• ADEVARUL
• Preşedintele Băsescu, "La masa Adevărului": Doresc să renunţ la politică!
Ce au discutat Barack Obama şi Traian Băsescu departe de ochii presei? Unde se va duce actualul preşedinte al României în dimineaţa zilei de 1 ianuarie 2015, atunci când îşi va fi încheiat mandatul la Palatul Cotroceni? Cum va ieşi România din criză şi cât va mai conta în Europa de peste patru ani? "O să simt o nevoie teribilă să fiu liber. Nu ai sentimentul liberătăţii când eşti în funcţii publice. Probabil, după un timp de politică, îţi doreşti libertatea cetăţeanului obişnuit, sper să mi-o redobândesc la 1 ianuarie, nu ştiu unde voi fi. Adică în ce punct în mod fizic: la Predeal, la Sinaia, în Maramureş, în Bucovina, nu ştiu. Dar asta ştiu că îmi doresc cel mai mult acum".
• F-16, avionul preferat de Traian Băsescu pentru a înlocui MiG-ul 21
Singura variantă discutată oficial, în România, a fost cea a Guvernului SUA: 24 de avioane F-16 Block 25, second hand, care ar fi costat 1,3 miliarde de dolari (aproximativ 950 milioane de euro), dintre care 750 de milioane ar fi trebuit plătite în 2010. Această soluţie a fost susţinută puternic de preşedintele Traian Băsescu, în ultimii ani. Drept răspuns la cererile de informare formulate de MApN, celelalte oferte înaintate României se referă la avioane Typhoon şi Gripen, iar propunerile acestora includ şi perioade de graţie de cel puţin doi ani, în care partea română nu ar fi obligată să plătească nimic. Gripen este un avion produs de firma suedeză Saab, iar Typhoon este realizat de grupul european Eurofighter, din care fac parte Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.
• Încă o criză a creditării la orizontul Europei
Problemele cu care se confruntă băncile vor declanşa o nouă criză a creditării, iar asta pune în pericol întreaga economie europeană, avertizează Comitetul Economic şi Financiar al UE. Riscul asociat crizei datoriilor de stat din zona euro s-a extins şi în sistemul bancar. Instituţiile de credit nu-şi mai permit să se finanţeze din cauza dobânzilor prea ridicate. Situaţia este agravată de lipsa de coerenţă a liderilor europeni în rezolvarea problemelor din zona euro. În lipsă de alternative, băncile comerciale au devenit dependente de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru finanţare, fapt ce a cauzat tensiuni la nivelul cel mai înalt în cadrul instituţiei şi nu numai. Recent, neamţul Juergen Stark, economist-şef şi membru al consiliului executiv al BCE, a demisionat din cauza acestor practici.
• Băncile americane se tem să dea împrumuturi
Băncile comerciale americane îşi fac rezerve uriaşe de lichidităţi, însă sunt reţinute în ceea ce priveşte creditarea. O demonstrează datele publicate la începutul lunii iulie de Rezerva Federală, banca centrală a Statelor Unite ale Americii (SUA). Volumul creditelor acordate de instituţiile bancare a scăzut cu 2,4% în ultimele 12 luni. Cele mai mari contracţii s-au înregistrat la împrumuturile imobiliare (-5,4%) şi la cele de consum (-6,6%). Un declin mai accentuat a fost înregistrat de băncile mai mici, unde volumul creditelor acordate a scăzut cu 3%. În acelaşi interval, rezervele de lichidităţi ale băncilor au crescut cu 38%, ajungând astfel la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari, adică 30% din valoarea creditelor acordate, notează "Business Insider".
• Trei ani de la colapsul ce a schimbat lumea
În urmă cu trei ani, falimentul gigantului bancar Lehman Brothers trimitea lumea financiară în haos. Panica şi isteria generate de intrarea în faliment a grupului bancar american Lehman Brothers au avut o contribuţie semnificativă la intrarea în recesiune. Cine-i de vină? - Este imposibil să numeşti "motivul" care a dus la izbucnirea crizei. Mai degrabă, se poate vorbi despre un concurs de împrejurări şi de dezechilibre care durau de ani buni. - Bula imobiliară din Statele Unite a atins apogeul în 2005-2006. - Ipotecile subprime sunt mereu invocate atunci când se vorbeşte despre criză. Băncile sunt acuzate că au acordat credite ipotecare persoanelor care nu prezentau încredere, ceea ce a dus în final la o creştere semnificativă a împrumuturilor neperformante.
• BNR îl contrazice pe Dinu Patriciu
Banca Naţională a României a contrazis, într-un comunicat transmis presei, declaraţiile omului de afaceri Dinu Patriciu. Oficialii BNR susţin că sectorul bancar a fost deja restructurat, iar sucursalele din România nu trimit bani grupurilor din care fac parte. În contextul în care Patriciu a afirmat că sistemul bancar din România ar trebui restructurat de la cap la coadă, reprezentanţii BNR arată că acest lucru s-a întâmplat deja. "Reamintim că sistemul bancar din România, în care sunt integrate cele mai multe dintre instituţiile de credit, a fost într-adevăr restructurat de la cap la coadă. În urma acestor restructurări a rezultat un sistem bancar modern şi eficient, care la această oră are o solvabilitate de peste 14%", se precizează în comunicat.
• Cele mai mari bănci centrale din lume se unesc pentru a ajuta băncile comerciale
Câteva dintre cele mai mari bănci centrale ale lumii - cea a Statelor Unite, a Japoniei, a Elveţiei, a Angliei şi Banca Centrală Europeană - vor ajuta băncile comerciale europene să se împrumute în dolari pentru a combate lipsa de finanţare cu care se confruntă acestea. Băncile centrale vor împrumuta băncile comerciale europene prin intermediul a trei programe de creditare, pe perioade de până la trei luni, a anunţat astăzi Banca Centrală Europeană. Pieţele nu au rămas indiferente la anunţ. Imediat, preţul acţiunilor marilor grupuri bancare din Europa - BNP Paribas, UniCredit, Intesa Sanpaolo şi Société Générale - a crescut, în medie, cu 10%.
• Instanţa: Dan Ioan Popescu şi-a plănuit în avans şpaga
Judecătorii susţin că Dan Ioan Popescu şi soţia sa au simulat, în 2001, vânzarea firmei Ital Agency SRL cu un milioan de dolari cu scopul de a justifica venituri ulterioare. Instanţa supremă a motivat de ce a decis confiscarea unui milion de euro din averea fostului ministru al Economiei Dan Ioan Popescu şi a soţiei sale, Elena Popescu. Judecătorii au subliniat că suma de un milion de euro, care nu poate fi justificată de soţii Popescu, reprezintă cheltuieli făcute în baza unor venituri a căror obţinere s-a dovedit a fi ilicită.
• Dunărea devine pârâu
Fluviul a scăzut 144 de centimetri sub nivelul de referinţă, ajungând şi la adâncimi de 1,3 metri, minimul ultimilor cinci ani. Malurile Dunării s-au transformat în deşert, navele de marfă au rămas blocate, iar alimentarea oraşelor cu apă este în pericol. Fluviul Dunărea a înregistrat în ultimele zile cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Astfel, la mira de la Cernavodă, s-a înregistrat ieri-dimineaţă cota de minus 126. De la o zi la alta, Dunărea scade în dreptul oraşului Cernavodă cu 2 centimetri. Pe luciul apei au apărut insuliţe, loc tocmai bun de odihnă pentru păsările călătoare. Pentru localnici nu este un fenomen inedit. Ei spun că în urmă cu patru-cinci ani Dunărea a secat şi mai mult şi a fost nevoie să se oprească reactorul de la Cernavodă.
• Merkel aruncă în aer planul lui Barroso: Colectivizarea datoriilor nu este o soluţie pentru zona Euro
Cancelarul german Angela Merkel a respins ieri, fără menajamente, varianta euro obligaţiunilor în zona euro ca o soluţie la criză şi a spus că problema nu se rezolvă prin "colectivizarea datoriilor". "Ca să aduci cu ratele la acelaşi nivel, ai nevoie de nivel similar de competitivitate, de situaţii similare de buget. Nu le atingi colectivizând datoriile", a spus Merkel într-un discurs la Salonul Auto de la Frankfurt, citat de Reuters.
• CURENTUL
• Valentin Ceauşescu - scos la încălzire de moguli în cursa pentru Cotroceni
Explicaţia reabilitării mediatice a clanului dictatorial. Dacă v-aţi pus întrebări în legătură cu avalanşa de interviuri, documentare şi mărturii despre "epoca de aur" şi mai ales despre "cel mai iubit fiu al ţării" şi familia acestuia, aflaţi că nimic nu este întâmplător. O radiografie la rece a sistemului, a autocraţiei Ceauşeştilor ar fi oricând binevenită, în contextul în care adevărul istoric este cea mai importantă obligaţie a noastră pentru generaţiile viitoare. Din păcate nu avem de-a face cu o analiză, întrucât ne aflăm în faţa unor noi forme ale cultului personalităţii, ceva mai rafinate, dar la fel de nocive pentru societate.
• Monica Macovei a convins PE de necesitatea luptei instituţionalizate anticorupţie
Eurodeputaţii români au obţinut un mare succes la Bruxelles, acolo unde ieri a fost adoptată de către Parlamentul European o rezoluţie care prevede stabilirea unor norme în lupta anticorupţie. Demersul îi aparţine eurodeputatei Monica Macovei care, în 2010, a iniţiat o Declaraţie scrisă în acest sens. Acest document a fost adoptat ieri de PE şi cere Comisiei si Consiliului sa creeze un mecanism solid de monitorizare a corupţiei în UE. Odată trecut prin PE şi adoptat acest document, europarlamentarii cer Comisiei Europene stabilirea de norme minime atât privind definirea corupţiei, cât şi pentru sancţiunile aplicabile, europarlamentarii cerând totodată statelor membre un angajament politic clar pentru punerea în practică a acestor norme.
• Penurie de femei în China: bărbaţii îşi cumpără neveste din Vietnam cu maxim 4.500 de euro
Femeile din China încep să piardă teren, deoarece nu sunt doar puţine, ci şi capricioase, ceea ce îi determină pe bărbaţii chinezi să îşi caute soţii printre vietnameze, care sunt mai puţin pretenţioase. Tot mai mulţi bărbaţi chinezi au început să îşi cumpere neveste din Vietnam, iar agenţii specializate oferă mirese cu preţuri cuprinse între 700 şi 4.500 euro, acordând şi o garanţie de un an. În China, la 116 băieţi se nasc 100 fete, în restul lumii raportul mediu fiind de 105 la 100. Familiile din China au o dragoste tradiţională pentru băieţi, iar multe femei recurg la avort atunci când află că în pântecele lor poartă o fetiţă.
• CURIERUL NATIONAL
• Cât de găunoase sunt SIF-urile?
Suma oferită de Erste pentru participaţiile la BCR reprezintă nouă zecimi din capitalizarea bursieră a SIF-urilor. Nici echivalentul celor 1,85 mld. lei nu a convins investitorii să intre mai agresiv la cumpărare, indicele BET-FI urcând cu numai 2,72%. Iulian Panait (KTD Invest): În şase ani SIF-urile vor rămâne nişte cutii goale, pe măsură ce îşi vor lichida deţinerile spre a distribui valoarea direct acţionarilor. După eşecul ofertei publice secundare derulată de stat la OMV Petrom (SNP) la jumătatea verii, valorificarea pachetelor de acţiuni deţinute de SIF-uri la BCR, printr-un acord semnat cu Erste, reprezintă al doilea moment major care pune în discuţie valoarea economiei naţionale. Suma oferită de holding-ul bancar austriac pentru patru dintre cele cinci societăţi financiare echivalează cu 433,5 milioane euro, fiind de peste patru ori mai mică decât din privatizarea băncii de acum şase ani.
• Încropim o nouă strategie energetică
Documentul, care iniţial se ocupa numai de partea de electricitate, va fi completat şi cu domeniile ţiţei şi gaze. Actuala strategie energetică a României a fost finalizată în 2007 şi se referă la intervalul 2007 - 2020. Cea nouă, supusă dezbaterii publice de luna viitoare, ia în calcul perioada 2011 - 2035. Strategia energetică naţională, document de căpătâi pentru toţi managerii din domeniu, fie că gestionează companii de stat sau private, va fi din nou modificată, urmând să fie supusă dezbaterii publice până la sfârşitul lunii viitoare.
• Kerviel reloaded: Cum a pierdut UBS 2 miliarde de dolari
Banca elveţiană a "descoperit o pierdere cauzată de o operaţiune de trading neautorizată" în sectorul de investiţii. Traderul aflat în spatele acestei acţiuni a fost arestat, joi, la Londra, conform declaraţiilor grupului financiar elveţian. UBS, cea mai mare bancă elveţiană, a anunţat că a înregistrat pierderi de aproximativ 2 miliarde de dolari din cauza unor operaţiuni financiare neautorizate ale unui trader din divizia de investiţii, potrivit Bloomberg. În cursul dimineţii de joi, acţiunile UBS au scăzut cu până la 9,6%. Din cauza acestei lovituri de imagine, banca a declarat că va înregistra pierderi semnificative în trimestrul al treilea al acestui an. UBS notează că clienţii săi nu au fost afectaţi.
• Pentru Paris şi Berlin, viitorul Greciei este în zona euro
Parisul, Berlinul, capitalele şi bursele europene au aşteptat miercuri cu febrilitate anunţata teleconferinţă între Nicolas Sarkozy, Angela Merkel şi Georges Papandreou. Din nou, Franţa şi Germania au trecut rapid la acţiune pentru a detensiona pieţele financiare asaltate în ultimele zile cu informaţiile referitoare la un iminent faliment al Greciei şi a convinge nu doar pieţele, ci şi Guvernele de capacitatea planurilor europene de a asigura ieşirea din criză. A devenit evident pentru politicieni, lumea finanţelor, pentru instituţiile europene că o fisură în zona euro, plecarea unuia dintre membrii ei ar avea consecinţe politice, economice şi sociale dezastruoase nu doar asupra zonei euro, ci asupra întregii Uniuni Europene.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Sebastian Lăzăroiu: "Ponta şi Antonescu ordonă umilirea României"
Ministrul Muncii avertizează că, prin amânarea legii asistenţei sociale, România îşi pierde credibilitatea externă. Deşi România şi-a asumat faţă de FMI şi Banca Mondială obligaţia adoptării legii-cadru a asistenţei sociale până la finalul acestei luni, proiectul nu a reuşit să treacă nici măcar de Senat, care este abia prima cameră sesizată. Miercuri, Opoziţia a reuşit din Parlamentul României să scoată proiectul de pe ordinea de zi, pe fondul absenteismului senatorilor puterii. De pierdut din toate acesta pierde România, avertizează Ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu.
• Manevre de culise la Oltchim
Potrivit acordului cu FMI, Oltchim ar trebui privatizat în 2012. Instalarea unui manager privat e în plus. Combinatul Oltchim din Râmnicu Vâlcea se află în cărţi atât pentru instalarea unor manageri privaţi, până la sfârşitul lunii februarie 2012, cât şi pe lista convenită cu FMI a companiilor de stat care trebuie privatizate anul viitor. Potrivit specialiştilor consultaţi de EVZ, procesul de selecţie a unui manager privat ar întârzia privatizarea. Surse din Ministerul Economiei confirmă cele afirmate de către specialişti: selectarea unui manager privat ar întârzia cu cel puţin şase luni procesul propriu-zis de privatizare a companiei Oltchim.
• PC, "invitat" de Ponta să facă paşi din USL: Vreţi mai mult? Vă dăm şansa. Obţineţi mai mult candidând separat!
Vreţi mai multe candidaturi la locale? Vă dăm şansa să le obţineţi şi să vă afirmaţi candidând separat de USL în toată ţara, a sunat, astăzi, apelul ultimativ lansat de liderul PSD, Victor Ponta, către partenerii conservatori care se încăpăţânează să susţină candidatura deputatului Tudor Ciuhodaru împotriva reprezentantului USL, Gheorghe Nichita, la scaunul de edil al primăriei Iaşi. Prezent în capital Moldovei pentru a "armoniza" tensiunile dintre membrii USL pe tema candidaturilor comune la locale, Ponta şi-a prezentat soluţia "împăciuitoare" cu potenţial însă mai mult de rupere a USL decât de strângere a rândurilor: PC să meargă singur în alegeri dacă aşa crede că poate aduna mai multe voturi. Este aşteptat în USL după scrutinurile electorale, a plusat Ponta.
• Trei ani de criză nu au fost de ajuns. Ce mai urmează?
După criza băncilor, urmează cea a statelor care au preluat problemele instituţiilor financiare private. S-au împlinit trei ani de la falimentul Lehman Brothers, considerat momentul când a început criza, iar economia globală pare a se îndrepta spre o nouă recesiune. Pe 15 septembrie 2008, când se anunţa falimentul gigantului financiar american, era greu de anticipat ce va urma. Nici guvernul american, care a hotărât că banca poate fi lăsată să cadă, nu a anticipat consecinţele acestui faliment.
• JURNALUL NATIONAL
• Petrom a bătut cea mai mare companie din lume, la marja de profit. Povestea celei mai proaste afaceri făcute de România
Austriecii au încasat până acum 450 de milioane de euro ca dividende. Jurnalul Naţional vă prezintă cum statul şi-a furat singur căciula şi a dat cea mai mare şi mai valoroasă companie a ţării literalmente pe nimic. Austriecii de la OMV deja pot considera că şi-au scos banii daţi pe companie, iar rezervele cu care Petrom s-a dat la pachet aproape că garantează un profit net de 12 miliarde de dolari. Petrom are o marjă de profit de 11,5%, cu aproape o treime mai mare decât Exxon Mobil, cea mai mare companie a lumii şi peste giganţi precum Chevron, Total, Eni, Statoil sau Repsol. Privatizarea Petrom a făcut ca firma căpuşată şi pe pierderi să fie eficientizată aproape instantaneu de austrieci: dacă în 2004, anul privatizării, înregistra o pierdere de 974 de milioane de lei - circa 246 de milioane de euro - şi avea 52.000 de angajaţi, anul trecut, compania raporta un profit-record de 520 de milioane de euro.
• Merkel face doar cât o "vacă grasă" pentru Berlusconi
Premierul italian a făcut glume proste, jignitoare pentru cancelarul german. Ce-şi face omul cu mâna lui ... este şi cazul şefului Executivului de la Roma, Silvio Berlusconi, care, de la un timp, alunecă tot mai în jos pe panta nesăbuinţelor. Seria scandalurilor în care este implicat culminează acum cu un episod ce ar putea pune în dificultate chiar şi relaţiile diplomatice între Germania şi Italia. Tabloidul britanic Daily Mail, cel german Bild, precum şi o serie de publicaţii italiene dezvăluie conţinutul unei convorbiri telefonice pe care Berlusconi a avut-o cu un jurnalist italian, convorbire ce a fost înregistrată fără ştirea premierului, şi în care el face remarce extrem de jignitoare la adresa cancelarului german Angela Merkel. În viziunea lui Berlusconi, Merkel "este o vacă grasă pe care nici un bărbat nu şi-ar dori-o în pat". Aceasta este însă varianta "decentă" a trascrierii înregistrării, pe care presa din mai multe ţări a publicat-o.
• Reuters: Discuţiile despre un faliment ordonat al Greciei sunt iluzorii
Unii politicieni din Europa susţin că ar trebui luat în discuţie un faliment ordonat al Greciei, dar istoria sugerează că ar fi o afacere foarte dezordonată, dacă liderii din zona euro nu vor face pregătiri şi nu vor proteja băncile, comentează Reuters. Cei care favorizează defaultul (incapacitate de plată) Greciei, crezând că alte opţiuni doar amână inevitabilul, citează deseori falimentul Argentinei din 2002 şi creşterea economică solidă care a urmat. Dacă Europa ne ia drept exemplu, are probabil probleme mai mari decât am crezut", a observat economistul Aldo Abram din Buenos Aires. Dacă Grecia va urma calea disperată a Argentinei, de devalorizare şi default abrupt al datoriilor, "va fi condamnată la sărăcie, iar sistemul bancar va fi distrus", a spus Abram.
• NATIONAL
• Ies la iveala escrocheriile lui Puiu Popoviciu!
Procurorii anticoruptie au dispus trimiterea in judecata a unei femei acuzata ca ar fi prejudiciat statul roman cu aproape 4 milioane de euro, prin tranzactiile subevaluate facute cu zeci de hectare din Baneasa. Inculpata este Ruxandra Maria Stegaru, nimeni alta decat fiica lui Cornel Stegaru, supranumit "regele terenurilor" din Snagov si care a fost arestat in scandalul privatizarii frauduloase a Hotelului Bucuresti (actual Radisson). Conform surselor noastre, ancheta vizeaza o intreaga retea de spalare de bani, firele ducand pana la Puiu Popoviciu. Si nici Adrian Nastase nu doarme prea linistit...
• Bataie pe EURO intre Sebastian Vladoiu si Mihai Tanasescu
Readusa in discutie de Adrian Vasilescu, aderarea Romaniei la zona euro naste controverse in randul finantistilor. Sebastian Vladescu si Mihai Tanasescu, doi fosti ministri de Finante, au pareri diferite privind data la care Romania ar putea sa adere la zona euro. Astfel, Tanasescu (reprezentantul Romaniei la FMI) crede ca tara noastra nu este pregatita sa faca pasul cel mare. La polul opus, Sebastian Vladescu apreciaza ca tara noastra nu are sanse sa supravietuiasca in afara uniunii monetare. "Ar trebui sa intram maine in zona euro. A defini Romania ca un stat care poate exista si poate oferi un nivel de trai la media Uniunii Europene, strict pe baza resurselor interne, e un risc pe care doar politicienii iresponsabili sau mincinosi il mai pot sustine (...)Orice investitor privat poate ataca acum o tara. Sa ne amintim ca un singur om a pus in genunchi lira sterlina. De aceea avem nevoie sa intram in uniunea monetara."
• Baconschi vaneaza elite pentru partid
Teodor Baconschi vrea sa-i reactiveze pe "intelectualii lui Basescu" si sa-i inhame iar la carul electoral al PDL. Proiectul a primit binecuvantarea conducerii PDL si, cum intelectualii cu pricina nu mai sunt deloc in relatii cordiale cu Traian Basescu, Baconschi va folosi ca nada noua "Miscare Populara". Pe care o va flutura in fata persoanelor vizate de la pupitrul "Fundatiei Crestin-Democrate" conduse de el. Primul momit: Andrei Plesu, care a deschis, ieri, o dezbatere organizata de FCD, cu tema "Crestinism si democratie: o ecuatie dificila?".
• Supusii reginei o pun de revolutie in Marea Britanie
Sub deviza "Cea mai mare lupta pentru viata noastra", sindicatele britanice scot oamenii in strada dupa data de 30 noiembrie, pana la inceputul anului viitor. "Toata lumea afara dupa 30 noiembrie!" este indemnul sindicalistilor britanici. Muncitori, inclusiv politisti, pompieri, lucratori in domeniul sanatatii, profesori, gardieni de inchisori, pana si groparii vor intra in era protestelor si promit liderilor ca n-au mai vazut asa ceva de la Greva Generala din 1926! "Baronii" sindicatelor, cum ii numeste presa britanica, au declarat ca nu se vor lasa induplecati de nicio promisiune, ci doar de fapte concrete. Si ameninta cu "o disputa lunga, grea si murdara". Sindicalistii au declarat ca organizeaza astfel greva generala, incat sa produca un haos total.
• PUTEREA
• Un şantajabil pentru şefia Asigurărilor
Favoritul numărul 1 al PDL pentru a-i lua fotoliul Angelei Toncescu la conducerea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor este Cristian Constantinescu, fost director general la Allianz-Ţiriac Asigurări. Acesta este la mâna susţinătorilor portocalii prin prisma faptului că a deţinut timp de aproape 10 ani funcţia de director general la Allianz-Ţiriac Asigurări, firmă acuzată că nu a respectat planul de conturi şi nu a înregistrat contabil primele de asigurare. Mai mult, candidatul propus de PDL este în incompatibilitate pentru că deţine acţiuni la Allianz-Ţiriac Asigurări. Potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului, în data de 31 august, Cristian Constantinescu figurează cu 2,73% din Allianz-Ţiriac Asigurări.
• Capitala aniversează 522 de ani
Cu ocazia "Zilelor Bucureştiului", eveniment cultural dedicat aniversării a 522 de ani de atestare documentară a oraşului, bucureştenii vor putea opta în acest weekend pentru o serie de evenimente ce vor avea loc atât în Centrul istoric al Capitalei, cât şi în Piaţa Constituţiei sau parcul Herăstrău.
• Autostrada Transilvania, un furt comun
Autostrada Transilvania, de la Braşov la Borş, are, după şapte ani de lucrări, doar 54 de kilometri finalizaţi, iar următorii 361, cât figurează în proiect, ar trebui terminaţi până în 2013. Puţin probabil să se întâmple acest lucru întrucât în ultimul an nu s-a mişcat un pai, iar contractul cu firma constructoare, Bechtel, a fost anulat. Din 2003, de când s-a negociat acordul cu Bechtel, România a fost condusă de trei partide: PSD, PNL şi PDL. "Construiam cea mai scumpă autostradă din lume într-un contract în care ambii parteneri au vrut să fure. Un contract care s-a atribuit fără licitaţie şi un contract care ne-a dus la nişte preţuri exorbitante", a declarat Traian Basescu.
• Circul Foamei va fi mall de fiţe
Un nou zgârie nori va apărea cât de curând în plin centrul Capitalei. Societatea Minerva SA, proprietara spaţiilor de sub Cupola de la Piaţa Unirii, intenţionează să construiască aici un mall şi un hotel de 14 etaje. Cupola de la Unirii, numită pe vremuri Circul Foamei, va dispărea în scurt timp din peisajul clasic bucureştean. În locul acesteia va răsări un adevărat zgârie nori, care la primele etaje va fi înconjurat de un mall.
• Statele din BRIC, în rolul de salvatori pentru Europa
Schimbare dramatică a bogăţiei la nivel mondial. Brazilia, Rusia, India şi China - aşa-numitele ţări BRIC - ar putea să cumpere datoriile ţărilor europene. Vor acţiona ele pentru scoaterea zonei euro din criză? La sfârşitul anilor 1980, ţările dezvoltate au ajutat la salvarea unor state din America Latină şi altor pieţe emergente.Emiterea de aşa-numitele obligaţiuni Brady au făcut ca Brazilia şi alte ţări să găsească o cale de ieşire din abisul fiscal. Acum s-au inversat rolurile. Grupul ţărilor din BRIC - Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud - se va reuni la 22 septembrie, la Washington, pentru a analiza cum ar putea ajuta Uniunea Europeană.
• ROMANIA LIBERA
• Rezoluţia de 120 de miliarde euro
Bruxelles. PE cere un mecanism care să coordoneze lupta celor 27 de state împotriva fraudelor, mari cât bugetul anual al UE. Rezoluţia pentru combaterea corupţiei în UE propusă de Monica Macovei a primit peste 500 de voturi în Parlamentul European. Documentul ar putea ajuta România să asaneze frauda în domenii ca achiziţiile publice şi folosirea fondurilor europene. Proiectul de rezoluţie, care a întrunit 533 de voturi pentru, doar 3 împotriva şi 11 abţineri, cere Comisiei Europene măsuri concrete şi norme comune pentru sancţionarea cazurilor de corupţie, iar statelor membre le solicită un sprijin politic clar pentru punerea în practică a acestor norme.
• Escrocherie de 2,6 miliarde de dolari la Teheran
Banca Saderat, una dintre principalele bănci ale Iranului, şi alte şapte instituţii financiare au pierdut 2,6 miliarde de dolari într-una dintre cele mai mari fraude din istoria ţării. Cercetările duc în culisele puterii, chiar la cabinetul preşedintelui iranian, care cere o "anchetă onestă". Uriaşa fraudă a fost organizată de un iranian neidentificat, numit "Domnul X" de către autorităţi, dar identificat de media iraniană ca fiind Amir Mansoor Khorsavi, care a reuşit să sustragă în doi ani peste 28.000 miliarde de riali (circa 2,6 miliarde dolari) din sistemul bancar cu ajutorul unor scrisori de credit false emise de Banca Saderat.
• Cum s-a prăbuşit valoarea BCR cu 70%
Erste Group, acţionarul majoritar al principalei bănci din România -BCR (69% din capitalul social al acesteia), a încheiat un acord de principiu cu patru dintre cele cinci SIF-uri - SIF Banat Crişana, SIF Transilvania, SIF Munteania şi SIF Oltenia - pentru preluarea unui pachet de 2,61 miliarde acţiuni BCR, reprezentând 24,12% din capital. Tranzacţia face ca valoarea de piaţă a BCR să fie apreciată la 1,7 miliarde euro, respectiv 27% faţă de valoarea băncii din 2005. In acel an, statul împreună cu BERD şi IFC a vândut către Erste un pachet de 62% din total, pentru suma de 3,75 miliarde euro, rezultând o valoare de piaţă a BCR, la acel moment, de 6,25 miliarde euro.
• ZIARUL FINANCIAR
• Piaţa imobiliară dă semne de viaţă: şantierele sunt încă puţine, dar sunt
Un şantier mare în Floreasca, unde este construită cea mai înaltă clădire din Bucureşti, un altul lângă Politehnică, unde se ridică de asemenea o clădire de birouri lângă cel mai scump mall; se mai construieşte şi în Pipera, dar şi în Piaţa Charles de Gaulle, proiecte mai mici, iar alte dezvoltări stau să înceapă în toamna acestui an; nu mai este exuberanţa din 2007-2008, dar nici îngheţul din ultimii doi ani.
• Analiză ZF: 1,2 milioane de persoane au mers vara aceasta la mare cu maşina
Peste 1,2 milioane de persoane au mers în această vară cu autoturismul pe Autostrada Soarelui, având ca destinaţie litoralul, potrivit unei analize a ZF care ia în calcul traficul prin punctul de taxare aferent podului de la Feteşti-Cernavodă. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a transmis la solicitarea ZF numărul de vehicule care au tranzitat podul Feteşti-Cernavodă în primele opt luni ale anului. Astfel, anul acesta 1,22 milioane de oameni au mers pe litoral cu maşina în cele trei luni de vară - iunie, iulie, august, în creştere cu peste 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit calculelor ZF.
• Tranzacţia anului în sectorul bancar: 435 mil. euro pentru 24% din BCR
Patru SIF-uri vor primi 105 mil. euro cash şi acţiuni Erste de 330 mil. euro pentru 24,12% din BCR SIF Moldova nu s-a decis Bursa pierde cea mai mare listare de după Petrom. Austriecii de la Erste au reuşit după mai mult de un an de negocieri să convingă patru dintre cele cinci SIF-uri să le vândă acţiunile deţinute la BCR. Negocierile s-au încheiat miercuri-seară, când Erste, consiliată de bancherii de la Rotschild şi de avocaţii de la Ţuca, au bătut palma cu cele patru SIF-uri pentru un deal de circa 435 mil. euro în cash şi acţiuni. SIF Moldova, care nu a semnat acordul, are şi ea uşa deschisă pentru a vinde în aceleaşi condiţii.
• În sectorul bancar european tensiunile rămân la cote ridicate
Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat că va împrumuta cu dolari două bănci din zona euro, iar miercuri tranzacţiile overnight ale instituţiilor de credit din uniunea monetară cu BCE au crescut, semn al intensificării tensiunilor de pe piaţa interbancară şi al faptului că băncilor le este tot mai dificil să împrumute dolari de pe pieţe, scrie presa străină. Noile tensiuni vin după ce agenţia de evaluare financiară Moody's a redus cu o treaptă ratingul de credit pe termen lung al băncilor franceze Crédit Agricole şi Société Générale, potrivit Bloomberg. SocGen, a treia bancă franceză ca mărime în funcţie de active, a anunţat că ar putea rezista unei îngheţări a finanţării în dolari din partea fondurilor de pe pieţele financiare americane. Acestea au tăiat finanţarea pentru băncile europene din cauza crizei datoriilor din zona euro.
• Preşedintele Italiei: Ne confruntăm cu un fenomen extraordinar de pătrundere a capitalului italian în România, iar în Italia sunt un milion de români
Europa nu trebuie să se concentreze doar pe însănătoşirea situaţiilor financiare, ci trebuie să ţintească dezvoltarea, susţine preşedintele Italiei Georgio Napolitano, care va deschide astăzi la Bucureşti discuţiile în cadrul unui puternic forum de afaceri al Confindustria România - organizaţia întreprinderilor italiene din România. Preşedintele Italiei, care se află în vizită în România, la nici patru luni de la vizita la Bucureşti a premierului italian Silvio Berlusconi, susţine că în ultimii ani economia celor două ţări s-a "întrepătruns", lucru care a contribuit şi la creşterea României, dar şi a Italiei.
• România arată mai riscant în oglinda CDS-urilor
Cotaţiile CDS-urilor pentru România (costul asigurării contra riscului de default) au continuat să urce ieri, până la circa 375 de puncte de bază (3,75 puncte procentuale), numai în ultima săptămână acumulând o creştere de 51 de puncte. O deteriorare similară a înregistrat Ungaria, ale cărei CDS-uri se situează însă la 465 de puncte de bază, aceasta fiind o reflectare zonală a seismelor din zona euro. Polonia, una dintre cele mai solide economii din regiune, a ajuns cu CDS-urile la 245 de puncte - nivel la care se găsea România în urmă cu circa o lună. Această dinamică a percepţiei de risc poate afecta costul finanţărilor în euro. De asemenea, ar putea complica planul Finanţelor de ieşi în această toamnă pe piaţa de capital din SUA.