncţii săi se numesc tot de CSAT, la propunerea directorului STS.

• Dan Şova se plânge la Curtea Supremă de durata anchetei DNA în dosarul "Turceni-Rovinari" în care s-a cerut aviz pentru arestarea sa

Senatorul PSD Dan Şova a depus, la Curtea Supremă, o contestaţie în care reclamă durata de desfăşurare a anchetei procurorilor în dosarul "Turceni-Rovinari". Contestaţia urmează să fie anlizată joi. În acest dosar DNA a cerut Parlamentului avizarea reţinerii lui Şova, însă Senatul nici nu a emis o hotărâre de respingere a solicitării, arătând doar că nu a fost întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii unui senator. În acest dosar, Dan Şova este suspectat că prin firma la care a fost asociat până în 2009, SCA "Şova şi Asociaţii", ar fi încheiat ilegal mai multe contracte cu complexurile energetice Turceni şi Rovinari în urma cărora acestea ar fi fost prejudiciate cu aproape 3,5 milioane de lei.

• Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei, a plecat ieri din România

Percheziţiile desfăşurate miercuri, 15 aprilie, la sediul Consiliului Judeţean Iaşi s-au încheiat în jurul orei 15.00, procurorii DNA ridicând mai multe documente, fără însă ca vreun funcţionar al instituţiei să fie ridicat şi dus la audieri la sediul Procuraturii Anticorupţie. Procurorii DNA Iaşi au percheziţionat timp de câteva ore mai multe birouri ale CJ, inclusiv cele unde funcţionează serviciul de achiziţii, iar în jurul orei 15.00 au părăsit clădirea. Anchetatorii au ridicat din sediul CJ mai mulţi saci, dar şi cutii cu documente, pe care le-au dus cu o maşină la sediul DNA Iaşi. Anchetatorii, nu au făcut nici o declaraţie în momentul în care au părăsit clădirea CJ Iaşi. Preşedintele CJ Iaşi, Cristian Adomniţei, a plecat din ţară ieri, la ora 9.30, la puţin timp după ce magistraţii au descins la instituţia publică. Adomniţei participă până vineri, 17 aprilie, la o şedinţă a Comitetului Regiunilor, organizată la Bruxelles.

• BANCHERUL

• Sefii Bancii Transilvania si-au majorat salariile cu 30%, adica cu 3,3 milioane lei

Salariile membrilor Consiliului de Administratie (CA) si conducerii executive a grupului financiar Banca Transilvania au crescut in 2014 cu 30% fata de 2013, adica echivalentul a 3,3 milioane lei, de la 7,6 la 11 milioane de lei. Veniturile aferente doar conducerii bancii (CA si directoratul) au avut un ritm de creştere asemănător, de la 4,8 la 7,3 milioane lei, conform datelor din raportul anual publicat de banca. Daca împărţim cele 7,3 milioane lei la cele 14 persoane din conducerea bancii, rezulta un salariu mediu de aproximativ o jumătate de milion de lei pentru fiecare membru de conducere, ceea ce înseamnă in jur de 43.000 de lei lunar, echivalentul a aproape 10.000 de euro. Conducerea executiva incaseaza insa salarii mult mai mari decat cele ale membrilor Consiliului de Administraţie. Cel mai bine platiti sunt managerii din conducerea Raiffeisen Bank. Managementul băncii a primit anul trecut venituri totale de 20,7 milioane lei. Consiliul de Supraveghere al Raiffeisen Bank are mai putine persoane decat la celelalte banci, doar 5.

• CURENTUL

• UTI în zbor ?

La sfârşitul lunii februarie, UTI, compania generalului Tiberiu Urdăreanu, semnează un contract de 108.382.624 ron, adică de aproximativ 25 milioane de euro, cu Compania Naţională a Aeroporturilor Bucureşti pentru "Servicii de exploatare, întreţinere cu asigurarea garanţiei totale, reparaţii accidentale, gestionare energie şi utilităţi şi managementul tehnic al sistemelor, echipamentelor şi instalaţiilor în funcţiune la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti". Până aici, se poate spune că nu este nimic spectaculos şi că nu este nicio noutate. Aşa ar fi dacă UTI nu ar fi alergat singur şi nu ar fi câştigat, deoarece la această licitaţie a fost un singur participant şi anume, evident, compania câştigătoare. Şi nici acest lucru nu ar fi ilegal, dacă nu am avea istoria spectaculoasă a relaţiei dintre UTI şi Compania Naţională " Aeroporturi Bucureşti". La jumătatea anului trecut, inspectorii ANAF consemnează un prejudiciu aproape echivalent cu a noului contract câştigat în anul 2015, de aproape tot 100 milioane de ron cu firmele conduse de Tiberiu Urdăreanu, UTI SYSTEMS. Prejudiciul uriaş de 25 milioane de euro a fost facilitat de foştii directori ai Aeroportului Otopeni, Mihai Băşulescu şi Tudor Jidav.

• CURIERUL NATIONAL

• Ies la suprafaţă averile din străinătate?

ANAF a anunţat că românii bogaţi au declarat în 2014 de şapte ori mai mulţi bani câştigaţi în străinătate decât în anul precedent. Verificările făcute de Fisc au vizat rulajele bancare, dar şi inventarul terenurilor, clădirilor, maşinilor, iahturilor sau... avioanelor. În cele 30 de acţiuni de control, au fost descoperite 11 persoane cu probleme: veniturile estimate de Fisc nu se prea potriveau cu cele declarate. Selectarea celor 30 de persoane pentru verificări fiscale prealabile documentare a fost realizată pe baza analizelor de risc efectuate la nivelul direcţiei, asupra elementelor patrimoniale, fluxurilor de trezorerie şi cheltuielilor personale ale celor care alcătuiesc grupul-ţintă.

• CE Hunedoara, obligat să se divizeze

Ministerul Energiei este dispus să-i acorde un împrumut de salvare în valoare de 98,5 mil. lei, doar dacă societatea separă în mod legal activitatea minieră de celelalte activităţi. CE Hunedoara funcţionează abia de trei ani şi jumătate, în urma fuziunii dintre Electrocentrale Deva, Electrocentrale Paroşeni şi Societatea Naţională a Huilei. Potrivit unui proiect de ordonanţă elaborat de Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri (MEIMMMA), Complexul Energetic Hunedoara ar avea nevoie de aproape 200 mil. lei pentru a ieşi din "situaţia financiară extrem de dificilă" în care se află, în urma discuţiilor cu FMI, BM şi oficiali ai Comisiei Europene (care, de altfel, ceruseră declanşarea procedurii de faliment faţă de societate) stabilindu-se acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvare în valoare de 98,5 mil. lei.

• Ăştia chiar vor să scape de noi!

Sunt prosperi. Au proprietăţi de invidiat. Călăresc funcţii mari. Chiar cred că ne dau să mâncăm din mâna lor, deşi ei sunt cei care huzuresc de pe urma noastră. Îşi construiesc gloria deşartă prin descinderi electorale în satele cu amărâţi. Totuşi, dacă ridicăm puţin privirea, dacă spunem câte ceva despre neajunsuri, dacă ne permitem să le arătăm când sar calul, imediat îşi amintesc numaidecât că pe undeva ar fi bine să nu fim în peisaj. Defilează acum pe la Parchete sau ajung în spatele zăbrelelor... la un veceu turcesc. Este spectacolul umilitor pe care nu-şi doresc să-l vedem. La fel, nu vor să aflăm cât de mult au furat şi nici pe ce s-a construit strălucirea lor. Undeva oligarhia încearcă regruparea. Ne linguşesc spunân­du-ne cât de importanţi suntem pentru ei, însă mintea le joacă feste şi se trădează că ne-ar vrea la sute de mii de kilometri depărtare... Chiar umili şi acceptând multe, pare că tot îi incomodăm. Ăştia chiar vor să scape de noi!

• Guvern: Imobilele confiscate, transferate instituţiilor publice sau vândute

Bunurile imobile intrate prin confiscare în proprietatea privată a statului vor putea fi transmise în domeniul public al statului şi în administrarea autorităţilor administraţiei publice centrale, altor instituţii publice de interes central sau regiilor autonome de interes naţional, transferul acestor imobile urmând să se facă prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice, a decis ieri Executivul prin aprobarea proiectului de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate şi pentru modificarea unor acte normative. Potrivit actului normativ, bunurile imobile confiscate pot fi date în administrarea autorităţilor administraţiei publice centrale, altor instituţii publice de interes central sau regiilor autonome de interes naţional la solicitarea acestora.

• Ponta, întrevedere cu ministrul norvegian responsabil pentru SEE şi afaceri europene

Primul-ministru Victor Ponta l-a primit, ieri, pe ministrul norvegian responsabil pentru Spaţiul Economic European şi afaceri europene, Vidar Helgesen, aflat în vizită oficială în România. Cei doi oficiali au discutat despre modali­tăţile de aprofundare a dialogului politic şi de dezvoltare, în continuare, a relaţiilor economice bilaterale, la sfârşitul anului 2014, valoarea totală a schimburilor comerciale dintre România şi Norvegia atingând 675 milioane de euro (cu exporturi de 575 milioane de euro şi importuri de 100 mili­oane de euro). A fost evidenţiată prezenţa ascendentă a investiţiilor norvegiene în România, în diverse domenii precum construcţia de vapoare, industria de petrol şi gaze, IT, energia regenerabilă.

• China ar putea construi o cale ferată spre Nepal pe sub Muntele Everest

China analizează posibilitatea construirii unei căi ferate către capitala nepaleză Kathmandu, în prezent lucrându-se la construcţia tronsonului care leagă Lhasa (ca­pitala regiunii Tibet) de graniţa sino-nepaleză, potrivit presei chineze. China este binecunoscută pentru construcţiile sale uriaşe, precum cel mai mare baraj hidroelectric din lume, Barajul celor Trei Defileuri, din provincia chineză Hubei, a cărui construcţie a necesitat inundarea a 600 de kilometri pătraţi de terenuri agricole şi păduri, precum şi strămutarea a 1,8 milioane de oameni, schimbări cu conside­rabile efecte asupra faunei şi florei. Un expert spune că este posibil să fie săpat un tunel pe sub muntele Everest, scrie Japan Times. Cu toate acestea, ipoteza pare totuşi fantezistă fiindcă zona este extrem de accidentată, iar efectele ecologice ar putea fi dezastruoase. Cert e însă că statul chinez vrea să pătrundă în zone care prin tradiţie se află în sfera de influenţă a Indiei.

• Tăriceanu: Cererea DNA nu respectă regulile de comunicare între instituţii

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, într-o conferinţă de presă la Palatul Parlamentului, că solicitarea Parchetului de a transmite dosarele privind aleşii penali nu respectă regulile de comunicare dintre instituţii, relatează B1 TV. Astfel, Tăriceanu cere ca solicitarea să fie trimisă de Ministerul Justiţiei, spunând totodată că, de îndată ce se vor respecta regulile, Senatul va pune la dispoziţie actele cerute fără nicio problemă. Preşedintele Senatului a precizat că printre actele pe care le va trimite către DNA, imediat ce se reglementează problema comunicării, se numără hotărârile Biroului Permanent, dezbaterile de la nivelul Comisiei Juridice, propunerile şi hotărârile Plenului. Întrebat ce o să facă în cazul senatorului Dan Şova unde nu există o hotărâre luată, Tăriceanu a răspuns: "Nouă ni s-au cerut toate documentele pe care le avem, noi le punem la dispoziţie doar pe cele pe care le avem".

• EVENIMENTUL ZILEI

• După ce i-a dat un contract finei primarului de Iaşi, Cristian Adomniţei a decolat de sub nasul mascaţilor

Anchetatorii sunt pe urmele unui contract de 270.000 de euro, încredinţat de Consiliul Judeţean Iaşi unei firme de casă. Procurorii de la DNA Iaşi au intrat, ieri dimineaţă, cu mascaţii de la Poliţie şi de la Jandarmerie peste angajaţii de la Consiliul Judeţean (CJ) Iaşi. Oamenii legii au ajuns în sediul instituţiei la ora 7.30. Culmea, la ora 6.00, şeful CJ Iaşi, Cristian Adomniţei, a plecat către Bruxelles, de pe Aeroportul Internaţional Iaşi. Având în vedere suspiciunea rezonabilă că acesta ar fi plecat pentru că ştia ce urmează să se întâmple, reprezentanţii CJ au trimis imediat un comunicat: "Începând de astăzi, 15 aprilie, până vineri, 17 aprilie, preşedintele CJ, Cristian Adomniţei, participă la conferinţa plenară a Comitetului Regiunilor de la Bruxelles, întâlnire stabilită de acum două luni".

• Cuibuşorul liberal de nebunii penale de la Iaşi

Trei foşti ministri, un fost prefect, un avocat celebru şi acum preşedintele CJ Iaşi au mari probleme cu procurorii DNA. Cu toţii, provind din celebrul grup liberal de la Iaşi. Politicienii de la Iaşi au din nou probleme penale, odată cu percheziţiile DNA de la Consiliul Judeţean. De data asta a venit rândul lui Cristian Adomniţei, prieten bun cu un alt celebru condamnat pentru corupţie, fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu. Fostul demnitar a primit o pedeapsă de 5 ani închisoare în ianuarie 2014. A fost acuzat în dosarul "Transformatorul" de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată. După ce pe fond instanţa supremă s-a pronunţat cu aceeaşi pedeapsă, Relu Fenechiu a demisionat din funcţia de ministru al Transporturilor. Un alt liberal celebru din Iaşi care are mari probleme cu justiţia este Mihail Vlasov. În urmă cu două luni, "Excelenţa Sa" a primit 4 ani închisoare cu executare.

• Programul de salvare al zonei euro, "atacat" de activişti

În ciuda prezenţei gărzilor de corp ale lui Mario Draghi, cel mai important bancher european a căzut victimă unei protestatare de 20 de ani. Una din cele mai previzibile si plictisitoare conferinţe de presa din lume, întâlnirea lunara a preşedintelui Băncii Central Europene, Mario Draghi, cu presa, s-a transformat într-o petrecere cu confeti. La doar câteva minute după ce conferinţa începuse cu anunţul previzibil despre menţinerea ratei dobânzii BCE, o tânără de circa 20 de ani a sărit pe masa prezidiului, a aruncat cu confeti şi a început să strige în engleză: "Opriţi dictatura BCE". După câteva secunde de stupoare, gărzile l-au evacuat pe Draghi, iar o echipa de securitate a luat-o efectiv pe sus pe tânără protestatara si a scos-o din sala. Totuşi, Draghi a revenit după circa 3-4 minute, spunând că a avut nevoie de timp ca să îşi adune notiţele împrăştiate în timpul incidentului.

• JURNALUL NATIONAL

• Un ieşean din doi nu s-a atins de o carte, doar unul din 17 citeşte, pentru mulţi simbolul cultural este Palas Mall

Iaşiul este pentru tineri mai degrabă capitala coolturii, decât a culturii. Potrivit unui barometru dat recent publicităţii, situaţia deschiderii către cultură a ieşenilor este dezastruoasă. Cei mai mulţi preferă evenimentele culturale gratuite, organizate de regulă în centrul oraşului. De asemenea, foarte mulţi ieşeni consideră Palas Mall ca un simbol cultural al oraşului în dauna Filarmonicii, a caselor memoriale, muzeelor, bibliotecii universitare şi chiar mănăstirilor. Cei mai mulţi dintre ieşeni se mărginesc la a sta la televizor şi nu merg la spectacole, ce să mai spunem la concerte simfonice. Genul preferat este pentru foarte mulţi muzica populară. Printre scriitorii preferaţi la loc de cinste este Adrian Păunescu, în dauna unor autori ca: Lucian Blaga, George Coşbuc, Vasile Alecsandri sau chiar Mircea Cărtărescu. Iar printre lucrurile care îi deranjează, foarte importante sunt pentru ei ciorile şi cerşetorii. De asemenea, 60 % dintre ieşeni cheltuiesc sub 100 de lei pe lună pentru produse culturale. Doar un ieşean din zece îşi permite să aloce 100 de lei lunar pentru cărţi

• Unde sunt sforarii partidelor de altădată?

Baroni, grei, sforari, niciodată lideri. Presa i-a botezat în fel şi chip, a vorbit ani de-a rândul despre afacerile lor obscure, despre averile uriaşe şi despre influenţa pe care au avut-o. Acum, cei mai mulţi au ajuns numere de dosare penale. De la Elena Udrea, Adrian Videanu, Relu Fenechiu până la Viorel Hrebenciuc sau Liviu Dragnea, toate partidele au fost supuse "reformei DNA". Despre reforma clasei politice se vorbea până nu demult doar în anii electorali. Odată cu finalul campaniei, se oprea şi curăţenia partidelor. După prezidenţialele din 2014 şi odată cu ofensiva DNA asupra politicienilor, principalele formaţiuni au adoptat reguli de integritate stricte pentru membrii lor. Pentru cei care au mai rămas. Căci, la o simplă privire pe listele de la congrese, se poate observa că DNA a vacantat multe dintre posturile de conducere din partidele parlamentare.

• Locul în care sapi şi dai de mercur. Argintul viu care omoară un oraş

În mijlocul ţării zac abandonate de ani de zile zeci de mii de tone de otrăvuri extrem de periculoase, rămase de pe urma Uzinei Chimice Turda, falimentată şi ajunsă un morman de moloz. Un oraş întreg stă de 15 ani pe un munte de substanţe atât de puternice încât un singur strop ar omorî un om. Şi tot de 15 ani nimeni nu face nimic să oprească otrava să se infiltreze în sol şi în apă, ameninţând sănătatea a zeci de mii de oameni. Uzinele Chimice au fost odinioară motorul economic al unui întreg oraş. Dar totul s-a terminat acum 15 ani când activele societăţii, ajunse în insolvenţă, au fost cumpărate de irakianul Ahmed Nazar. Nazar nu s-a complicat să repună pe picioare afacerea. A făcut cam ce au făcut toţi "investitorii" de carton care au pus mâna pe fostele întreprinderi comuniste: a luat flexul şi a tăiat tot ce era bun de vândut fier vechi. Când s-a ajuns la dezafectarea secţiei de Electroliză, aveau să ţâşnească din conducte şiroaie de mercur . Suficient de mult şi de puternic cât să omoare pe loc oamenii unui întreg judeţ.

• NATIONAL

• Liviu Dragnea declanseaza Operatiunea "Sfinxul" in PSD!

Apropiatii, dar si rivalii din partid deopotriva, nu au avut cum sa nu observe, in ultima vreme, o schimbare radicala in atitudinea afisata de Liviu Dragnea, indiferent ca participa sau nu la evenimente oficiale. Acesta nu doar ca nu mai este la fel de vocal ca inainte, dar nici macar nu mai zambeste pe sub mustata, ca in vremurile bune. Iar pasivitatea expusa, parca prea ostentativ, de catre ministrul Dezvoltarii, a fost pusa cam de toata lumea pe seama "cruciadei" declansata de catre procurorii anticoruptie. Dragnea se comporta ca un adevarat "Sfinx", dupa cum au inceput sa-l porecleasca, mai nou, colegii de partid, din cu totul alte motive. Iar misterul acestui comportament s-ar putea explica prin faptul ca liderul pesedist pregateste o lovitura de proportii in sanul PSD. Si cum este constient ca astfel isi joaca ultima carte, acesta prefera sa mearga pe burta. Ca si restul "baronilor" care s-au saturat pana peste cap de conducerea lui Victor Ponta, acuzat de "colaborationism" cu organele statului.

• Basescu reinvie PDL!

Fostul prefect democrat-liberal de Constanta, Claudiu Palaz (PMP-ist cu acte-n regula in prezent), a cerut inscrierea la OSIM a numelui si siglei raposatului PDL. Chestionat pe tema, Palaz insista ca nu urmareste vreun scop politic, ci pur si simplu asa i-a venit lui pe chelie: "Asa mi-a venit! Sunt un om care, in general, nu vreau sa reinventez PDL-ul. Am vazut ca nimeni nu rezerva numele si sigla si am facut-o eu". Apartenenta sa la PMP - recte colaborarea cu Traian Basescu - da insa nastere unor intemeiate dubii referitoare la firea simtitoare a fostului prefect. Nu de alta, dar Basescu este recunoscut pentru jocul la (minimum) doua capete, iar realitatea politica la zi face din reinvierea PDL-ului un "cap" extrem de tentant in perspectiva alegerilor din 2016.

• PUTEREA

• Ponta a arestat bacşişul. Lăcomia şi impostura fac casă bună în guvernarea PSD-UNPR-PC-PLR

După ce a pus lacătul pe firme, pentru nereguli de o valoare derizorie, şi a băgat spaima în vânzătoare şi ospătari, Guvernul premierului-procuror Ponta, şi unealta sa - ANAF, au decis că a venit vremea să "aresteze" bacşişul, transformându-l în venit impozitat. Altfel spus, atunci când dai bacşiş, nu recompensezi doar serviciul ospătarului, ci şi lăcomia agresivă a statului. Bacşişul, sau cum s-o mai numi el după ce va fi reglementat de stat, va fi evidenţiat pe un bon fiscal separat, firma urmând să aleagă dacă sumele suplimentare vor fi contabilizate ca profit sau vor fi distribuite salariaţilor, iar impozitul aplicat va fi de 16% pe profitul firmei sau pe câştigul angajatului, după caz.

• 30% din costurile totale au fost alocate pentru noua Grădină Zoologică din Băneasa

Bioparcul din Pădurea Băneasa avansează încet din lipsa fondurilor, anunţă Primăria Capitalei. Bioparcul ar trebui să fie o grădină zoologică de ultimă generaţie, urmând a fi construit în vecinătatea actualei Grădini Zoologice, dar va fi de 10 ori mai mare. Costul estimat este de 473 de milioane lei, iar Consiliul General a alocat în acest an 6,8 milioane lei, pe lângă cele 7 milioane alocate în 2014. Din cele 473 milioane lei, costuri estimate pentru întregul proiect al Bioparcului, circa 215 milioane sunt destinate amenajării terenului, 130 milioane pentru racordarea la utilităţi, 90 de milioane pentru spaţii de cazare şi spaţii comerciale, 18 milioane lei pentru spaţiile administrative şi 18 milioane lei pentru proiectare. Parcul ar urma să fie construit pe o suprafaţă de 57 ha, faţă de actuala Grădină Zoo, care are 5,8 ha. Proiectul s-a născut în urma revendicării a 3,5 ha de teren, ceea ce ar reduce drastic parcul zoologic actual.

• Cea mai mare tranzacţie din industrie din 1999

Compnia finlandeză Nokia a ajuns la un acord pentru preluarea Alcatel-Lucent, companie evaluată la 15,6 miliarde de euro, în cea mai mare tranzacţie din industria echipamentelor de telecomunicaţii din 1999 până în prezent, noua entitate urmând să concureze cu Ericsson şi Huawei pentru poziţia de lider al pieţei. Producătorul francez va deţine o participaţie de 33,5% din noua companie, scrie Mediafax. Nokia şi Alcatel estimează că tranzacţia va fi încheiată în prima jumătate a anului viitor, compania finlandeză urmând să deţină o participaţie de 66,5% la noua entitate formată din doi producători de echipamente pentru reţele de telecomunicaţii. Noua companie se va numi Nokia şi îl va avea ca director general pe actualul CEO al Nokia. Preluarea Alcatel de către Nokia este cea mai mare tranzacţie din industria echipamentelor de telecomunicaţii din 1999.

• ROMANIA LIBERA

• Portiţe pentru salvarea lui Dan Nica?

Conducerea Camerei Deputaţilor transmite oficialilor europeni că Parlamentul European nu are atribuţii în ridicarea imunităţii europarlamentarului Dan Nica (PSD), deşi Comisia pentru afaceri juridice a forului european a început, deja, dezbaterile pe această temă. În 20 martie Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European a cerut precizări de la Camera Deputaţilor cu privire la imunitatea lui Dan Nica, printr-o scrisoare semnată de preşedintele comisiei, Pavel Svoboda. Conducerea Camerei va răspunde Parlamentului European (PE) în legătură cu imunitatea lui Dan Nica prin faptul că PE nu are nicio competenţă în privinţa ridicării imunităţii acestuia şi orice solicitare împotriva unui europarlamentar român trebuie respinsă ca fiind interpretată greşit, a anunţat secretarul Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, Nicolae Mircovici.

• Ce autostrăzi mai desenează pe hartă autorităţile române

Comisarul european pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu, şi ministrul Transporturilor, Ioan Rus, au vizitat şantierul Autostrăzii Turda-Sebeş. Cu un an înainte de alegerile locale, autorităţile încep din nou să promită autostrăzi care să străbată de la un capăt la altul întreaga ţară. Ritmul şi finanţarea acestor proiecte ar urma să fie decise după aprobarea Master Planului în domeniul Transporturilor, trimis de Guvernul din Bucureşti Comisiei Europene. Master Planul în domeniul Transporturilor va fi aprobat până la finalul lunii mai, a declarat la Turda comisarul european pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu. Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a declarat că "autostrada Turda - Sebeş va fi finalizată până în iunie 2016", iar în perioada 2017 - 2018 va fi finalizată şi Autostrada Transilvania, de la Cluj la graniţa cu Ungaria. Ioan Rus a mai promis că vor începe lucrările, cât mai curând, şi la autostrăzile Piteşti - Sibiu şi Comarnic - Braşov, precum şi la autostrada Iaşi - Târgu-Mureş.

• ZIARUL FINANCIAR

• România are aproape 400.000 de freelanceri, cea mai mare bază de antreprenori din ultimii cinci ani

Aproape 400.000 de români figurează în economia locală ca persoane fizice autorizate (PFA), cu peste 12,5% mai mult faţă de nivelul de acum cinci ani, arată cele mai recente date publicate de Registrul Comerţului. Cei mai mulţi dintre antrepre­norii înregistraţi ca PFA (circa 55%) au vârste cuprinse între 30 şi 49 de ani, semn că ideea unei afaceri devine fezabilă, în majoritatea cazurilor, după experienţa a câţiva ani buni petrecuţi ca salariat fie pentru a pune suficienţi bani deoparte, fie pentru a căpăta bagajul de cu­noştinţe de business ne­ce­sar astfel încât afacerea să nu moară din primele luni. Astfel, România are în prezent cel mai mare nucleu de antreprenori care au ales nu doar să conducă un business în acte (cu propriul nume), ci să preia şi rolul de angajat.

• Prima listare a unei companii româneşti din IT la Bucureşti. Fraţii Logofătu, primii milionari din IT pe care îi produce bursa

SRL-ul înfiinţat de cei doi fraţi Logofătu în 2007 este acum o companie listată, cu o valoare pe bursă de 7,89 milioane de lei în prima zi de tranzacţionare. Ziua de 15 aprilie 2015 i-a transformat în milionari pe fondatorii Bittnet Systems, prima firmă de IT&C care ajunge pe bursa de la Bucureşti. "Ideea de a fi la un moment dat o companie publică a făcut dintotdeauna parte din cum vedeam noi evoluţia companiei. Noi credem că AeRO adresează un gol de finanţare pe care îl simţeau antreprenorii", a spus Mihai Logofătu, directorul general al Bittnet, care se va cumpăra şi vinde pe bursă sub simbolul BNET. Fraţii Mihai şi Cristian Logofătu, fondatorii companiei, mai deţin împreună un pachet de 64% din acţiuni, care ar valora peste 5 milioane de lei, calculat după ultimul preţ al acţiunilor BNET din prima şedinţă de tranzacţionare. Dacă pentru cei doi fondatori poziţia de companie listată la bursă înseamnă marketing gratuit, Bursa de Valori Bucureşti speră ca listarea furnizorului de servicii de training IT să încurajeze şi alte firme start-up să-şi caute pe piaţa de capital "sponsori" pentru dezvoltare şi, la un moment dat în viitor, să se alăture numelor grele de pe piaţa principală.

• În martie s-au vândut patru maşini Bentley de 200.000 euro fiecare

Înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 8% în primele trei luni ale acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, la aproape 14.500 de unităţi, acesta fiind cel mai ridicat volum din ultimii şase ani, potrivit datelor de la poliţie. Un nou maxim a fost înregistrat luna trecută şi pe segmentul de lux, patru automobile noi Bentley fiind înmatriculate în România, trei dintre aces­tea fiind livrate de că­tre dealerul de la Bucureşti. "Luna martie a fost cea mai bună bună din punctul de vedere al livrărilor având în vedere faptul că niciodată până acum nu am mai livrat trei Bentleyuri într-o singură lună. S-au livrat două Continental GT, un V8 şi un V8 S şi o limuzină Flying Spur V8 care a fost şi cel mai scump, cu o valoare de 200.000 de euro fără TVA. Şi pentru Lamborghini anul a început promiţător, cu trei vânzări, printre care şi un Aventador Superveloce", a spus Mihaela Tudorică, brand manager Bentley şi Lamborghini. Aventador Superveloce are un preţ de listă de 365.000 de euro fără TVA, acesta fiind totodată şi cel mai scump automobil ce va fi livrat de către un centru auto din România.