REVISTA PRESEI 16.09.2015

• ADEVARUL

• Ipocrizia de la capul mortului - de Dan Ionescu

Să îl plângi pe Corneliu Vadim Tudor e semn clar că ai nevoie de un control de specialitate. De un psiholog măcar, dacă nu chiar un psihiatru. Un val de ipocrizie l-a însoţit în moarte pe marele maestru al scursurii, pe omul care a cultivat ca nimeni altul insulta şi linsul în fund, pe cel care împroşca rahat şi atunci când rostea un simplu "Bună ziua". Acum a redevenit peste noapte un talent, o valoare şi un om de cultură pe care îl pierde ţara, pentru simplu fapt că, mde, e mort. Ipocrizia morţii care şterge toate păcatele şi capacitatea noastră permanentă de a uita ce ni se întâmplă sunt premisele care pot duce la o statuie a tribunului alături de cealaltă catastrofă a vieţii publice româneşti: Adrian Păunescu. E impardonabil să îl numeşti pe Vadim om de cultură, după cum era impardonabil să îl deplângi pe omul de cultură Adrian Năstase când era ridicat cu duba. Formula "om de cultură" nu mai are niciun sens, aşa cum să faci un doctorat nu mai are nicio valoare după ce auzi de doctoratele lui Victor Ponta şi Gabriel Oprea.

• Tensiuni între Ungaria şi România după anunţul că va fi construit un gard şi la frontiera cu ţara noastră

În cazul în care ruta refugiaţilor către ţările vestice ar putea trece prin România, autorităţile maghiare au anunţat că vor construi un gard şi la frontiera cu ţara noastră. MAE român a răspuns că nu este un gest corect între două state membre UE. Mai mult, tensiunile dintre cele două ţări au fost agravate şi de declaraţiile premierului român Victor Ponta, care a spus că refugiaţii din Ungaria sunt "trataţi cu bâta şi cu înseriatul". MAE a transmis, marţi, o serie de precizări de presă referitoare la intenţia Ungariei de a construi un gard la graniţa cu România, notează Mediafax. "Ministerul român al Afacerilor Externe a fost informat de către Ministerul ungar al Afacerilor Externe cu privire la această intenţie cu puţin timp înainte de a fi anunţată public", se menţionează în comunicat. MAE precizează că a informat "în timp util, de urgenţă, factorii de decizie competenţi din România în legătură cu această situaţie". Mai mult, Ministerul ungar de Externe l-a convocat marţi pe însărcinatul cu afaceri român pentru a oferi explicaţii după declaraţiile premierului Victor Ponta, informează MTI.

• Gardul Ungariei face un iad din viaţa refugiaţilor

Mii de imigranţi au rămas blocaţi la graniţa sârbo-maghiară. Disperaţi că nu îşi pot continua drumul spre Germania, mulţi au intrat în greva foamei. Cei care încearcă să treacă ilegal frontiera sunt arestaţi şi riscă trei ani de închisoare şi expulzarea din ţară. Marţi, 15 septembrie: primul lucru concret făcut de unguri în ceea ce priveşte criza migranţilor a fost să închidă "gaura" prin care zeci de mii de oameni din Siria, Irak, Afganistan sau Pakistan se revărsau în Uniunea Europeană. Este vorba de o linie de cale ferată dezafectată care făcea legătura între Ungaria şi Serbia, folosită de refugiaţi ca zonă de tranzit. Pe linia de cale ferată, între cele două garduri înalte de patru metri, a fost garat un vagon de tren. Odată cu această zonă, a fost închis atât vechiul punct de trecere a frontierei dintre Horgoş (Serbia) şi Roszke (Ungaria), cât şi frontiera de pe autostradă dintre cele două ţări. Aceste decizii au pus în dificultate Serbia, care până acum era doar o ţară de tranzit pentru migranţi, dar care s-a trezit cu zeci de mii de persoane care doresc să ajungă, în cea mai mare parte a lor, în Germania.

• Enciclopedia Vadim. Odioasele pamflete, porecle şi jigniri pe care le lasă în urmă

Corneliu Vadim Tudor a murit, luni, la vârsta de 65 de ani. În urma sa rămân mii de pagini de invective sau ironii acide aruncate la adresa unor nume grele din viaţa publică a ultimilor 25 de ani. Vestea morţii lui Corneliu Vadim Tudor a fost anunţată cu voci tremurânde de moderatorii televiziunilor de ştiri. S-a vorbit despre "memoria elefantină" a liderului PRM şi despre pierderea insurmontabilă a unui mare om de cultură. Sub umbrela platitudinii "despre morţi numai de bine", nimeni n-a mai avut chef să se întoarcă în timp şi să arate ce a însemnat Corneliu Vadim Tudor în România ultimilor 25 de ani. Cel supranumit "Tribunul" a fost întemeietorul unei şcoli de gândire care începe cu "hai, sictir" şi se termină cu "s-a umplut paharul, jos cu poponarul!". O şcoală de gândire în care n-a existat nicio regulă şi în care, sub alibiul pamfletului, Vadim a incitat la violenţă şi a insultat fără nicio remuşcare după cum a avut chef şi după cum i-au dictat interesele.

• Comuna unde sute de şomeri prefera sa stea degeaba in loc sa lucreze ca sezonieri

Toamna, când se numără bobocii si se strânge recolta, numai leneşii nu-si găsesc de lucru. Dovada ca într-o comuna din Galaţi, unde se caută oameni pentru culesul viei, sute de şomeri prefera sa stea la umbra. Unii nu vor sa piardă ajutorul social oferit de stat, altora in schimb munca li se pare grea, deşi n-au nici un venit. La vie ar câştigă intre 50 si 100 de lei pe zi. La Staţiunea de Cercetare de la Târgu Bujor aproape 400 de hectare de vie aşteaptă sa fie culese. Aşa ca viticultorii au cerut ajutorul localnicilor, iar oferta este tentata: intre 50 si 100 de lei pe zi. Deşi in zona sunt peste 300 de asistaţi sociali putini au venit la munca. Oamenii prefera ajutorul de la stat, deşi ar lua mai mult, daca ar munci, pentru ca salariul minim este de 1.050 de lei. Venitul minim garantat in schimb, acordat de stat, porneşte de la 125 de lei pentru o singura persoana si ajunge la 465 de lei pentru o familie cu 5 membri.

• De ce s-a răzgândit Angela Merkel cu privire la primirea imigranţilor

Odată cu anunţul Angelei Merkel că refugiaţii sirieni vor fi primiţi, Germania părea că-şi deschide uşile. Însă, imediat după, sunt reintroduse controalele la graniţă şi astfel li se închide uşa în nas refugiaţilor. De ce s-a răzgândit Germania cu privire la refugiaţi?, se întreabă BBC. De fapt, politica lui Merkel nu s-a schimbat foarte mult, însă mesajul ei da, acesta fiind în special unul aliniat politic cu aliaţii ei din Guvern. Liderii statelor regionale ale Germaniei au denunţat promisiunea bruscă a lui Merkel de a ura bun-venit imigranţilor, spunând că nu au fost informaţi şi că nu sunt pregătiţi. Acest lucru este foarte important, deoarece autorităţile regionale, şi nu Guvernul central de la Berlin, sunt răspunzătoare în principal de primirea şi de grija faţă de migranţi. Aşadar, controlul temporar al graniţelor ar putea oferi autorităţilor regionale puţin timp pentru a-şi trage sufletul, dar şi să calmeze temerile liderilor de stat şi aliaţilor de dreapta şi să arate că situaţia nu este scăpată de sub control, adaugă BBC.

• Foreign Policy: Europa continuă să vrea gaz de la Vladimir Putin. "Puterea stă în mâinile companiilor, nu în ale guvernelor"

Europa a petrecut ani întregi încercând să se elibereze de dependenţa de gazul rusesc şi de capriciile preşedintelui Vladimir Putin. Aşadar, de ce continentul se înhamă la un nou gazoduct ce va menţine Europa "ostatică" Rusiei şi dispusă şantajului în următoarele decenii?, se întreabă Keith Johnson pentru "Foreign Policy". Planurile de miliarde de dolari ale Rusiei de a-şi extinde capacitatea gazoductului Nord Stream de-a lungul Mării Baltice până în Germania, anunţate mai devreme în acest an, încep să capete formă mai repede decât se aşteptau analiştii. Companii occidentale de top, cum ar fi Shell, E.On, BASF sau Engie (fosta GDF Suez) s-au alăturat Gazpromului rusesc pentru a dubla capacitatea Nord Stream, care se speră că va fi operaţională până la finalul 2019. Dacă va fi terminat, proiectul în valoarea de zece miliarde de euro ar permite, în sfârşit, Rusiei să evite trecerea prin Ucraina.

• BANCHERUL

• Jumătate dintre romanii cu credite ipotecare spun ca plătesc dobânzi fixe, când de fapt aproape toate sunt variabile

Jumătate dintre romanii cu credite ipotecare au dobânzi fixe, iar cealaltă jumătate dobânzi variabile, reiese dintr-un sondaj realizat de Banca centrala a Austriei printre statele din Estul Europei privind piaţa imobiliara si a creditelor pentru locuinţe. Rezultatele sunt surprinzătoare, daca ne gândim ca o mare parte dintre creditele imobiliare ale romanilor sunt cele luate in anii dinaintea crizei, in euro si CHF, cu dobânzi variabile in funcţie de indicii Euribor si Libor, iar o alta parte consistenta sunt creditele tip Prima Casa, acordate atât in euro cat si in lei, exclusiv cu dobânzi variabile, conform prevederilor legale, care fluctuează după indicii Robor si Euribor. Credite imobiliare cu dobânzi fixe se găsesc doar la cele doua bănci pentru locuinţe ale BCR si Raiffeisen si numai recent au apărut si oferte din partea marilor bănci BCR si BRD, prima oferind dobânzi fixe in primii ani de creditare (5 sau 10 ani), ulterior variabile, in timp ce a doua are o oferta de credit cu dobânda fixa pe toata perioada împrumutului, o excepţie pe piaţa bancara.

• Topul băncilor din Europa de Est: BCR coboară pe locul 15, iar BT urca patru locuri, pe 32

BCR si BRD au pierdut cate un loc in topul celor mai mari bănci după mărimea activelor din Europa de Est in 2014, cazând pe locurile 15, respectiv 22, conform Top 500 Central Europe realizat de firma de consultanta Deloitte. In 2012, BCR este pe locul 9 in topul celor mai mari bănci in funcţie de active din Europa de Est, iar BRD pe locul 21. In schimb, Banca Transilvania a urcat anul trecut patru locuri in acest clasament, pana pe locul 32, fata de poziţia 36 pe care o avea in 2013. UniCredit Romania a avansat 5 poziţii in topul băncilor, de pe locul 40 pe 35, in timp ce Raiffeisen Bank Romania a înaintat, la rându-i, pana pe locul 42, de pe 46 cu un an in urma. CEC Bank este ultima banca românească in clasamentul primelor 50 din regiune, pe locul 45, in urcare cu doua poziţii fata de 2013, când era pe 47. Cea mai mare banca din regiune este PKO Bank Polski, controlata de stat, cu active de 58,3 miliarde euro la finalul lui 2014, de patru ori mai mari decât ale BCR, in valoare de 13,7 miliarde euro.

• CURENTUL

• Record de imigranţi luni, în Ungaria: 9.380

Poliţia ungară a reţinut luni un număr-record de 9.380 de persoane care au intrat ilegal pe teritoriul Ungariei, a anunţat marţi poliţia naţională din Ungaria. Proceduri judiciare au fost lansate împotriva a 13 persoane pentru trafic de persoane şi împotriva a cinci persoane pentru falsificare de documente, a precizat poliţia pe site-ul său. Conform regulilor stricte care au intrat în vigoare marţi, traversarea ilegală a frontierei ungare este considerată infracţiune şi se pedepseşte cu trei ani de închisoare şi expulzarea din ţară. Traficanţii de persoane riscă pedepse cu închisoarea mai dure decât până acum. De exemplu, organizatorii acestor operaţiuni riscă pedepse cuprinse între zece şi 20 de ani de închisoare. Un oficial al poliţiei de frontieră declara luni că autorităţile ungare au reţinut 191.702 de imigranţi care au pătruns ilegal pe teritoriul Ungariei şi 1.117 traficanţi de persoane, de la începutul anului 2015.

• Şcoala - de Tia Şerbănescu

Criza refugiaţilor s-a cronicizat întrucât nici refugiaţii nu acceptă cotele impuse sau voluntare de repartizare şi n-au niciun chef să vină la noi. Suntem ca liceele tehnice de care fug elevii. Prezent la deschiderea anului şcolar la liceul economic din Târgovişte în calitate de "preşedinte a României", dl. Iohannis a rostit urările de rigoare după care a constatat că nu suntem pregătiţi nici să ne primim elevii în condiţii civilizate darmite refugiaţi. Pur şi simplu 4500 de şcoli n-au autorizaţii sanitare: "e o ruşine naţională" a declarat dl. Iohannis de la Cotroceni de unde a propus guvernului "un plan pe trei ani pentru rezolvarea acestei probleme" şi a lansat "o largă consultare publică pentru o nouă reformă în învăţământ". Adică toată lumea să-şi dea cu presupusul şi să iasă un fâs. Am avut comisie prezidenţială formată din specialişti, pact naţional pentru educaţie, legea Educaţiei şi nu s-a ales mai nimic. Din fericire însă, după cum spunea preşedintele citând un sondaj, "avem cei mai fericiţi elevi" din lume. Semn că mulţi dintre ei se distrează foarte bine la şcoală. De-asta şi merg acolo zilnic: e deschis şi dimineaţa.

• EVENIMENTUL ZILEI

• ION CRISTOIU, în dialog cu DAN ANDRONIC: Vadim a terorizat nu prin verb, ci prin halucinantele născociri despre alţii

Trăim în aceste zile o atmosferă de ipocrizie rău mirositoare. Mulţi dintre cei care au fost umpluţi de rahat de către Vadim vorbesc despre Vadim ca despre un mare scriitor, un mare ziarist, un mare patriot. Astfel de prostii sunt motivate cu trimiteri la nevoia de a fi buni creştini. Să ne lămurim. A fi bun creştin nu înseamnă a fi iresponsabil. A-l prezenta pe Vadim drept un mare scriitor, un mare ziarist şi mai ales un mare patriot, numai şi numai pentru că a murit înseamnă a călca în picioare scara de valori. Sunt de acord că nu avem de ce să-l regretam pe Corneliu Vadim Tudor ca ziarist şi ca om politic. A avut şansa să facă un partid de dreapta, naţionalist, modern, dar şi-a ratat şansa transformându-l în remorcă pentru putere. Ca ziarist nu a creat nimic memorabil, a alimentat doar scandaluri şi a aruncat cu lături în toată lumea.

• Bruxelles-ul insistă să convingă statele UE să primească refugiaţi

Germania şi Austria cer o reuniune specială a liderilor europeni, pentru a dezbate criza imigranţilor, o problemă "a întregii Uniuni Europene". Cancelarul german Angela Merkel a declarat, într-o conferinţă de presă, că "problema poate fi rezolvată doar împreună, pentru că este o responsabilitate pentru întreaga Uniune Europeană". La reuniunea Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne, de luni seara, UE a decis să împartă 40.000 de migranţi din Grecia şi Italia în alte ţări membre. Dar miniştrii n-au reuşit să se pună de acord asupra cotelor obligatorii pentru încă 120.000 de solicitanţi de azil. Majoritatea statelor au fost de acord, "în principiu", dar propunerea Comisiei Europene va fi negociată, din nou, la o reuniune ce va avea loc în 8 octombrie. Ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, afirma, ieri, că ar trebui să existe modalităţi de exercitare a presiunii asupra ţărilor care refuză cotele obligatorii, eventual prin reducerea fondurilor UE pe care le primesc. aceste ţări.

• Occidentul va îngheţa, iar în România va fi secetă!

Englezii au anunţat că se aşteaptă ca în următoarele luni să se instaleze la ei cea mai rece iarnă din ultimii 50 de ani. Între timp, meteorologii români anunţă, pentru zona noastră, o iarnă caldă şi secetoasă. Britanicii spun că se aşteaptă ca ninsori abundente să pună stăpânire pe Occidentul Europei încă din luna noiembrie, iar zăpada să persiste timp de cel puţin cinci luni. De asemenea, ei cred că malurile oceanului vor îngheţa din cauza temperaturilor deosebit de scăzute, aşa cum s-a mai întâmplat şi în iarna 1962-1963. Cauza acestei dereglări către rece a vremii este explicată prin perturbarea activităţii Curentului Golfului, care încălzeşte coastele Europei de Vest, în special Anglia, unde iernile extrem de reci vor deveni ceva obişnuit în următoarele decenii. Practic, viteza de deplasare a curentului şi temperatura sa au scăzut din cauza topirii accentuate a banchizei polare şi a creşterii debitelor marilor fluvii siberiene care se varsă în Oceanul Arctic.

• Culisele bătăliei pe fotoliul lui Sorin Oprescu de la Capitală

PNL a renunţat la preluarea interimatului Capitalei. Asta, după ce liderii liberali au chemat aleşii generali luni seară şi le-au pus în vedere că va trebui să voteze viceprimar şi edil-şef interimar pe Ştefănel Marin, consilier PP-DD, susţinut de UNPR, potrivit surselor EVZ. Ales la ordin, Ştefănel Marin a fost votat cu 39 de voturi din 40. Concret, luni seară, liderul PNL, Teodor Atanasiu, le-a explicat membrilor că partidul a decis să nu susţină niciun edil-şef interimar liberal şi că toţi aleşii generali vor trebui să îl susţină pe Ştefănel Marin. Potrivit surselor noastre, o parte dintre liberali s-a opus, însă ar fi fost ameninţaţi că vor fi excluşi dacă nu vor vota pentru acesta. Ştefănel Marin este ales general PP-DD, analist politic - de meserie, iar acum este apropiat şi de UNPR, partid condus de Gabriel Oprea. Potrivit surselor din cadrul Consiliului General, liberalii au apelat la un artificiu pentru a păstra şi controlul la Capitală, fără să îşi asume guvernarea proastă a Capitalei, având în vedere că unul dintre viceprimari era liberal, iar majoritatea în CGMB era tot a PNL-ului.

• Victor Ponta îşi anunţă retragerea din prima linie a politicii

Premierul Victor Ponta a declarat, marţi seara, că îşi doreşte "o perioadă în care să nu mai fiu în prima linie" a politicii. "Vreau sa imi duc mandatul la bun sfarsit, decembrie 2016. Eu nu zic ca in decembrie 2016 o sa termin toate treburile, dar am un mandat de dus la bun sfarsit si il voi duce la bun sfarsit. Clar vreau sa raman sa-mi termin mandatul, decembrie 2016. E posibil ca actuala guvernare să rămână la putere şi din 2016. (...) Voi candida în judeţul Gorj pentru funcţia de deputat, dar alte funcţii în stat...Nu mai vreau alte funcţii în stat. O perioadă în care să nu mai fiu în prima linie, în care să învăţ din lucrurile bune şi rele, îmi va prinde foarte bine", a spus Ponta la Antena 3. "Indiferent unde voi mai merge să lucrez, România e ţara mea şi aici vreau să lucrez. Vreau să recuperez o parte din timpul pe care nu l-am petrecut cu Irina şi cu Andrei, dar şi cu Daciana, pentru că ei au avut cel mai mult de pierdut.Să îmi demonstrez nevinovăţia faţă de lucrurile de care nu sunt vinovat", a mai spus premierul.

• JURNALUL NATIONAL

• Averea lui Corneliu Vadim Tudor. Cărţi, obiecte de artă unice, bani, acţiuni

Corneliu Vadim Tudor nu a strâns averi impresionante, deşi a fost mereu în lumina reflectoarelor, dar a lăsat drept moştenire o colecţie cu obiecte de artă unice. Unii spun că fi vrut să vândă din ele pentru a scăpa de datorii, spun apropiaţii. Soţiei şi celor două fiice le-a lăsat moştenire poezii. Cărţi. Mai are bani şi acţiuni - aproape jumătate de milion de lei, potrivit Observator.tv. A fost colecţionar fanatic: icoane vechi, documente, tablouri şi obiecte inedite. De exemplu, printre altele, deţine partitura originală scrisă de Beethoven pentru Fur Elise. Corneliu Vadim Tudor a cântat ode "conducătorului iubit" Ceauşescu şi a participat la show-uri de televiziune până acum câteva zile. La "Te pui cu blondele?" a fost întrebat chiar despre moarte. Vadim a avut răspuns, aşa cum a avut pentru orice. De la fotbal la film.

• Topul taxelor aberante inventate de guvernanţi

În România plătim peste 300 de sute de taxe şi impozite. Taxa pe apă. O taxă specială percepută de către Administraţia Naţională Apele Romîne de la producătorii de energie hidro pentru că uzinează apa râurilor. Este o taxă care are ca efect scumpirea energie electrice. Fondul Solidaritatea, deschis în data de 26 mai 2010 pentru combaterea efectelor crizei economice, nu a reuşit să adune decât 5 milioane de lei. A funcţionat 7 luni după care s-a închis de la sine nimeni nu a mai donat nimic. Banii au fost trimişi direct la buget de unde au fost direcţionaţi către cheltuielile statului. Ce s-a finanţat cu ei nu se ştie. Taxe speciale locale: taxa pentru asigurarea funcţionării serviciului public de pompieri civili; taxa pentru protecţia civilă; taxa pentru consultarea arhivelor; taxa pentru utilizarea domeniul public; taxa pentru xerocopierea unor documenteletaxa pentru păşunatul pe islazul comunal; taxa pentru verificarea documentelor; taxa pentru întocmirea documentelor. Taxe trăsnite impuse de autorităţile locale: taxa pentru cal; taxa pentru calitatea nutreţului; taxa pe vapor în oraşe care nu sunt riverane Dunării; taxa pe divorţ; taxa pe şanţ; taxa pe linişte; taxa pe artificii.

• Leul s-a apreciat, marţi, în raport cu principalele valute

Leul s-a depreciat, marţi, în raport cu moneda unică europeană, Banca Naţională a României (BNR) anunţând un curs de 4,4195 lei/euro, în creştere cu 0,25 bani (0,06%) faţă de cel din şedinţa precedentă, de 4,4170 lei pentru un euro. Moneda naţională a pierdut şi în raport cu dolarul american, cotaţia BNR urcând cu 1,18 bani (0,3%), la 3,9079 lei/dolar, în comparaţie cu cotaţia de luni, de 3,8961 lei/dolar. În raport cu francul elveţian, leul s-a depreciat până la un curs de 4,0320 lei/franc, mai mare cu 1,18 bani (0,29%), faţă de cel din şedinţa precedentă, de 4,0202 lei. Gramul de aur a continuat să se ieftinească, marţi, cu 4,51 bani (0,03%), până la valoarea de 138,8374 lei, comparativ cu valoarea anterioară, respectiv 138,8825 lei. agerpres.ro

• NATIONAL

• Troc politic anti-Văcăroiu!

"Nea Nicu" Văcăroiu după ce ca parlamentarii i-au redus substanţial bugetul instituţiei pe care o conduce momentan, s-a trezit si ca i-a fost respins amendamentul prin care cerea bani pentru sărbătorirea a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi. Însă ceea ce se pare ca l-a scos din ţâţâni pe altfel atât de paşnicul Nicolae Văcăroiu a fost motivul invocat pentru acest refuz: banii sunt necesari pentru proiectele "baronilor" din teritoriu. Este practic momentul care a revigorat cruciada anticorupţie, procurorii DNA primind apoi, pe banda rulanta, sute de rapoarte constatatoare, sesizări oficiale si chiar plângeri penale. Pe baza cărora au fost deschise nenumărate dosare si puzderie de "baroni" si alţi demnitari au fost trimişi in judecata sau au ajuns deja după gratii. Aşa ca, pana la urma, se poate spune ca, in ultimii doi ani, Nicolae Văcăroiu a făcut mai multe ravagii printre marii corupţi decât SRI-ul, DNA-ul si toate celelalte instituţii ale statului la un loc. Astfel ca, pe de o parte, sunt explicabile eforturile disperate ale unei bune pârţi din clasa politica de a-l debarca cat mai repede pe "nea Nicu" din fruntea Curţii de Conturi, chiar daca mandatul acestuia expira in 2017.

• Cocos a "cântat" tot in dosarul ANRP

Omul de afaceri Dorin Cocos încearcă sa se salveze de la o condamnare usturătoare, "cântând" tot in fata judecătorilor si detaliind cum a împărţit milioanele de euro foştilor membri din Comisia ANRP. Audiat ieri la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie in dosarul in care este judecat alături de fiul sau Alin Cocos, de fosta şefă a DIICOT Alina Bica si de foşti membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, Dorin Cocos a fost lovit parca de fulgerul sincerităţii. El a recunoscut toate acuzaţiile si a povestit in amănunt judecătorilor cum l-a ajutat pe afaceristul Gheorghe Stelian in cazul despăgubirilor de la ANRP, in schimb cerând sa fie judecat mai repede si sa se tina cont de colaborarea sa. Astfel, Cocos a arătat ca îl cunoştea pe Gheorghe Stelian încă din anul 2006 si ca s-a împrietenit cu acesta după mai multe afaceri imobiliare. El a precizat ca pe Sergiu Diacomatu l-a întâlnit in anul 2010, iar acesta i-a spus ca lucrează la ANRP.

• Barcelona mizează pe venituri de 633 de milioane de euro

Campioana Europei, FC Barcelona, spera sa realizeze venituri totale in valoare de 633 milioane euro pe parcursul acestui sezon, conform raportului financiar preliminar dat publicităţii de oficialii grupării catalane. Barca mizează, totodată, pe un beneficiu brut de exploatare fără cheltuieli financiare de peste 120 milioane de euro, in timp ce beneficiul net este estimat la 20,2 milioane euro. Aceste cifre vor fi prezentate in cadrul Adunării delegaţilor clubului, prevăzută pe 24 si 25 octombrie, urmând sa fie aprobate definitiv de către suporterii-delegaţi. In cadrul reuniunii de luna viitoare urmează sa primească unda verde si proiectul pentru deplasările suporterilor alături de prima echipa. Altfel, campioana Europei a decis sa demareze un amplu proiect social pentru ajutorarea refugiaţilor si sa iniţieze elaborarea unei propuneri referitoare la viitoarea Universitate a FC Barcelona!

• PUTEREA

• Lobbyiştii Mega-Moscheii

Umblă vorba prin târgul Bucureştilor că avocatul Dan Lucian Vlădescu este unul dintre lobbyiştii Mega-Moscheii. Deşi era consilierul personal al ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, el era şi avocatul vicepreşedintelui Uniunii Arabilor din România, teroristul Mohamad Yassin. Fost coleg de facultate şi cu Victor Ponta, Vlădescu fusese anterior consilier la cancelaria lui Victor Ponta. Deşi este bugetar, el are două maşini de lux şi este membru în Consiliul de Administraţie al Petrom şi EximBank. În concluzie, omul are bani. Partea interesantă vine abia acum. Se ştie că Omar Hayssam i-a predat afacerile sale, cel puţin pe cele din România, lui Yassin. Ce om ar face acest gest fără să aibă ceva la schimb? Oare erau afacerile personale ale lui Hayssam sau el reprezenta pe altcineva? Eh, gura lumii spune că unchiul lui Hayssam era în conducerea serviciilor secrete siriene. Oare întâmplător Gabi Oprea l-a băgat pe Hayssam şi în PSD? O cerea interesul naţional să-l sprijine constant pe Hayssam? Oare afacerile serviciilor siriene alimentau şi conturile PSD-iste? Asta până la răpirea jurnaliştilor, după aceea, ştim şi noi ce s-a întâmplat. Oricum, se leagă treburile şi cu moscheea.

• Rate NOI mai mici la creditele VECHI. Băncile se tem de rezultatul litigiilor din justiţie şi legea falimentului personal

BCR şi Bancpost oferă clienţilor posibilitatea de a plăti rate mai mici la creditele vechi contractate. Explicaţia acestei generozităţi, dacă lăsăm deoparte mesajul publicitar "venim în întâmpinarea dorinţelor clienţilor noştri", constă în preocuparea pentru tranşarea litigiilor din justiţie şi efectele introduse de noua lege a falimentului personal. Mai multe bănci şi-au amintit brusc că o parte a clienţilor n-o duce chiar bine cu ratele mari, fixate pe timp de bulă a creditului la marje generoase de profit pentru băncile creditoare, când veniturile debitorilor nu fuseseră ciuntite de criză. Totuşi, până în acest an, încercările debitorilor de a obţine condiţii mai bune se izbiseră de zidul "avem un contract semnat", băncile insistând că au ponderi mari ale "neperformantelor" şi nu îşi permit să reducă din costurile creditelor bunilor platnici. Acum, brusc, pot asta deşi scăderea din ultima vreme a dobânzilor de referinţă (Euribor şi, în special, Robor) a generat reducerea naturală a valorii dobânzilor plătite de către debitori. Ce a generat schimbarea de optică bancară?

• Înscăunarea oficială a lui Dragnea, în octombrie, dacă scapă de Dosarul Referendumului

Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a anunţat marţi data decisă de majoritatea organizaţiilor judeţene social-democrate. "La finalul discuţiilor s-a convenit să propunem Comitetului Executiv Naţional să se organizeze Congresul pe data de 11 octombrie, duminică, şi sperăm să fie liberă Sala Palatului, să putem organiza acolo", a afirmat Dragnea la finalul şedinţei Biroului Permanent Naţional (BPN) al PSD. Totodată, lunea viitoare va fi convocat Comitetul Executiv Naţional (CExN) şi se vor stabili principalele propuneri de modificare a statutului, modalitatea de alegere a structurilor de conducere şi aprobarea regulamentului de alegere a preşedintelui PSD, pentru că în statut există o prevedere care stipulează că preşedintele trebuie să fie votat de toţi membrii de partid.

• ROMANIA LIBERA

• De ce a ratat statul privatizarea Poştei

Compania belgiană bpost nu a depus oferta angajantă pentru preluarea Poştei Române, până marţi, termenul-limită. Statul român nu a îndeplinit condiţiile cerute de bpost în oferta sa neangajantă, privind relaţia cu Comisia Europeană, potrivit lui Koen Van Gerven, CEO al bpost. Cauzele pentru care firma belgiană nu a depus oferta finală nu au fost făcute publice ieri de către MSI. Potrivit însă lui Koen Van Gerven, CEO bpost, oficialii români nu au reuşit să ducă la bun sfârşit condiţiile puse de belgieni în prima lor ofertă, cea neangajantă. "Am stabilit o serie de condiţii în prima noastră ofertă. Poşta Română trebuie să ofere o siguranţă mai mare privind finanţarea serviciilor sale pentru a fi evitate problemele în relaţia cu Europa (Comisia Europeană - n.red.)", a spus şeful bpost, potrivit publicaţiei tijd.be. De altfel, în primăvara acestui an şeful Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, trăgea un semnal de alarmă privind problemele ce trebuiau rezolvate. Acestea priveau conversia datoriilor avute de Poştă la stat în acţiuni care să revină acestuia - parte a procesului de privatizare, dar şi obţinerea unor garanţii de la Comisia Europeană că măsurile de sprijin al CNPR nu vor fi considerate ajutor de stat şi nu va fi cerută returnarea lor.

• Portul Constanţa ar putea pierde poziţia la Marea Neagră în favoarea Burgasului

Rezultatele anchetei efectuate în Portul Constanţa de către membrii Comisiei de Transporturi a Camerei Deputaţilor indică mai multe situaţii care ar putea duce la pierderea unor curenţi de mărfuri în favoarea Portului Burgas din Bulgaria. De vină sunt atât Administraţia Portului Constanţa, cât şi operatorii portuari. Pe de o parte, administraţia este interesată mai mult de obţinerea de profit, care însă nu este investit în întreţinerea şi modernizarea infrastructurii şi instalaţiilor portuare, aşa cum ar fi normal, fiind împărţit acţionarilor şi salariaţilor. În plus, nu există nici o restricţie care să limiteze la un anumit procent veniturile unei administraţii portuare care pot fi folosite la plata salariilor. Exploatarea portuară este singurul sector din economia românească în care activitatea este realizată în totalitate de către operatori portuari care sunt firme cu capital privat. Statul este proprietarul infrastructurii, cheuri, platforme portuare, terenuri şi prin intermediul administraţiilor portuare are obligaţia de a întreţine şi de a pune infrastructura la dispoziţia operatorilor portuari.

• ZIARUL FINANCIAR

• Nuclearelectrica la doi ani de la ofertă: investitorii au marcat pierderi de 25%

Nuclearelectrica (SNN), care a deschis în 2013 valul de noi listări pe bursa de la Bucureşti după o pauză de cinci ani, s-a dovedit un pariu greşit. Declinul consumului şi al preţurilor pe piaţa energiei alături de taxele introduse de guvern peste noapte au transformat acţiunea SNN, descrisă în momentul ofertei drept un titlu ce va avea o evoluţie stabilă asemeni unei obligaţiuni, într-o investiţie care a muşcat 25% din banii investitorilor. De la ofertă până în prezent, capitalizarea bursieră a companiei a scăzut cu un miliard de lei, iar acum Nuclearelectrica valorează 2,1 miliarde de lei. Anul acesta, acţiunile au mai scăzut cu 11%, din cauza preţurilor mici la energie şi a persistenţei taxei "pe stâlp". "Perspectiva acţiunii depinde de aşteptările privind creşterea profitului, iar acestea depind de evoluţia preţurilor energiei. Pe partea de costuri cel mai important impact ar trebui să vină de la eliminarea taxei pe construcţiile speciale (circa 62 mil. lei anual) prevăzută pentru anul 2017", spune Alexandru Combei, analist financiar la Raiffeisen Bank.

• eMAG apelează la forţă de muncă temporară pentru creşterea businessului

EMAG, cel mai mare retailer online de pe plan local, începe să apeleze la forţă de muncă în regim temporar, preluând astfel modelul de business adoptat de multinaţionale în anii de criză de eficientizare a costurilor în pe­rioadele de vârf. "În ultimii ani, am avut o creştere substanţială a numărului de angajaţi, în concordanţă cu dez­voltarea eMAG pe categorii, focusul pe Market Place şi extin­derea pe pieţele externe. În următoarele luni, acest trend va conti­nua şi va fi intensificat de vân­zările din perioada sărbătorilor. Urmează să angajăm aproximativ 250 de oameni, o parte ducându-se pe poziţii specializate, iar o parte vor fi contracte pe perioadă determinată în zone cu accent operaţional. Suntem într-o pe­rioa­dă de creştere constantă şi ne aşteptăm ca mulţi dintre cei angajaţi pe perioadă determinată să rămână în cadrul companiei, aşa cum s-a întâmplat şi în anii trecuţi", a spus pentru ZF Tudor Manea, directorul general al eMAG.

• Ţiriac a preluat partea partenerilor din proiectul de birouri din Piaţa Victoriei

O firmă din cadrul Ţiriac Imobiliare, divizia de real estate a omului de afaceri Ion Ţiriac, a preluat controlul integral asupra proiectului de birouri Buzeşti Center de lângă Piaţa Victoriei din Capitală, o investiţie estimată la 30 de milioane de euro a cărei construcţie ar urma să înceapă anul viitor, într-una dintre cele mai atractive zone de birouri din Capitală. În Piaţa Victoriei chiriile ajung la 18-20 de euro/metru pătrat pe lună. Ţiriac a devenit unic acţionar al proiectului după ce una dintre firmele din cadrul grupului său, Weybridge Holdings, a preluat şi participaţia de 40% pe care libanezul Khalil Abi Chahine şi compania Daim Imobiliara o deţineau în cadrul Global East European Investment, dezvoltatorul Buzeşti Center. Daim Imobiliara este controlată de Dumitru Creştin şi de alţi membri ai familiei sale. Creştin este şi unul dintre proprietarii producătorului de conserve şi de mezeluri Scandia Foods din Sibiu. Potrivit datelor ZF, Ţiriac a obţinut anul trecut autorizaţia de construire pentru clădirea Buzeşti Center, care va avea 12 etaje şi o suprafaţă construită de circa 35.000 de metri pătraţi.