REVISTA PRESEI 16.06.2016

• ADEVARUL

• Sinodul Panortodox, sub semnul dezbinării

Primul Sinod Panortodox după mai bine de un mileniu, planificat să se desfăşoare între 16 şi 27 iunie, în Creta, tinde să fie un eşec. Cea mai mare biserică ortodoxă autocefală, cea a Rusiei, precum şi cele din Georgia, Bulgaria, împreună cu Patriarhia Antiohiei, cu sediul la Damasc şi fidelă preşedintelui sirian Bashar al-Assad, şi-au declinat participarea, motivând că Sfântul şi Marele Sinod, aşa cum este el pregătit, ameninţă unitatea Bisericii, în loc s-o consolideze. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, întâi stătător onorific al celor aproximativ 300 de milioane de creştini ortodocşi din întreaga lume, a insistat însă în favoarea desfăşurării Sinodului. Din luna mai au apărut primele nemulţumiri legate de planificata aşezare a fotoliilor în sala de consiliu. Bisericile slave s-au arătat nemulţumite că Patriarhiile aflate sub influenţă grecească intenţionau să-i rezerve Patriarhului de Constantinopol, Bartolomeu, o poziţie privilegiată.

• Paleologu şi Bodea, excluşi din PNL

Biroul Politic Naţional al PNL a hotărât în şedinţa de miercuri, excluderea parlamentarilor Theodor Paleologu şi Cristian Bodea din partid, după ce aceştia i-au criticat pe liderii formaţiunii pentru rezultatele din alegeri. În ultimul articol publicat pe blog-ul său de pe www.adevarul.ro, Andei Pleşu amintea situaţia în care unii lideri, în loc să-şi asume eşecul, preferă dă dea vina pe alţii. "Cînd un partid pierde, cei care trebuie să plece sunt şefii lui, nu acei membri ai lui care i-au semnalat greşelile", scria Andrei Pleşu . "Din suita de imbecilităţi piramidale ale conducerii PNL nu putea lipsi şi excluderea singurului om care a prevăzut exact ce se va întâmpla, care a avertizat non-stop asupra erorilor şi derapajelor. Singurul totodată care e pe bune liberal şi are în genealogia sa o droaie de fruntaşi liberali - miniştri, primari, deputaţi şi senatori- încă de la fondarea partidului în 1875", a scris pe Facebook, Paleologu, în urmă cu o săptămână

• Cum fuge Dragnea de moţiunea de cenzură pe care o tot promite baronilor

Liviu Dragnea ţine vie în spaţiul public tema depunerii unei moţiuni de cenzură, cu scopul de a-i păcăli pe baronii locali, care nu mai au răbdare pentru a ajunge la Putere. De fapt, Dragnea nu are niciun gând să dărâme Guvernul Cioloş. Liderii PSD, UNPR şi ALDE se vor întâlni pentru a discuta oportunitatea depunerii unei moţiuni de cenzură care să ducă la căderea Guvernului Cioloş. Anunţul a fost făcut de preşedintele PSD Liviu Dragnea în urma unei şedinţe la care au participat toţi liderii din teritoriu. După victoria obţinută de PSD la alegerile din 5 iunie, baronii PSD au venit la Bucureşti şi au reluat solicitările de a da jos Guvernul Cioloş, idee susţinută puternic de fostul premier Victor Ponta.

• Abuzul în serviciu a scăpat aproape nevătămat

Curtea Constituţională a României a admis miercuri parţial sesizările privind neconstituţionalitatea prevederilor privind abuzul în serviciu, judecătorii recomandând ca sintagma ''în mod defectuos'' să fie înlocuită cu ''prin încălcarea legii''. Concret, magistraţii au decis în unanimitate, că definiţia abuzului în serviciu este constituţională în măsura în care "executarea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu" din definiţia din Codul Penal înseamnă prin încălcarea legii, această decizie urmând să se aplice pe viitor, pentru dosarele care vor fi deschise şi nu pentru cele aflate deja în curs de soluţionare. "Este o decizie de interpretare. Acest lucru înseamnă că Parlamentul nu este obligat să modifice articolele respective, ci este o interpretare pentru judecători şi procurori", a declarat un membru CCR

• Blaga şi Gorghiu, mandataţi de BPN să iniţieze discuţii pentru alianţe locale şi o platformă pentru toamnă

Copreşedinţii PNL Alina Gorghiu şi Vasile Blaga au fost mandataţi, miercuri, de membrii Biroului Politic Naţional, să iniţieze discuţii cu partidele parlamentare, pentru stabilirea de majorităţi la nivel local, în teritoriu dar şi în vederea unei platforme naţionale, în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă. Întrebat dacă au semnale din partea celor de la UNPR, privind o posibilă colaborare pentru alianţe în teritoriu, Vasile Blaga a precizat că este prematur să se discute despre acest lucru, până când nu va avea loc discuţia la nivelul conducerilor centrale ale partidelor. Potrivit unor surse din PNL, liberalii ar avea şanse să facă majorităţi, la nivel local, cu UNPR, cum ar fi la Timiş sau Constanţa, dar şi în unele judeţe din Moldova. Celelalte partide vizate sunt PMP şi UDMR.

• Mesajul lui Iohannis pentru Rusia înainte de summitul NATO: Nu dorim să revenim la un Război Rece

Preşedintele Klaus Iohannis se află pentru două zile în Bulgaria, unde s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rosen Plevneliev, şi cu premierul Boyko Borissov. De asemenea, şeful statului va vizita Liceul Mihai Eminescu din Sofia, dar şi localităţile istorice Plevna şi Griviţa. Rosen Plevneliev a fost primul şef de stat primit de Klaus Iohannis la Cotroceni - în februarie 2015- după câştigarea alegerilor prezidenţiale. "Noi nu dorim să revenim la un Război Rece şi noi nu dorim în niciun caz să atacăm pe cineva, dar noi dorim să fim în situaţia de a ne apăra şi a dovedi că suntem aici, aşa trebuie citită iniţiativa navală în Marea Neagră şi credem că este natural şi corect ca la această iniţiativă să participe ţările riverane (România, Bulgaria, Turcia - n.r.)", a răspuns Iohannis unei intrebari a ziaristilor.

• Ministrul Apărării a reconfirmat participarea României la misiunile NATO din Afganistan în 2017

În cea de-a doua Reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, desfăşurată miercuri, miniştrii aliaţi ai Apărării au analizat şi aprobat rapoarte privind angajamentul NATO în Afganistan, contribuţia Alianţei la proiectarea stabilităţii în vecinătatea sudică şi estică a comunităţii euro-atlantice, operaţionalizarea Strategiei Maritime Aliate şi implicarea în gestionarea crizei refugiaţilor şi migranţilor în regiunea Mării Egee, se arată într-un comunicat al MApN. În ceea ce priveşte prezenţa aliată în Afganistan, ministrul Mihnea Motoc a reconfirmat angajamentul României în cadrul misiunii "Resolute Support", pentru întreg anul 2016 şi a informat aliaţii cu privire la disponibilitatea, de principiu, de a menţine acelaşi nivel de participare şi pentru anul 2017, în funcţie de procesul aliat de planificare a misiunii şi de condiţiile concrete din teren.

• Metroul bucureştean va primi energie de la Hidroelectrica, printr-un contract de 12,7 milioane de euro

Hidroelectrica a câştigat în această lună, prin licitaţie deschisă, un contract în valoare de 12,7 milioane de euro (inclusiv TVA) pentru furnizarea de energie electrică societăţii Metrorex în perioada 1 iulie 2016 - 30 iunie 2017, potrivit unui anunţ de atribuire publicat miercuri în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Contractul, finanţat din fonduri bugetare, prevede livrarea către Metrorex a circa 170.000 MWh energie electrică la medie tensiune timp de 12 luni. La licitaţie au mai participat alţi şase ofertanţi. Luând în calcul TVA, valoarea finală a contractului atribuit către Hidroelectrica a fost de peste 56,2 milioane de lei (peste 12,7 milioane de euro). În afară de Hidroelectrica, la această licitaţie au mai depus oferte: Arelco Power, CEZ Vânzare, Electrica Furnizare, Tinmar Energy, Enel Energie şi RWE Energie.

• BANCHERUL

• Băncile nu pot funcţiona doar pe baza mecanismelor pieţelor, cum scrie in cârti, e nevoie si de intervenţia statului, spune prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu

BNR a adoptat un set de măsuri, începând din 2013, in vederea reducerii volumului de credite neperformante din bilanţurile băncilor, care demonstrează că in perioada respectivă nici guvernanta corporativa a băncilor, nici instituţiile specializate pentru predarea cu fidelitate a situaţiei financiare a băncilor din bilanţ (cele patru mari firme de audit: Deloitte, KPMG, PwC si EY) nu au funcţionat suficient de bine, motiv pentru care a fost nevoie de intervenţia statului, prin organismul sau de supraveghere a băncilor, BNR, spune Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR. Deşi volumele de credite sunt echilibrate: 37% din volumul total de active ale băncilor sunt credite pentru firme, iar 39% sunt creditele pentru populaţie, firmele au de trei ori mai multe credite neperformante decât persoanele fizice. Rata creditelor neperformante in cazul firmelor este de 26%, fata de doar 9% la populaţie. "Este un semn clar al indisciplinei financiare din economie", considera Georgescu.

• BRD dublează comisionul de retragere a banilor de la ghişee pentru clienţii persoane juridice

BRD a majorat, de la începutul acestei luni, comisionul pentru retragerile de numerar de la casierie in cazul clienţilor persoane juridice de la 0,50%, minim 5 lei (3 euro, in cazul retragerilor in valuta), la 0,90%, minim 5 lei (3 euro). Comisionul BRD se apropie astfel de tariful practicat de principalul concurent, BCR, care practică un comision de 1% pentru retragerile de numerar la ghişee. Pe de alta parte, BRD a eliminat comisionul de 2 lei pentru încasările intra bancare (dintr-un alt cont BRD), care exista si la BCR, in cazul încasărilor in cont cu valori de peste 100 de lei. In cazul incasarilor interbancare (dintr-un cont al altei banci), BRD a ieftinit substanţial comisionul, la 1,5 lei pentru o operaţiune, fata de minim 3 lei pana acum pentru sume de pana la 500 de lei, 7 lei pentru sume până la 50.000 de lei si 10 lei pentru sume mai mari. BCR percepe firmelor un comision de 4 lei pentru fiecare încasare de bani dintr-un cont al altei bănci.

• CURENTUL

• Liviu Luca şi fosta conducere Petrom Service trimişi în judecată de DIICOT

La data de 15.06.2016 procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Ploieşti au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: LUCA LIVIU, MIHAI SORIN, FLOREA RADU, STAN GHEORGHE, ŞUPEALĂ GHEORGHE, ANAGNASTOPOL ZIZI, BĂICOIANU MIRCEA şi SPRINŢARU NICOLAE, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, instigare la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, spălare de bani şi complicitate la spălare de bani. Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Tribunalului Prahova.

• Încă un mahăr PSD trimis în judecată pentru corupţie

DNA a anunţat că "procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar pe cauţiune, a inculpatului NIŢĂ CONSTANTIN, deputat în Parlamentul României, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă, În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: În cursul anului 2013, inculpatul Niţă Constantin, deputat în Parlamentul României şi, la data faptei, ministru al Energiei, i-a solicitat unui om de afaceri (denunţător) un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de societatea comercială a acestuia cu primăria unui municipiu. Comisionul a fost pretins de Niţă Constantin în schimbul exercitării influenţei sale asupra primarului de municipiu şi a promisiunii că interveni pe lângă acesta pentru a-l determina să agreeze semnarea şi buna derulare a contractului cu firma omului de afaceri.

• CURIERUL NATIONAL

• Rabla Clasic a debutat pentru persoanele fizice

Persoanele fizice care doresc să-şi caseze maşinile vechi beneficiind de programul Rabla pot merge deja la producătorii autorizaţi să îşi achiziţioneze un autoturism nou, cu emisii scăzute, în locul celui vechi, poluant. Pentru "Rabla" 2016 s-au alocat 145 mil. lei pentru scoaterea din circulaţie a aproximativ 20.000 de maşini vechi. Luni, 13 iunie a.c., Comitetul de avizare al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) a aprobat lista finală a producătorilor validaţi să participe în Programul Rabla 2016. Anul acesta, 116 dosare au fost depuse de producătorii/dealerii auto, din care 105 au fost aprobate şi 11 au fost respinse. În cadrul sesiunii de depunere a contestaţiilor, au fost depuse de producătorii/dealerii auto 15 contestaţii, din care 4 au fost aprobate. AFM va termina astăzi de încheiat contracte de finanţare cu producătorii şi dealerii validaţi în program, lista finală urmând să fie publicată, ulterior, pe site-ul AFM.

• Ministrul român al apărării s-a întâlnit cu omologul ucrainean

Cea de-a doua zi a Reuniunii miniştrilor apărării din ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice, de la Bruxelles, a debutat cu o întâlnire în formatul Comisiei NATO-Ucraina, în cadrul căreia au fost analizate progresele realizate de Kiev în implementarea reformelor din domeniul securităţii şi apărării şi a fost agreat Pachetul Cuprinzător de Asistenţă pentru Ucraina. Documentul va fi promovat spre andosare şefilor de stat şi de guvern, la Varşovia, a informat ieri MApN. Potrivit comunicatului remis presei, ministrul român al apărării naţionale a reiterat susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi a confirmat sprijinul pentru eforturile ţării vecine de consolidare a capacităţii de apărare şi pentru intensificarea parteneriatului cu Alianţa.

• Acordul TTIP va creşte PIB-ul cu 400 - 500 mil. euro anual

Afirmaţia a fost făcută ieri de viceprim-ministrul Costin Borc la dezbaterea publică pe tema Acordului de Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii UE-SUA/TTIP. Creşterea exporturilor româneşti pe piaţa SUA ar putea să se situeze în jurul valorii de 800 milioane - 1 miliard dolari SUA începând cu anul 2027, a spus Borc. Negocierea Acordului Transatlantic este complexă şi dificilă, în contextul sensibilităţii unor domenii precum accesul pe piaţă pentru produsele agricole, diferenţele semnificative în domeniul cadrului de reglementare, barierele netarifare, indicaţiile geografice, comerţul cu servicii, reguli de origine, achiziţii publice, investiţiile şi nu în ultimul rând energia şi IMM-urile. Oficialul român a afirmat ieri că UE şi SUA deţin împreună 46% din PIB-ul mondial. Potrivit acestuia, comerţul transatlantic cu bunuri de peste 400 miliarde euro reprezintă cca. 33% din totalul comerţului mondial, iar cel cu servicii de cca 300 miliarde euro reprezintă 42% din totalul comerţului mondial cu servicii.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Decizia CCR- o nouă victorie în Războiul dus de forţele democratice împotriva Statului poliţienesc - de Ion Cristoiu

Cu excepţia Reţelei de presă a Codruţei Kovesi, alcătuită din site-uri, ziare şi televiziuni ale căror patroni plătesc taxa de protecţie făcînd publicitate DNA şi Codruţei Kovesi, toată lumea a salutat Decizia. O salut şi eu, ţinînd să menţionez că, după Decizia privind interceptările, e o nouă victorie a forţelor democratice un nou moment victorios din Războiul dus de forţele democratice împotriva Statului poliţienesc român creat în ultimii ani sub pretextul Luptei împotriva corupţiei. În acelaşi timp, nu pot să nu mă întreb: Chiar atît de tare ne-am obişnuit cu statul poliţienesc încît să considerăm extraordinară o decizie normală, de restabilire a unei prevederi constituţionale?

• FED cu ochii pe Brexit. Ratează o nouă oportunitate de majorare a ratei?

"CME FedWatch arată o probabilitate de 2% ca o modificare a ratei dobânzii să aibă loc la şedinţa de astăzi şi de 21% ca o majorare să aibă loc pe 15 iulie la şedinţa FOMC, care nu are programată o conferinţă de presă explicativă. Există şanse de majorare a ratei de 40% pentru luna septembrie, pentru noiembrie, de 42%, iar cea mai mare probabilitate în acest moment o are decembrie, cu 59%", spune Cătălin Chivu, CEO TeleTrade. Comentariile despre Brexit şi includerea riscurilor ar putea cauza mişcări atât pe dolarul american (USD) cât şi pe lira sterlină (GBP). Ştim că membrii FOMC au declarat în nenumărate rânduri că politică monetară nu este stabilită în funcţie de un singur raport (fie el bun sau dezamăgitor cum a fost NFP-ul din această luna) dar este cert că o majorare a ratei avea o şansă mai mare fără Brexit.

• Iohannis, scos din joc. Deputaţii au adoptat tacit iniţiativa lui Tăriceanu privind excluderea şefului statului de la numirea conducerii ICCJ şi a procurorilor-şefi

Proiectul de lege prin care se propune excluderea şefului statului şi a ministrului Justiţiei din procedurile de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor şefi, iniţiat de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost adoptat tacit, azi, de Camera Deputaţilor. Tăriceanu a propus modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor în sensul ca în funcţiile de conducere să nu mai fie implicat factorul politic - preşedintele ţării şi ministrul Justiţiei. "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii", prevede proiectul preşedintelui Senatului. Potrivit acestuia, revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii se face de către ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instituţiei.

• Traian Băsescu, atac FĂRĂ PRECEDENT la adresa ambasadorului SUA

Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a făcut mai multe declaraţii privind schimbările făcute de către CCR în cazul abuzului în serviciu, dar şi despre ambasadorul american Hans Klemm. În legătură cu cel de-al doilea subiect, Traian Băsescu este de părere că ar trebui să nu se mai bage în deciziile politice din România, transmite dcnews.ro. "Dacă discutăm de ambasadorul SUA, poate învaţă să nu se mai bage în toate deciziile politice. Că s-a dus să-l menţină pe Zgonea preşedinte al Camerei Deputaţilor şi politicul din România i-a arătat că nu e jupân în România. Poate fi partener, consultant, prieten al nostru, dar nu trebuie să-şi aroge dreptul de a se băga în deciziile politice ale instituţiilor politice din România, a declarat Traian Băsescu la România TV. Traian Băsescu a subliniat că ambasadorul american trebuie să-şi menţină statutul de diplomat.

• JURNALUL NATIONAL

• Amenajarea Parcului Moghioroş, ultimul tun

La sfârşitul lunii martie Primăria Sectorul 6 din Capitală organiza o licitaţie pentru finalizarea serei de plante exotice din Parcul Moghioroş. Primarul de la acea vreme, invizibilul Rareş Mănescu, anunţa că este gata să îngroape 8,3 milioane de lei, fără TVA, într-un mastodont din fier şi sticlă inutil, când la câţiva paşi se află Grădina Botanică a Bucureştiului. Va îngropa ceva mai puţin, 8,25 de milioane de lei, dar firma câştigătoare, Modus CF SRL, pare mai degrabă o săgeată a unor grupuri de interese. Licitaţia s-a finalizat pe data de 13 iunie, câştigătoare fiind desemnată firma Modus CF SRL din Bucureşti, care a fost şi singura participantă. Contractul prevede realizarea unor "Lucrări de construcţie (suplimentare) şi dotare a serelor (suplimentar) pentru finalizarea proiectului: "Modernizare arhitecturală şi peisagistică a Parcului Drumul Taberei, sector 6, Bucuresti".

• O nouă plecare din Guvernul Cioloş

Comunicarea Guvernului Cioloş va fi dirijată de acum de la Bruxelles, iar premierul ia în calcul numirea a doi purtători de cuvânt , potrivit surselor Antena 3. Purtătorul de cuvânt al executivului, Dan Suciu, şi-a dat deja demisia şi se întoarce la Banca Naţională a României (BNR). Unul dintre comunicatori ar urma să fie Liviu Iolu, actual consilier de comunicare în Guvernul României, dar o decizie în acest sens va fi comunicată, însă, de premierul Dacian Cioloş în perioada următoare.

• Cât de cocoşat este angajatul de la privat

Din 38 de români cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani doar 10 lucrează în sectorul privat. Aceştia trebuie să ducă în spate 12 pensionari, 3,5 bugetari şi 20 de conaţionali care nu muncesc deloc sau care lucrează la negru. Această statistică explică de ce România are una dintre cele mai mari fiscalităţi pe forţa de muncă din Uniunea Europeană. Statisticile sunt alarmante şi arată că, pe termen lung, modelul de business al României pare sortit eşecului. România are doar 4,676 milioane de salariaţi cu acte în regulă din cei peste 13 milioane de locuitori cu vârste între 18 şi 65 de ani, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Adică din trei români doar unul este angajat cu acte în regulă. Restul sunt plătiţi la negru, la gri sau nu lucrează deloc. O altă problemă este că din cei 4,676 milioane de salariaţi, bugetari sunt 1,1876 milioane, adică aproape o treime. Deci, în mediul privat lucrează numai 3,4884 salariaţi.

• NATIONAL

• Basescu: M-as fi retras daca nu as fi fost tocat

Fostul presedinte sustine ca ar fi lasat spatiul public in pace si s-ar fi multumit sa-si plimbe nepotii daca nu ar fi fost insistent "tocat" imediat dupa terminarea mandatului. "Eu mi-am respectat promisiunea (de retragere din politica - n. r.) vreo 3-4 luni (...) Nu am mai iesit in spatiul public. Apoi mi-am dat seama ca daca nu ieseam as fi lasat un spatiu public in care as fi fost tocat", a afirmat Traian Basescu marti seara, intr-o emisiune televizata. Desi nu se mai da dus de pe micul ecran (a devenit inclusiv clientul RTV, televiziune care practic l-a facut varza), Basescu sustine sus si tare ca tot ce face este numai de dragul PMP. "Eu nu mai am asteptari de la politica. Politica mi-a dat tot. Ce-mi mai pot dori? Nimic. In schimb, inca am energie sa transfer unui partid experienta asta uriasa acumulata. PMP este o creatie careia vreau sa-i transfer experienta acumulata".

• Papa a refuzat o donatie de 1, 2 milioane de dolari

Suveranul Pontif nu a ezitat sa-i returneze presedintelui argentinian Mauricio Macri o importanta suma de bani pe care acesta a depus-o in conturile fundatiei Scholas Occurentes, sustinuta de Francesco Bergoglio. Mauricio Macri a oferit 16.666.000 pesos (echivalentul a 1,2 milioane de dolari) fundatiei educative Scholas Occurentes dar, dupa cateva saptamani, Suveranul Pontif a cerut fundatiei sa-i returneze lui Marci banii, precizand intr-un post-scriptum: "Nu-mi place 666". Observatorii estimeaza ca gestul Papei a fost si o maniera de a-i preciza presedintelui argentinian ca nu este de acord cu politica sa de austeritate implementata in tara de la venirea sa la putere, in noiembrie 2015.

• Nota de plata pentru Brexit: 30 de miliarde de lire sterline

Autoritatile din Marea Britanie au facut noi estimari despre costurile unei eventuale iesiri a Regatului Unit din sanul Uniunii Europene. O eventuala (dar din ce in ce mai dorita, potrivit ultimelor sondaje britanice) iesire din Uniunea Europeana ar costa Londra nu mai putin de 30 de milioane de lire sterline, ceea ce ar atrage dupa sine o crestere a impozitelor si o reducere a cheltuielilor publice. Ministrul britanic de Finante, George Osborne, care face campanie pentru mentinerea Marii Britanii in UE, estimeaza ca un Brexit va provoca o scadere a cresterii economice a tarii. Iar deficitul bugetar consecutiv unui Brexit ar urma sa fie compensat in special prin cresterea impozitelor, intre care impozitul pe venit (+ 2%) si cel pe succesiune (+5%).

• PUTEREA

• Falimentul statului: "De la Ana la Caiafa" şi înapoi. Şi "du-te-n... Justiţie!"

Mulţi se sperie la auzul cuvântului anarhie. În realitate, românii trăiesc în anarhie, conform definiţiei din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române: "Stare de dezorganizare, de dezordine, de haos într-o ţară, într-o instituţie etc.; indisciplină, nesupunere a individului faţă de o colectivitate organizată". Sunt mult prea multe instituţii publice nefuncţionale, fie în integralitatea lor, fie pe "bucăţele" (subunităţi). Cuvântul de ordine în aceste instituţii este fofilarea de la muncă, derobarea de responsabilităţi, lăsarea contribuabilului să se lovească de toţi pereţii birocraţiei şi ai incompetenţei.

• Una caldă, alta rece în energie. Hidroelectrica - gata să iasă din insolvenţă, RAAN - oficial în faliment

Producătorul de energie Hidroelectrica va scăpa, cel mai probabil săptămâna viitoare, de insolvenţă, situaţie în care s-a aflat, cu întreruperi, în ultimii patru ani. Tribunalul Bucureşti se va pronunţa marţi, 21 iunie, cu privire la ieşirea din insolvenţă a Hidroelectrica, una din cele mai profitabile companii de stat. Decizia va fi finală şi ţine "pe jar" întreg sectorul energetic. La polul opus, o veste negativă vine de la producătorul de apă grea RAAN, care a intrat oficial în faliment. Intrată în urmă cu trei ani în insolvenţă, specialiştii în sectorul energetic spuneau că Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) putea fi salvată, însă "a ajuns pe mâinile cui nu trebuia".

• ROMANIA LIBERA

• CCR: Abuzul în serviciu este parţial neconstituţional!

Respingerea, în unanimitate, de către CCR a excepţiei de neconstituţionalitate prin care se cerea eliminarea totală a articolului 13, indice 2, din Legea 78/2000 privind prevenirea şi combaterea faptelor de corupţie, reface onoarea CCR. CCR a lăsat intactă, în vigoare, formularea: "În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime". Din moment ce în legea penală a rămas valabilă sintagma "dacă funcţionarul public a obţinut un folos", e clar că suspectul/inculpatul a făcut abuzul în serviciu prin încălcarea legii, deci această formă de infracţiune de abuz în serviciu NU este dezincriminată.

• Sectorul unde România a devansat China

În 2014, aproximativ 890.000 de persoane au dobândit cetăţenia unui stat membru al Uniunii Europene, o cifră aflată în scădere faţă de 2013 când s-au înregistrat 981.000 de noi cetăţenii acordate. Cei mai mulţi cetăţeni ai unui stat membru UE care se stabilesc cu acte şi reşedinţa într-o altă ţară europeană provin din România. Din 2009, mai mult de 5 milioane de persoane au primit cetăţenia unui membru al UE. Din numărul total al persoanelor care obţin cetăţenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene în 2014, 89% au fost cetăţeni din afara comunităţii europene. În schimb românii, în număr de 24.300 persoane au reprezentat cel mai mari grup de cetăţeni ai Uniunii Europene care au dobândit cetăţenia unui alt stat membru al UE. Cu această cifră, România devansează state extracomunitare precum Rusia (19.800 cetăţenii obţinute în spaţiul comunitar), Ucraina şi Nigeria (17.500), China (11.500), Serbia (9.000).

• ZIARUL FINANCIAR

• Cei mai mari trei jucători din real-estate au active de un miliard de euro fiecare

Trei companii de pe piaţa imobiliară au pus cărămidă peste cărămidă şi au ajuns, anul trecut, la portofolii care au depăşit 1 miliard de euro fiecare, valori în care intră atât proprietăţile generatoare de venituri, cât şi proiectele în curs de dezvoltare, pentru care companiile sunt pregătite să investească. Fondul sud-african de investiţii NEPI, compania de dezvoltare a omului de afaceri grec Ioannis Papalekas, şi noua entitate creată prin fuziunea dintre firmele austriece CA Immo şi Immofinanz au active în principal în sectoarele de retail şi de office, rezidenţialul fiind mai puţin reprezentat în cazul acestora. Segmentul de logistică a contribuit şi el într-o mică măsură, Immofinanz, spre exemplu, marcând anul trecut o tranzacţie importantă prin vânzarea întregului său portofoliu de spaţii industriale către compania americană Blackstone. Comună tuturor celor trei dezvoltatori este sursa de finanţare, toate având capital străin, provenit din ţări precum Cipru, Grecia, Africa de Sud sau Statele Unite ale Americii.

• Dividendele plătite din profiturile pe 2015 de cele mai mari companii listate se ridică la 3,7 mld. lei, mai mari cu 23% faţă de anul precedent

Din profiturile pe 2014, un număr de 17 emitenţi din cei mai mari 25 listaţi la bursă au plătit dividende. Pentru 2015 au fost 16. Dintre cele cinci societăţi de investiţii financiare, doar SIF1 Banat Crişana nu a plătit dividende din profitul pe 2015, în timp ce Fondul Proprietatea nu a mai făcut acest lucru din 2012. Un număr de 16 companii din cele 25 care intră în alcătuirea indicelui BET-XT au plătit dividende cumulate de 3,7 mld. lei din profiturile obţinute în 2015, în creştere de la 3 mld. lei în anul precedent, potrivit unei analize a ZF. Pe lista emitenţilor care intră în alcătuirea indicelui BET-XT, care adună cele mai lichide 25 de societăţi, se găsesc şi nume care afişează zero în dreptul plăţilor de dividende pentru 2015 şi 2014. Este cazul Băncii Comerciale Carpatica (BCC), una dintre cele trei instituţii de credit listate, sau al dezvoltatorului imo­biliar Im­pact Developer (IMP). Cea din urmă socie­tate nu a mai plătit dividende din 2004.

• Consumul creşte spectaculos, dar România rămâne la coada clasamentului consumului individual şi al puterii de cumpărare în UE

România a ajuns în 2015 la 57% din media UE în privinţa PIB-ului raportat la paritatea standard a puterii de cumpărare (PPS), faţă de 55% în 2014. Consum individual efectiv (AIC) - indicatorul folosit în UE care reflectă mult mai fidel decât PIB-ul nivelul de bunăstare a cetăţenilor Uniunii - a fost în 2015 în România unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, clasament în care Eurostat mai include Bulgaria şi Croaţia. De asemenea, România rămâne la coada clasamentului în privinţa Produsului Intern Brut per capita în PPS (paritatea standard a puterii de cumpărare, un indicator care ia în calcul preţurile şi inflaţia), cu doar 57% din media UE, în creştere cu două puncte procentuale faţă de 2014. Potrivit datelor INS, consumul a crescut anul trecut cu 5,9%, în vreme ce consumul gospodăriilor a avansat cu 6,9%, cel mai puternic reviriment de după anii de criză.