REVISTA PRESEI 16.05.2012

• ADEVARUL

• Cutremur în Poliţia Română: toţi şefii au fost decapitaţi

Ministrul MAI, Ioan Rus, l-a schimbat azi pe chestorul Liviu Popa de la conducerea IGPR şi îl va înlocui cu secretarul de stat din cadrul cabinetului, Petre Tobă. "Este absolut normal ca domnul ministru să-şi facă echipa după bunul plac, îi respect hotărârea şi consider că revenirea domnului Tobă la conducerea IGPR este de departe cea mai bună decizie. Eu voi ocupa poziţia de şef al Inspectoratului de Poliţie Bihor, lucru pe care l-am mai făcut timp de cinci ani", a declarat Liviu Popa pentru adevarul.ro. Noul şef al IGPR, Petre Toba, chestor principal de politie, a fost demis de la conducerea Politiei Romane in noiembrie 2010, de catre premierul de atunci, Emil Boc, in urma scandalului izbucnit la Piatra Neamt, dupa asasinarea lui Gheorghita Mararu, presupus lider al lumii interlope nemtene.

• România, din nou în recesiune

Cu două trimestre consecutive de scădere, economia românească a revenit la starea din perioada 2008-2010, iar moneda naţională este tot mai firavă. Blocajele generate de viscolele începutului de an, lipsa activităţilor din construcţii sau agricultură şi scăderea cererii de mărfuri la export au provocat pierderi grele unor companii, în timp ce altora le-au adus profituri nesperate, iar populaţia a fost nevoită să consume mai mult. Toate acestea - adunate, scăzute şi apoi ponderate de către specialiştii Institutului Naţional de Statistică - au dat o medie cu minus de 0,1% pe primul trimestru în raport cu trimestrul anterior. Şi, cum în trimestrul al patrulea din 2011 economia fusese tot în scădere (-0,2% faţă de trimestrul al treilea), în limbaj statistic se spune că am intrat în recesiune tehnică.

• Ponta, despre recesiune: "Trebuie să combatem risipa şi clientelismul în ce priveşte banii publici"

Premierul Victor Ponta a declarat că, în contextul recesiunii, trebuie luate măsuri pentru a combate risipa banilor publici. "După cum ştiţi înainte de a introduce moţiunea de cenzură şi înainte de a deveni eu premier, am anunţat şi noi şi ştiam acest lucru că două trimestre consecutive vor fi trimestre de creştere negativă. E foarte clar că e nevoie de măsuri, în primul rând de combatere a risipei şi clientelismului în ceea ce priveşte banii publici. Este nevoie de măsuri foarte clare pentru a sprijini mediul de afaceri privat", a spus Ponta, conform realitatea.net. Întrebat dacă intrarea în recesiune va afecta majorarea salariilor, Ponta a răspuns: "În fiecare zi vă spun că dacă vom avea efecte negative asupra încasărilor la buget, vom reduce de la cheltuieli".

• Emil Boc: "Guvernul Ponta e cu capul în nori şi cu picioarele în mocirlă"

Preşedintele PDL Emil Boc a declarat la Cluj-Napoca despre Guvernul Ponta că este "cu capul în nori şi cu picioarele în mocirlă" şi că nu este în stare să genereze stabilitate economică. Boc a dat exemplu creşterea cursului leu/euro, despre care spune că va înghiţi eventualele creşteri salariale. "Acest guvern este cu capul în nori şi cu picioarele în mocirlă. Este cu capul în nori pentru că nu este în stare să genereze stabilitate economică şi creştere economică. Este cu picioarele în mocirla incompetenţei pentru că are deja trei miniştri remaniaţi în mai puţin de o săptămână. Aceasta spune suficient de mult despre credibilitatea acestui guvern, despre şansele lui de a da României stabilitate", a declarat Emil Boc la Cluj-Napoca. Acesta a mai acuzat Guvernul Ponta că preferă populismul în detrimentul unor măsuri ferme care să susţină stabilitatea ţării.

• Liviu Pop, ministru interimar al Educaţiei, a scris greşit în CV numele inginerului "Saligny"

Liviu Marian Pop, profesor şi lider al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, ministru delegat pentru Dialog social şi nominalizat interimar pentru portofoliul Educaţiei după demisia ministrului Ioan Mang, a avut, în 2010, un venit de patru ori mai mare de la sindicat decât de la catedra de matematică a liceului la care predă, informează Mediafax. Liviu Pop a scris greşit, atât în CV-ul postat pe blogul personal, cât şi în declaraţia de avere din 2011, numele academicianului inginer Anghel Saligny, care a dat numele liceului la care este profesor de matematică de şapte ani, Colegiul Tehnic "Anghel Saligny", folosind doi de "y".

• PNL doreşte desfiinţarea completă a asigurărilor sociale de sănătate

Preşedintele Comisiei de sănătate din PNL, Eugen Nicolăescu, a anunţat, marţi, într-o dezbatere, că PNL doreşte schimbarea modului de finanţare din domeniu prin desfiinţarea completă a asigurărilor sociale de sănătate. "Dorim să nu se mai plătească cele 10,7 puncte procentuale din venitul salariatului", a spus Nicolăescu. Fostul ministru a adăugat că această contribuţie se va înlocui cu cea de la bugetul de stat, la care se va adăuga o taxă de solidaritate, care ar putea fi între 3 şi 5% din salariul unui angajat şi asigurările private, complementare, care pot fi deductibile din impozitul pe venit al fiecărui salariat.

• Cât ar pierde Franţa şi Germania dacă Grecia ar intra în faliment

Grecia ar intra într-un haos de nedescris dacă ar ieşi din zona euro şi ar falimenta, scrie "Le Figaro". Şi nu va fi singura care va avea de suferit. Ţările din zona euro ar pierde miliardele pe care le-au împrumutat acestui stat din 2010 şi până acum. Şi probabil că Atena nu va înapoia ceea ce datorează. Cel mai mult ar pierde cele mai mari economii ale Eurozonei: Franţa şi Germania. Statul francez ar trebui să pună cruce unei sume nete de 50 de miliarde de euro, a apreciat ministrul Economiei la final de mandat François Baroin. Însă potrivit calculelor făcute de "Le Figaro", suma s-ar ridica până la 58,5 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, câte 895 de euro de fiecare francez sau 3% din ceea ce Franţa produce într-un an. Germania ar pierde şi mai multe. Pierderile directe ar fi de 76,6 miliarde de euro, potrivit calculelor revistei "Wirtschaft Woche".

• Bank of America răspunde principalelor cinci întrebări cu privire la Grecia

AJ Mehra, analist la Bank of America Merrill Lynch, răspunde pe portalul de ştiri Business Insider la principalele cinci întrebări în legătură cu felul în care paralizia politică din Grecia va afecta această ţară şi restul Europei. 1. Care este motivul principal de îngrijorare în ceea ce priveşte Grecia? - "Deţinătorii de obligaţiuni suverane greceşti sunt, în principal, îngrijoraţi de posibilitatea ca Grecia să nu plătească cele 436 de milioane de euro aferente obligaţiunilor suverane scadente pe 15 mai. În caz contrar, acest lucru ar putea avea consecinţe severe pe pieţele financiare şi va agrava criza politică ce afectează deja această ţară."

• Claudiu Doltu (MF) despre deprecierea leului: Nu sunt date economice care să justifice îngrijorări exagerate

Fluctuaţii pe termen scurt au existat şi pot să existe, însă nu sunt date fundamentale sau fundamente economice care să justifice o îngrijorare prea mare legată de deprecierea din ultimele zile, a declarat astăzi, la Bruxelles, secretarul de stat în Ministerul de Finanţe, Claudiu Doltu, care a participat din partea României la Consiliul ministrilor de finanţe ai UE. El a precizat că aceste fluctuaţii sunt determinate de factori conjucturali, dar că "fundamentele pe termen lung ale cursului de schimb în România arată mult mai bine" şi nu justifică "îngrijorări exagerate". Doltu a fost numit săptămâna aceasta la ministerul de finanţe de premierul Victor Ponta şi l-a înlocuit pe Dragoş Doroş numit de Mihai Răzvan Ungureanu.

• CURENTUL

• Minciunile pesedistului Robert Negoiţă

Deputatul PSD Robert Negoiţă vrea să devină primarul sectorului 3, profitând de confuzia creată între numele său şi al actualului primar, Liviu Negoiţă. Fost faianţar şi mochetar peste hotare, cu liceul terminat la seral şi cu Bac-ul luat la 30 de ani, Robert Negoiţă este un mincinos notoriu, o combinaţie nereuşită între un interlop de lux şi un politician de bordel. Deşi pare că învârte zeci şi sute de milioane de euro, el e dator vândut la stat şi la nenumărate bănci, funcţia de primar fiind, după mintea lui, singura cale prin care ar putea să-şi rezolve gravele probleme financiare şi să-şi pună din nou pe roate afacerile.

• Ponta, din lac în puţ: în locul lui Mang vine sindicalistul Pop, care are proces cu ministerul

Sub presiunea publică şi cea a opoziţiei, ministrul Educaţiei Ioan Mang s-a înduplecat ieri să îşi dea demisia. Cel supranumit "greu de demis" nu a mai rezistat deficitului de imagine creat de plagiat grosolan din lucrarea sa de doctorat şi şi-a anunţat demisia după ce Ponta trimisese după el "portăreii" de la Academia Română. Într-o conferinţă de presă ţinută ieri, Ponta a anunţat că Ioan Mang a solicitat să fie eliberat din postul de ministru al Educaţiei, cerere pe care a acceptat-o pentru a-i permite acestuia ca, fără presiunea portofoliului, să "restabilească adevărul" în urma acuzaţiilor de plagiat. Interimatul la conducerea ministerului va fi asigurat de către ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, urmând ca în termenul legal de 45 zile să fie nominalizat un alt ministru.

• CURIERUL NATIONAL

• Cum plătim sănătatea "gratuită"?

Toată lumea se plânge de lipsa de bani în sănătate şi de existenţa unui deficit cronic care se vede în arieratele către companiile private. Principala problemă este că se încearcă să se aplice conceptul de gratuit în sănătate, deşi aceasta este extrem de scumpă. În sistem se încasează puţin deoarece doar 4 milioane plătesc contribuţia pentru sănătate şi nu există o colectare transparentă a acestor fonduri. "Principala problemă este reprezentată de faptul că nu există o transparenţă a colectării banilor, există multe persoane exceptate de la plata contribuţiei, iar medicina costă. Asistenţa medicală costă", a declarat, pentru Curierul Naţional, Eduard Dobre, director executiv al Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Paraclinice, PALMED. Acesta ne-a explicat că 80% dintre serviciile medicale din România sunt private şi că nu se mai poate vorbi despre un sistem social.

• În România, două treimi dintre utilizatorii de calculatoare piratează software-ul

Valoarea comercială a software-ului instalat fără licenţă s-a ridicat anul trecut la 207 mil. dolari. BSA: Rata pirateriei în România este în continuă scădere, pentru al 8-lea an consecutiv, în timp ce în Ungaria sau Portugalia stagnează, iar în Spania sau Grecia creşte. La nivel global, utilizatorii care piratează software sunt în principal bărbaţii tineri care locuiesc într-o ţară în curs de dezvoltare. Aproape două treimi dintre utilizatorii de calculatoare din România folosesc software piratat, valoarea comercială a software-ului fără licenţă instalat ridicându-se anul trecut la 207 milioane dolari, se arată în "Studiul global privind pirateria software pentru anul 2011", realizat de Business Software Alliance (BSA).

• Indonezia, pe cale să fie noul I din BRICs

Deşi este o ţară cu o dimensiune mult mai mică, Indonezia începe să ajungă din urmă India. Indonezia are finanţe publice solide, creştere puternică, o piaţă de consum înfloritoare şi o multitudine de resurse pentru a menţine pe linia de plutire economia mulţi ani de acum încolo. În timp ce India nu reuşeşte să se ţină de promisiune privind creşterea economică, o ţară asiatică mai mică, Indonezia, se află în poziţia de a atrage investitorii departe de a treia cea mai mare economie din regiune, cu randamente mai ridicate ale pieţei bursiere, o mai bună gestionare fiscală şi inflaţie mai mică.

• FP a înregistrat pierderi şi în aprilie, iar activul net a scăzut cu 2,9%

Activul net al Fondului Proprietatea (FP) a scăzut în aprilie cu 2,94%, la 15,521 mld. lei, şi Fondul a înregistrat pierderi pentru a doua lună consecutiv, de 2,1 mil. lei, astfel că după primele patru luni are un rezultat negativ de 3,6 mil. lei. La finalul lunii martie, FP avea un activ net de 15,991 mld. lei şi pierderi de 1,5 mil. lei. În aprilie, valoarea activului net pe acţiune a scăzut de la 1,1922 lei la 1,1572 lei, potrivit unui raport transmis ieri de Fondul Proprietatea Bursei. Corecţiile înregistrate de Bursă în luna aprilie s-au reflectat şi în valoarea acţiunilor listate din portofoliul FP, care a scăzut cu 3,36%, de la 6,348 mld. lei la 6,135 mld. lei.

• Oamenii din bănci nu au cele mai de invidiat salarii - IT-iştii câştigă mai mult

Un programator este angajat cu un salariu între 1.500 şi 2.000 euro lunar. În sectorul bancar, media este de 1.000 de euro în cazul unui branch manager sau regional manager. Însă în poziţiile de conducere băncile au cei mai bine plătiţi şefi.

• EVENIMENTUL ZILEI

• A început numărătoarea inversă pentru UE. România, risc maxim în faţa valului grecesc

Intrarea Atenei în incapacitate de plată ar putea genera şomaj şi falimente în România. Şomaj sau noi tăieri de salarii, falimente şi rate bancare de nesuportat, - aşa poate fi creionat viitorul României, în cel mai sumbru scenariu care ar urma unei eventuale intrări în incapacitate de plată a Greciei. În ziua în care elenii îşi vor declara, în mod oficial, falimentul, un cutremur financiar va zgudui nu doar piaţa europeană, ci şi pe cea mondială, cu o forţă probabil mai mare decât dezastrul care a urmat crahului gigantului american Lehman Brothers, în septembrie 2008. "Instituirea oficială a falimentului Greciei declanşează în aceeaşi secundă, în mod automat, închiderea tuturor poziţiilor financiare, pot fi milioane, miliarde de astfel de operaţiuni, deschise poate în ani de zile, în special în ultimii, ceea ce poate să conducă la efecte astăzi de neimaginat, de genul falimente în serie la organizaţii financiare", afirmă consultantul financiar Ionel Blănculescu.

• Suntem sau nu în recesiune?

Definiţia cea mai comună în Europa plasează România în recesiune, însă, dacă ne raportăm la modelul american, nu suntem în această situaţie. În urmă cu doi ani, la ieşirea din precedenta recesiune, creşterea de 0,1% anunţată de Institutul Naţional de Statistică a generat dezbateri aprige. La fel şi acum, când PIB-ul a scăzut cu 0,1%, în trimestrul 1 faţă de trimestrul precedent, pe date ajustate sezonier. Premierul Victor Ponta a declarat încă din Opoziţie că suntem în recesiune, iar fostul ministru de Finanţe Bogdan Drăgoi a anticipat acelaşi lucru. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a afirmat că recesiunea este doar una statistică, în aceeaşi notă cu Radu Crăciun, director de investiţii al Eureko Pensii Private. La polul opus, analistul economic Ionel Blănculescu susţine vehement varianta că România nu a intrat de fapt în recesiune.

• JURNALUL NATIONAL

• Cristian Tudor Popescu: "Numirile de la Educaţie sunt făcute cu o uşurinţă ce merge până la iresponsabilitate"

Cristian Tudor Popescu este de părere că harababura instaurată la Ministerul Educaţiei ştirbeşte din autoritatea premierului. "Domnul Ponta nu pare interesat de persoanele pe care le pune la Ministerul Educaţiei. Domnul Mang putea fi uşor verificat înainte de a fi numit. Prin cele două numiri, domnul Ponta a pierdut ca imagine. Aceste numiri, Corina Dumitrescu şi Ioan Mang, au fost făcute cu uşurinţă, mergând până la iresponsabilitate", a declarat CTP la Realitatea TV.

• CNA interzice prezenţa oamenilor politici în buletinele de ştiri sportive

Televiziunile şi radiourile nu au voie să difuzeze în jurnale sportive, în timpul campaniei electorale, ştiri despre oamenii din sport implicaţi în campanie, precum Gigi Becali, patronul Stelei, candidat la Primăria Capitalei, Gheorghe Ştefan ori Marius Stan, implicaţi în conducerea cluburilor Ceahlăul şi Oţelul, respectiv candidaţi la Primăriile din Piatra Neamţ şi Galaţi. Informaţiile despre activităţile acestora vor putea fi transmise doar în emisiunile electorale şi în dezbaterile electorale. Membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului au analizat în şedinţa de marţi modul în care televiziunile centrale şi locale au reflectat campania electorală în primele zile de la debutul ei în audiovizual.

• "Căpşunarii" nu mai trimit, ci primesc bani din România

Potrivit datelor inregistrate si analizate de BCR, de la inceputul anului s-a observat o diminuare a numarul tranzactiilor prin care clientii bancii primesc bani din Spania, Italia si Marea Britanie. In schimb, a avut loc o cresterea importanta , aproape dubla, a trimiterilor de bani din Romania catre aceste tari. "Comportamentul de transfer al clientilor BCR s-a schimbat in contextul ultimilor ani. Romanii din strainatate trimit sume mai mici de bani, dar mai des.Solidaritatea romanilor se reconfirma. Acum cei din tara ii ajuta pe cei plecati in strainatate ca urmare a contextului economic dificil", a declarat Catalina Zincenco, sef departamentului Produse de Economisire si Investitii.

• România ia un miliard de euro de la Banca Mondială

România se află într-o situaţie stabilă, sub control, Banca Naţională a României, ministerul de Finanţe şi autorităţile competente având în acest moment absolut toate instrumentele necesare pentru a atenua efectele negative şi a asigura parametrii pe care România i-a angajat, a declarat la Guvern premierul Victor Ponta. El a precizat că leul a avut o fluctuaţie mult mai mică decât alte monede din zonă, precum zlotul polonez sau coroana cehă. Ponta a mai spus că Executivul va aproba un acord "cu totul special ", respectiv o linie de credit de un miliard de euro de la Banca Mondială, care poate fi folosită pentru "orice fel de necesităţi". Suma va fi la dispoziţia României după aprobarea în boardul BM, care e aşteptată să vină pe 14 iunie.

• România are cel mai scăzut potenţial de creştere din anul 2000 încoace

Afacerile României au un potenţial de creştere realist puţin mai mare de 1%, cel mai mic din ultimii 13 ani, potrivit studiului lui Andrei Rădulescu, analist la casa de brokeraj SSIF Broker Cluj Napoca. Dezechilibrele puternice din economia românească o împiedică să aspire realist la o creştere mai mare şi îi împiedică pe români să trăiască mai bine. Concluzia studiului se bazează pe analiza Potenţialului PIB, indicatorul macroeconomic care arată care este ritmul de evoluţie al economiei pe termen mediu şi lung, în conformitate cu capacitatea acesteia de creştere.

• NATIONAL

• Ponta, sef peste Guvernul "Breaking news"

Incercand sa nu cada in capcana predecesorilor, care ignorau complet presa, Victor Ponta a alunecat usor in cealalta extrema, transformand orice "breaking news" intr-o prioritate guvernamentala. De cand s-a instalat in functie, liderul PSD are grija ca agenda lui sa fie mereu in pas cu evenimentele la zi relatate de mass-media. Asa se face ca dupa ce televiziunile au batut moneda pe cazul Nutu Camataru care, desi era condamnat, nu fusese prins de politie, premierul a cerut imediat autoritatilor un raport complet privind situatia acestuia.

• Misiunea secreta a lui Corlatean: anihilarea lui Daniel Morar

Principala cerinta a pesedistilor din teritoriu catre noul premier a fost sa-i scape, sub orice forma si cat mai repede, de inamicul public numarul unu. Nimeni altul decat Daniel Morar, seful DNA. S-a exclus din start varianta demiterii sale, ceea ce ar fi provocat un imens scandal public. In schimb, s-a hotarat sa se astepte pana la inceputul lunii iulie, atunci cand acestuia ii expira mandatul la conducerea DNA. Si, chiar daca procurorul general Laura Codruta Kovesi va mai cere inca o data prelungirea acestuia pe inca sase luni, ministrul justitiei Titus Corlatean sa refuze sa-si dea avizul.

• Videanu, lectii de economie pentru noii guvernanti

PDL experimenteaza un" alt gen de politica", in care injuraturile sunt excluse si sunt inlocuite cu sfaturi. Pedelistii pun gentiletea de care dau dovada fata de adversarii lor politici pe seama stabilitatii de care are nevoie tara in acest moment. Cert este ca Adriean Videanu a livrat deja prima "lectie" actualilor guvernanti: "Reducerea CAS poate fi facuta cu 3,4 puncte procentuale, nu cu 5, concomitent cu o crestere a salariului minim la 820 de lei. Vom pune la dispozitia guvernului calculele facute de noi". Concomitent, Videanu a anuntat ca PDL a decis sa dea dovada de bune maniere politice in acest an electoral: nu va mai injura pe nimeni.

• Bogdan Oprea, noul purtator de cuvant al Presedintiei

Noul purtator de cuvant al Presedintiei este Bogdan Oprea. Traian Basescu a semnat, marti, decretul de numire. "Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a semnat marti, 15 mai a.c., Decretul pentru numirea domnului Bogdan Oprea in functia de consilier de stat la Departamentul de Comunicare Publica si purtator de cuvant al Presedintelui Romaniei", se anunta intr-un comunicat Presedintiei. Pana la numirea lui Bogdan Oprea in aceasta functie, atributiile de purtator de cuvant al Administratiei Prezidentiale fusesera preluate de Claudia-Elena Ionas, dupa ce Valeriu Turcan si-a anuntat demisia, la mijlocul lunii februarie.

• Ilie Serbanescu: "Recesiunea tehnica e un vacs!"

Statistica oficiala a anuntat ieri ceea ce era deja evident: intrarea Romaniei in recesiune tehnica. Analistii avertizeaza ca ne mai asteapta cinci ani de criza. "Chestiunea aceasta cu recesiunea tehnica e un vacs! Ca e o scadere de 0,1% sau o crestere de 0,3%, pentru mine nu inseamna mai nimic. Scadere fata de ce? Crestere fata de ce? Am mai spus-o: Romania nu are economie! Avem supermarketuri fara producatori, masini fara drumuri, banci fara economie", a caracterizat plastic Serbanescu situatia economica a tarii. Solutia? Sa reinfiintam economia, ceea ce ar insemna inca 20 de ani...", a mai spus Ilie Serbanescu.

• USL, pe valul simpatiei populare

Creditat cu 63% din voturi, USL ar castiga fara drept de apel alegerile parlamentare, releva ultimul sondaj realizat de CCSB. Realizat in perioada 7-10 mai, sondajul arata nu numai cresterea USL-ului in preferintele romanilor, dar si prabusirea PDL-ului la doar 14%. Conform CCSB, alt partid aflat in atentia publica, PPDD-ul lui Dan Diaconescu, ar lua la parlamentare, daca alegerile ar avea loc acum, 9 la suta din voturi, scor care-i asigura fara probleme accederea in viitorul legislativ. In ceea ce-i priveste pe liderii USL, perceptia publica fata de ei s-a schimbat in bine dupa preluarea guvernarii de catre Uniune: Victor Ponta plus 37de procente, iar Crin Antonescu 27%.

• PUTEREA

• Taxa pe UE

Statul are o sursă de venit pe cât de neaşteptată, pe atât de importantă - impozitul pe subvenţiile date în agricultură, chiar şi când este vorba de banii proveniţi din fonduri comunitare. Culmea este că legile româneşti scutesc de la taxare ajutoarele, dar când este vorba de agricultură, regula nu se mai respectă, cel puţin pentru firme. Cine e "băiat deştept" lucrează pământul "pe persoană fizică" şi rămâne cu subvenţiile intacte, pentru că nici un guvern nu a îndrăznit să pună impozite ţăranilor, că sunt votanţi. Codul fiscal din România impune impozitarea subvenţiilor, sumele supuse taxării fiind extrem de generoase, având în vedere că "grosul" vine de la UE, astfel că statul beneficiază de un aport bugetar fără să facă nici un efort.

• Ponta face schimbări în conducerile MAI, MECMA, MFP şi Cadastrului

Premierul Victor Ponta a făcut luni schimbări în conducerile MAI, MECMA, MFP şi Cadastrului. Astfel, Ion Stoica a fost numit secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor, exercitând temporar această funcţie. Victor Ponta a decis ca funcţia de secretar general la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) să fie exercitată cu caracter temporar de Radu Nicolae Chiurtu, care este director în minister. De asemenea, Chiurtu îl înlocuieşte în funcţie pe Andrei-Barbu Todea, care îşi încetează activitatea ca secretar general.

• Ponta schimbă secretarii de stat la MFP, MApN şi MAEur

Victor Ponta a schimbat secretarii de stat la Ministerul Finanţelor Publice, numindu-i pe economistul Liviu Voinea şi pe Claudiu Doltu în funcţii. Dan Tătaru a fost numit secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului la Ministerul Apărării Naţionale, în locul lui Mihai Vasile-Ozunu, iar Alexandru Răzvan Cotovelea - secretar de stat la Ministerul Afacerilor Europene, îl înlocuieşte în funcţie pe Cătălin Teodor Vătafu, potrivit unui comunicat al Guvernului. La Ministerul Administraţiei şi Internelor Ion Stoica va exercita funcţia de secretar general. De asemenea, primul-ministru a decis eliberarea din funcţia de secretar general al Ministerului Finanţelor Publice a Manuelei Irina Pătrăşcoiu şi a lui Dragoş Doroş din calitatea de secretar de stat la acelaşi minister, scrie Agerpres.

• Bucureştiul, a doua cea mai poluată capitală din Europa

Bucureştiul se află pe poziţia a doua în topul cele mai poluate capitale din Europa, fiind depăşit doar de capitala vecinilor de la sud de Dunăre, Sofia, arată un studiu realizat de Centrul pentru Politici Durabile ECOPOLIS. Bucureştiul este la egalitate cu Bratislava - 21 metri pătraţi pe cap de locuitor, Ljubljana 25 metri pătraţi pe cap de locuitor, fiind mai bine poziţionat decât Madrid şi Paris. În capitala ţării noastre s-au înregistrat în medie 92 de zile pe an cu depăşiri ale nivelului admis, faţă de limita de 35 de zile pe an cum prevăd normele Uniunii Europene. În privinţa spaţiilor verzi, Bucureştiul are 26 metri pătraţi pe cap de locuitor, mult în urma Vienei - 120 metri pătraţi pe cap de locuitor sau Helsinki - 100 metri pătraţi pe cap ce locuitor.

• În 10 ani, preţul petrolului s-ar putea dubla

Un raport comandat de Fondul Monetar Internaţional arată că preţul petrolului ar putea să se dubleze în următorul deceniu, ceea ce ar avea implicaţii profunde pentru economia mondială, informează un articol publicat marţi în cotidianul britanic "The Telegraph". În prezent, preţul petrolului pe piaţa mondială se situează în jurul valorii de 110 dolari per baril, însă raportul comandat de FMI estimează că o combinaţie între creşterea cererii şi oferta limitată ar putea avea consecinţe majore pentru economia mondială. Preţurile ridicate la petrol ameninţă deja revenirea economiei globale, a declarat directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei, Maria van der Hoeven.

• ROMANIA LIBERA

• Ministrul "Copy/Paste" înlocuit cu "Ministrul 19% promovabilitate la bac". Cu ce performanţe vine noul ministru al Educaţiei

Noul ministru al educaţiei a fost profesor de matematică la două licee din Maramureş. Unul dintre licee a înregistrat scoruri medii la bacalaureat, celălalt s-a situat în coada clasamentului promovabilităţii. După mai bine de o săptămână în care s-au adus dovezi care îi incriminau opera ştiinţifică, Ioan Mang nu a mai aşteptat verdictul Academiei Române şi a demisionat. Victor Ponta ceruse, joi seara, celui mai înalt for ştiinţific din ţară să analizeze acuzaţiile de plagiat aduse lui Mang. Dacă precedenţii candidaţi pentru funcţia de ministru al Educaţiei, Corina Dumitrescu şi Ioan Mang, au trebuit să plece din guvern din cauza activităţilor ştiinţifice controversate pe care le aveau trecute în CV, Liviu Marian Pop nu are de ce să-şi facă emoţii în această privinţă: nu deţine o biografie impresionantă care i-ar putea juca feste.

• Asigurătorii, loviţi de cutremure şi inundaţii

Conform studiului SIGMA al reasigurătorului elveţian SWISS Re, daunele provocate de dezastre naturale în 2011 au fost depăşite ca valoare doar de cele din 2005. Conform rezultatelor preliminare date publicităţii în luna decembrie, la nivel global, pagubele generate de catastrofe naturale au depăşit 103 miliarde dolari, mai mult decât dublul nivelului înregistrat în 2010. În privinţa catastrofelor naturale, 2011 este depăşit doar de anul 2005, când numai uraganele Katrina, Rita şi Wilma au provocat pagube de peste 100 miliarde de dolari, totalul fiind de 132 miliarde de dolari. De altfel, numai faptul că sezonul uraganelor din America de Nord a fost unul moderat în acest an a menţinut daunele sub nivelul celor din 2005.

• Băncile italiene reacţionează cu furie la retrogradările Moody's

Băncile şi comunitatea de afaceri din Italia au reacţionat marţi cu furie la retrogradările în masă efectuate de Moody's, calificând măsura drept iresponsabilă şi un atac asupra ţării afectate de măsurile de austeritate şi criza economică, transmite Reuters, potrivit Mediafax. Ratingurile a 26 de bănci italiene, între care Intesa Sanpaolo şi UniCredit, au fost revizuite în scădere de către Moody's cu una până la patru trepte, ceea ce va amplifica dificultăţile de finanţare ale acestora. Retrogradările au avut loc pe fondul apelurilor tot mai numeroase din zona euro pentru trecerea la o politică de stimulare a creşterii economice, după luni de zile de disciplină fiscală strictă.

• ZIARUL FINANCIAR

• Economia a rezistat destul de bine în primul trimestru sub asediul zăpezii. Ce spun analiştii că va fi în T2

Statistica a anunţat ieri o scă­dere a PIB pe primul tri­mestru de doar 0,1% faţă de trimestrul IV din 2011, mai redusă decât se preco­niza ca urmare a zăpezilor abundente care au blocat drumurile, au întârziat comerţul şi au stopat construcţiile. "Datele sunt bune, ne vor permite încadrarea în noua ţintă de creştere economică de 1,7% pe 2012 asumată de guvern şi FMI. Cele mai afectate de vremea rea au fost construcţiile pe pri­mul trimestru", a spus Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză. Întrebarea este acum ce va fi în tri­mestrul II, din care a trecut deja ju­mă­tate. Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, spune: "PIB-ul în tri­mestrul doi va fi pe plus, dar nu cu mult, faţă de primul trimestru. În al doilea trimestru s-ar putea înregistra un reviri­ment în privinţa construcţiilor şi ar tre­bui să fie mai bine şi pe componenta servicii.

• Treichl, şeful Erste: BCR îşi va reveni foarte curând

BCR, cel mai costisitor pariu al austriecilor de la Erste pe creşterea din Europa de Est, va fi în viitor un motiv de bucurie pentru acţionari, afirmă Andreas Treichl, CEO al Erste Group, citat de agenţia Bloomberg. "Revenirea va avea loc foarte curând", a spus Treichl la adunarea generală a acţionarilor Erste, care a avut loc ieri la Viena. El a explicat încă o dată că achiziţia BCR a fost costisitoare, însă era necesară pentru dezvoltarea Erste, care s-a poziţionat ca al doilea mare creditor din Europa de Est după UniCredit. BCR este un subiect fierbinte pe agenda şefului Erste, mai ales după ce rezultatele financiare s-au deteriorat în a doua jumătate a anului trecut şi austriecii au fost nevoiţi să injecteze capital suplimentar pentru susţinerea indicatorilor de solvabilitate.

• Fondul Proprietatea nu şi-a acoperit nici măcar comisionul plătit administratorului în primul trimestru

Fondul Proprietatea (FP), una dintre cele mai mari afaceri din România, cu active de 3,5 mld. euro, a raportat pierderi de 1,5 mil. lei (345.000 de euro) în pri­mul trimestru faţă de un profit net de 14 mil. lei în aceeaşi perioadă a lui 2011. Veniturile totale ale fondului au scă­zut cu 60%, la 13,4 mil. lei, în condiţiile în care administratorul Franklin Temple­ton nu a vândut nicio acţiune din porto­foliu în primele trei luni ale anului, dar nici nu a realizat achiziţii. Astfel, singurele venituri active au venit din dobânzile încasate, în valoare de 7 mil. lei (1,6 mil. euro), restul veniturilor provenind din reevaluarea în contabilitate a unor provizioane. Veniturile din dobânzi obţinute nu acoperă nici măcar comisionul pe care Franklin Templeton l-a încasat în primul trimestru, care s-a ridicat la 8,75 mil. lei (2,01 mil. euro). FP i-a mai plătit şi Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) un comision de 3,9 mil. lei (900.000 de euro) şi 0,4 mil. lei De­pozitarului Central.

• În timp ce politicienii de la Atena se ceartă, grecii au început să-şi retragă banii din bănci

Grecii au retras în ultimele zile între 600 şi 700 de milioane de euro din bănci, iar situaţia s-ar putea agrava în zilele următoare, a declarat preşedintele Greciei Karolos Papoulias într-o discuţie cu liderii partidelor politice, conform unui transcript publicat pe pagina de internet a preşedinţiei, citat de Bloomberg. Grecii sunt tot mai îngrijoraţi că întârzierea formării unui Guvern va duce la ieşirea ţării lor din zona euro, ceea ce va încemna întoarcerea la moneda proprie. Papoulias a precizat că are informaţiile de la guvernatorul Băncii Greciei. El a folosit informaţiile ca argument pentru a grăbi formarea unui Guvern. Totuşi, politicienii de la Atena sunt departe de a ajunge la un compromis şi se vorbeşte tot mai mult despre alegeri anticipate. În acest context, unii analişti apreciază că asaltul grecilor asupra băncilor se va amplifica.