REVISTA PRESEI 17.11.2016

• ADEVARUL

• Falşii revoluţionari, încolţiţi de procurori

Parchetul General a deschis o anchetă în care sunt cercetaţi sute de falşi revoluţionari care ar fi dat şpagă unor funcţionari pentru a primi titlul de "Luptător cu rol determinant în Revoluţie". Titlul le aducea un plus de 2.200 de lei la indemnizaţia lunară. În acest caz a fost săltat de procurori şi secretarul de stat privind problemele revoluţionarilor. O mare parte din cele 3.505 persoane care au obţinut până în prezent titlul de "Luptător cu rol determinant în Revoluţie" nu îndeplineau condiţiile cerute de lege, este concluzia unei anchete demarate miercuri de procurorii din Parchetul General.

• Putin îşi pregăteşte o nouă gardă: schimbă liberalii cu siloviki

Autorităţile ruse ar putea audia şi alţi suspecţi în dosarul de corupţie care îl vizează pe fostul ministru al Economiei, Aleksei Uliukaiev, au declarat surse citate sub acoperirea anonimatului de agenţiile ruse. Potrivit presei de la Moscova, mai mulţi miniştri şi consilieri apropiaţi premierului Dmitri Medvedev ar putea fi puşi sub acuzare şi se află în prezent sub supraveghere, intre aceştia şi viceprim-ministrul Arkadi Dvorkovici. Analiştii ruşi susţin că de fapt, în spatele acestei acţiuni, preşedintele rus Vladimir Putin a declanşat operaţiunea de îndepărtare de la putere pe cei mai vechi aliaţi, generând speculaţii că acesta îşi pregăteşte o nouă gardă. In luna august a fost anunţată demiterea şefului de cabinet Serghei Ivanov, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui.

• Importanţa geostrategică a Republicii Moldova

George Friedman, fostul preşedinte Stratfor, crede că România nu a fost inclusă în Acordul de la Schengen tocmai din cauza Moldovei, o zonă de graniţă dintre sferele de influenţă ale Rusiei şi ale Uniunii Europene, în care contrabanda este la ea acasă. "Se vorbeşte despre încorporarea Moldovei în România. Europenii nu sunt dornici să vadă Moldova parte oficială a UE.. Românii sunt tot mai motivaţi să combată contrabanda, dar, oricât de eficienţi ar deveni, contrabanda este un mod de viaţă într-o regiune de graniţă...Această regiune, denumită în diferite feluri, îndeplineşte acest rol, cu diferite produse, de secole", mai scris George Fridman, care de-a lungul timpului, cu o precizie remarcabilă, a prognozat tendinţe viitoare în politica, tehnologia, cultura şi demografia globală.

• Sarcofag nou pentru reactorul 4 de la Cernobîl

Cea mai mare structură mobilă construită vreodată de om este deplasată acum peste reactorul 4 de la Cernobîl pentru a înlocui primul sarcofag, care a fost ridicat în grabă după catastrofa nucleară din aprilie 1986. Deplasarea noii incinte de protecţie a început luni şi va dura până la sfârşitul lui noiembrie. Conceput în formă de cupolă şi ridicat pe structură metalică, noul sarcofag este destinat să preîntâmpine o nouă catastrofă nucleară în următorii 100 de ani. Iniţial acesta va acoperi vechea construcţie de protecţie, care va fi dezmembrată, apoi reactorul care a explodat la 26 aprilie 1986.

• "Donald Trump nu poate deveni preşedintele SUA pentru că nu s-ar fi născut în America. E pakistanez"

Preşedintele ales al SUA, Donald Trump (70 de ani), continuă să rămână subiectul preferat al presei din întreaga lume, iar în jurul lui apar tot felul de teorii. Cea mai bizară este legată însă de originea acestuia. Postul de ştiri pakistanez, Neo News, a publicat un material în care susţine că excentricul miliardar s-ar fi născut în Pakistan, a fost crescut ca musulman şi a fost adoptat când era copil de familia Trump, după ce părinţii lui biologici au murit într-un accident. În materialul, intitulat "Credeţi sau nu, candidatul republican Donald Trump s-a născut în Pakistan, nu în Statele Unite" al postului tv menţionat, Donald Trump ar fi venit pe lume la 14 iunie 1946, în nordul Waziristanului, o regiune muntoasă din nord-vestul Pakistanului.

• Strategia Energetică: România va ajunge la fundul sacului cu ţiţei şi gaze

Producţia de ţiţei va scădea în perioada 2030-2050, riscând să ajungă spre zero după 2035, în condiţiile unor cotaţii reduse pentru petrol, în timp ce producţia de gaze naturale ar putea avea aceeaşi traiectorie după 2045, potrivit proiectului Strategiei Energetice 2016-2030, lansat în dezbatere de Ministerul Energiei. Mixul energetic al României va cunoaşte schimbări însemnate în următorii 20-35 de ani, producţia de ţiţei, gaze naturale şi cărbune urmând să scadă semnificativ şi să ocupe ponderi tot mai mici în total, în timp ce energia nucleară, cea bazată pe biomasă şi deşeuri, dar şi eoliană să înregistreze un avans consistent şi să ocupe felii tot mai mari din "tortul" energetic al României.

• Pivotul Erdogan şi refacerea jocurilor în partea noastră de lume

Fără precedent tonul şi acuzaţiile lansate de preşedintele Erogan al Turciei, care este încă o ţară în mod oficial candidată la aderarea la UE. Liderilor europeni le lipseşte "cinstea", spune Erdogan, dezlănţuit şi furios după ce Martin Schulz, Preşedintele Parlamentului European, a afirmat că UE ar trebui să se gândească la eventuale "măsuri economice" (în traducere "sancţiuni") împotriva Turciei.. Turcia, brusc, lansează semnale că doreşte să joace nu numai la nivel de "actor regional cu contribuţie decisivă". Îşi pregăteşte un rol de actor-pivot, ceea ce este cu mult mai complicat şi mai interesant în perspectivă. De aici şi puterea (şi ambiţia) de a juca pe un anume registru de condescendenţă cu liderii europeni.

• Preşedintele Klaus Iohannis a promovat legea care interzice risipa alimentară

Legea privind reducerea ripisei alimentare, care prevede vânzarea la preţ redus sau donarea unor produse aflate la limita datei de expirare pentru consum a fost promulgată astăzi de preşedintele Klaus Iohannis. Legea impune sancţiuni de până la 10.000 de lei pentru agenţii economici care încalcă prevederile acestui act normativ. Norma a fost adoptată de Parlament pe 18 octombrie. Proiectul de lege a fost iniţiat de un grup de 52 de deputaţi PNL, UDMR, minorităţi şi neafiliaţi şi a primit un raport de admitere cu amendamente din partea comisiei de industrii.

• BANCHERUL

• Primele şapte bănci româneşti au obţinut profituri de 3,4 miliarde lei in primele nouă luni

Primele şapte mari bănci româneşti, din grupul celor cu cote de piaţă de peste 5%, care deţin cumulat peste 70% din totalul activelor bancare, si-au majorat profiturile cumulate cu 40%, echivalentul unui miliard de lei, in primele nouă luni din acest an comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Astfel, profitul cumulat al celor şapte bănci (in ordinea mărimii: BCR, BRD, BT, Raiffeisen, UniCredit, CEC Bank si ING Bank) s-a ridicat la aproximativ 3,4 miliarde lei in primele noua luni din acest an, comparativ cu cele 2,4 miliarde lei din aceeaşi perioada a anului precedent. Profitul de 2,4 miliarde lei obţinut de primele şapte bănci anul trecut a fost puţin mai mare decât media sistemului bancar, care s-a ridicat la doar 2,2 miliarde lei in septembrie 2015, in condiţiile in care 24 de bănci au fost pe profit, in timp ce alte 15 au înregistrat pierderi, conform datelor BNR.

• CURENTUL

• Adio politică în spitale! Guvernul a modificat Legea sănătăţii prin Ordonanţă de Urgenţă

Guvernul a adoptat ieri Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care aduce schimbări importante în privinţa selectării managerilor unităţilor sanitare publice, prin eliminarea restricţiilor privind participarea la concurs şi deschiderea competiţiei în selectarea celor mai competenţi directori. Prin această ordonanţă de urgenţă se lărgeşte sfera persoanelor care pot ocupa această funcţie. De acum, selecţia managerilor se poate face şi din rândul altor categorii de specialişti cu experienţă şi abilităţi de conducere dovedite. Până în acest moment, exista obligaţia managerilor din spitalele clinice de a fi cadru universitar sau medic primar.

• Cum o lucrează primarul PSD al Sectorului 1, Dan Tudorache, pe Gabriela Firea

Ieri, într-un comunicat, primarul Sectorului 1 a anunţat că va introduce programul 'Şcoală după şcoală' în toate unităţile de învăţământ pe care le administrează, gratuit pentru părinţi. Programul 'şcoală după şcoală', oferă copiilor, după terminarea orelor de curs, o masă caldă, constând în trei feluri de mâncare, un program interactiv de petrecere a timpului liber, precum şi asistenţă de specialitate în realizarea temelor pentru acasă. Şi asta doar la o zi de când Firea anunţase că plăteşte 500 de lei fiecărui student care ajută la teme copiii din familii nevoiaşe. Un părinte din Sectorul 1 va alege programul lui Tudorache care şi hrăneşte copilul, îl asistă şi la teme şi îl şi distrează. Programul lui Firea e slăbuţ - oferă doar asistenţă la teme.

• CURIERUL NATIONAL

• Cât de mult se va scumpi energia electrică

Ministerul Energiei a supus dezbaterii publice Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050. Potrivit acesteia, preţul angro este estimat să crească de la aproximativ 30 euro/MWh la un nivel mediu între 65 şi 85 euro/MWh pentru perioada 2030-2050. Astfel, preţul energiei electrice pentru consumatorii industriali va creşte cu aproximativ 30%, iar pentru consumatorii casnici cu 50%. În încercarea de a linişti consumatorii, Ministerul Energiei sugerează că aceştia nu vor suferi deloc de pe urma creşterii preţurilor la energie, pentru că şi veniturile vor creşte...

• Câţi bani sunt dispuşi să cheltuiască românii de Black Friday

Vineri, 18 noiembrie, majoritatea retailerilor vor oferi reduceri de Black Friday, sărbătoare de cumpărături importată din Occident. Retailerii oferă reduceri semnificative faţă de alte perioade din an, iar tot mai mulţi români au participat în ultimii ani la aceste campanii, încercând să profite de reduceri şi să-şi cumpere lucrurile pe care şi le doresc. Circa 35% au bugete de până în 500 lei, 20% între 500 şi 1.000 de lei, iar aproximativ 26% şi-au pregătit bugete mai mari de 1.000 de lei. iVox: 80% dintre români vor să profite de reducerile oferite de Black Friday.

• Guvernul a alocat 234 mil. lei pentru Magistralele de metrou 4, 5 şi 6

Guvernul a adoptat ieri un act normativ care prevede finanţarea Magistralelor 4, 5 si 6, suma de 234 milioane lei fiind asigurata din certificatele verzi. Astfel, 64 milioane lei sunt destinate Magistralei 4, Gara de Nord - Lac Străuleşti; 130 milioane lei Magistralei 6, Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Otopeni; 40 milioane lei Magistralei 5, etapa I-A Drumul Taberei - Universitate. De asemenea, prin actul normativ adoptat, birocraţia pentru decontarea facturilor către constructori va fi simplificată: plăţile către aceştia vor putea fi efectuate pe măsură ce lucrările avansează.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Sabotaj la Centrul de Transplant Pulmonar de la Spitalul Sfânta Maria?

Gabriela Firea: "În cadrul unui amplu program de investiţii în reţeaua de sănătate aflată în subordine, municipalitatea a contribuit în ultimii ani cu o sumă în jur de 5 milioane de euro la finanţarea Clinicii de Transplant din cadrul spitalului Sf. Maria, unde au fost create, în pre mieră naţională, condiţiile pentru transplantul pulmonar, inclusiv acreditarea din partea Agenţiei Naţionale de Transplant. Fără nicio justificare rezonabilă din partea ministerului Sănătăţii, transplantul pulmonar nu poate funcţiona încă din cauze exclusiv birocratice, respectiv neincluderea în Programul Naţional de Transplant şi lipsa alocării fondurilor necesare pentru operaţiile propriu- zise".

• Dacian Cioloş, părtaş la subminarea economiei naţionale, la fel ca Varujan Vosganian şi Adriean Videanu

Actualul premier propunea, în 2008, subvenţionarea gazelor naturale consumate de combinatele de îngrăşăminte deţinute de Ioan Niculae. Pentru aceasta, DIICOT a deschis un dosar penal în care sunt cercetaţi, alături de mulţi alţii, patronul Interagro şi fostul ministru al Economiei, Videanu. Singura excepţie făcută de procurori este actualul premier. Pentru această faptă, omul de afaceri Ioan Niculae şi fostul ministru al Economiei Adriean Videanu sunt cercetaţi penal de DIICOT, în dosarul ROMGAZ. Varujan Vosganian a scăpat, deocamdată, de anchetă doar pentru că Senatul a respins, în 2013 şi 2015, cererile procurorilor.

• România, ţara in care iţi iei concediu ca să iţi înmatriculezi maşina

Rezolvarea unei probleme in România este mereu foarte complicata. Si asta pentru că ducem lipsa de oameni bine pregătiţi si avem parte de nenumărate servicii de proasta calitate. Birocraţia instituţiilor româneşti este de notorietate. Ii întrecem pe mulţi europeni la aceasta categorie. In aceasta ediţie vedem ce înseamnă înmatricularea unei maşini. Dacă in alte ţări durează doua ore sau doua zile, la noi tine 21 de zile.

• JURNALUL NATIONAL

• Poliţia cumpără substanţe de prins infractori de la o firmă implicată în "găinăria" aviară

Poliţia Română atribuie contracte pe bandă rulantă unei firme pe care Direcţia de Investigare a Fraudelor, din cadrul aceleiaşi instituţii, a cercetat-o penal, în afacerea reactivilor achiziţionaţi în scandalul gripei aviare, din perioada 2004-2005. Este vorba despre contracte de zeci de milioane de euro pe care Inspectoratul General al Poliţiei Române le-a atribuit firmei Omnivet Impex SRL, firmă controlată de fiul fostului director al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, Ştefan Nicolae. Ultimul astfel de contract a fost încheiat între instituţia anchetatoare şi firma anchetată la începutul lunii trecute, oferta Omnivet fiind singura care s-a calificat pentru livrarea unor kituri de reactivi necesari Institutului Naţional de Criminalistică.

• Şocant: 365 de strategii înghesuite prin sertare!

România nu duce lipsă de proiecte şi de strategii. Are chiar prea multe, 365. Oricine ajunge într-o funcţie publică începe cu o strategie fără să se mai uite dacă cea pe care o găseşte în sertar este sau nu bună. Problema este că multe sunt doar o înşiruire de intenţii şi le lipseşte o estimare de costuri, nu se explică nici de unde vin banii pentru a se putea trece de la dorinţe la fapte. "Există la Guvern 365 de strategii prin sertare, din care două treimi nu au nici un buget ataşat. Dumnezeu cu mila", a declarat Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României.

• "România Competitivă" costă 18 miliarde de euro

Valentin Lazea a prezentat strategia România Competitivă care cuprinde 16 domenii strategice, 44 de obiective şi 127 de măsuri concrete, prin care ţara poate creşte cu 5% pe an timp de mai mult de zece ani. Bugetul pentru implementarea strategiei este de 18 miliarde de euro, din care 12 miliarde se află deja în bugetele ministerelor, dar trebuie prioritizat, iar diferenţa se poate obţine din creşterea economică, cu condiţia ca aceast să nu fie risipită pe majorări salariale şi de pensii, potrivit economistului şef al BNR. Ministerele sunt ticsite de teancurile de dosare cu proiecte, strategii, intenţii. Pentru transpunerea lor în practică ar fi nevoie de circa 300% din PIB, adică de nouă bugete anuale. Nimeni nu spune însă de unde am putea lua aceşti munţi de bani.

• Angajator disperat, caut angajaţi

În România s-au făcut atât de multe cursuri de pregătire profesională, în ultimii zece ani, încât nu se mai ştie câte diplome au fost emise. Cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare, specializare, în toate domeniile care au permis aplicarea unei măsuri a Ministerului Muncii, prin care au obţinut diplome sute de mii de patiseri, ospătari, bucătari, barmani sau lucrători comerciali. Cele mai multe cursuri au fost făcute cu bani europeni, prin POSDRU, iar rezultatele ar fi trebuit să fie mulţumitoare pentru patronatele din aceste domenii. Astăzi, însă, piaţa se confruntă cu o situaţie tragică: patronii caută angajaţi pe care fie nu-i găsesc deloc, pentru că puţini vor să muncească, fie trebuie să investească foarte mult timp şi bani în formarea lor la locul de muncă.

• NATIONAL

• Cioloş, sluga la doi stăpâni!

Premierul Dacian Cioloş, alături de vicepremierul Borc si de "şmecheritul" ministru al Energiei, Victor Grigorescu, a fost băgat in corzi de americani si germani. Cărora li s-a pus pata pe acelaşi obiectiv, si anume preluarea mineritului romanesc. Este vorba despre faptul ca un important concern din Statele Unite ale Americii, dar si unul din Germania, vor sa participe la privatizarea complexelor energetice Hunedoara si Oltenia. Si să câştige, bineînţeles! Desigur, nu mai luam acum in calcul că, uite, mineritul carbonifer nu este chiar atât de păgubos după cum l-a prezentat vicepremierul Costin Borc pentru a forţa privatizarea acestuia,

• Nesimţirea criminala a CNADNR omoară şoferii pe capete

Avalanşa de accidente de pe A2 din ultima vreme a readus in ochii românilor nivelul nesimţirii care tronează la CNADR de ani buni. Si pe bani grei supţi pe nimic de la bugetul statului. A2 este autostrada cu cele mai multe accidente rutiere din România. O buna parte dintre acestea se petrec in sezonul friguros, unde poleiul mai întâi, apoi zăpadă si viscolul fac legea nederanjate de colosul numit degeaba CNADNR. Cel mai recent accident s-a petrecut din cauza poleiului, sau dacă nu, de o pojghiţa de ceva foarte alunecos, specific după o noapte cu grade sub zero. CNADNR nu avea nici măcar semnat vreun contract cu vreo societate care să arunce cu ceva peste poleiul format in zori de zi. Ce mai, i-a surprins, ca întotdeauna, parşiva de vreme rece.

• Catrinel Menghia a luat-o pe urmele lui Adrian Ghenie

Frumosul nostru fotomodel de 31 de ani este pasionat de arta. Ei bine, pe 22 noiembrie, la Athenee Palace Hilton din Bucureşti, două dintre tablourile actriţei vor fi scoase la licitaţie. Operele de arta au fost estimate la suma de 2.000- 3.000 de euro, preţ de pornire. "Temele abordate de mine sunt ştirile de zi cu zi. M-am gândit cum as putea sa le ilustrez, urmând un stil original. Astfel, din spatele unei uşi am devenit un observator al acestor evenimente ce nu au mai putut fi ascunse societăţii. Mărturisesc că ideea de a privi prin gaura cheii mă face să zâmbesc pentru ca este un act copilăresc si naiv, însă te îndreaptă către o descoperire", a povestit Catrinel Menghia.

• PUTEREA

• Situaţia cardului de sănătate nu se va rezolva ani de zile!

Teamnet şi Siveco sunt cele două firme din IT care au lucrat pentru Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), în perioada în care DNA spune că Ana Maria Pătru, preşedintele instituţiei, este acuzată că a primit şpagă 275.000 de euro, pentru atribuirea unor contracte şi pentru trafic de influenţă pe lângă ministrul Economiei din cabinetul Emil Boc 2 - Ion Ariton. Pătru a încasat 225.000 de euro de la una dintre firme şi 50.000 de euro, de la cealaltă. DNA nu a formulat încă acuzaţii la adresa persoanelor juridice şi nici nu le-a nominalizat, însă Teamnet şi Siveco, respectiv Sebastian Ghiţă şi Irina Socol, sunt principalii suspecţi. Atât Teamnet, cât şi Siveco, sunt contractante şi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Siveco e implicată în informatizarea sistemului încă de la început, Teamnet a fost cooptată anul acesta.

• Ambasadorul Germaniei: "11 decembrie, o şansă pentru românii care vor schimbarea!"

Ambasada Germaniei la Bucureşti a organizat, miercuri, în cooperare cu Deutsche Welle, la Hotel Intercontinental, o interesantă dezbatere în cadrul celei de-a treia ediţii a evenimentului anual "Zilele mass-media româno-germane". Subiectul dezbaterii: "Politica şi mass-media: adversari sau parteneri?". Obiectivul dezbaterii: un schimb de idei şi de experienţă între reprezentanţi mass-media din România şi Germania, pentru determinarea provocărilor comune dar şi a celor cu specific naţional. Cuvântul de deschidere i-a aparţinut Excelenţei sale Werner Hans Lauk, ambasadorul Republicii Federale Germania la Bucureşti, urmat de Robert Schwartz, Deutsche Welle.

• ROMANIA LIBERA

• 1 din 10 români cumpără online. România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol

Piaţa de comerţ electronic din România a ajuns la peste 2 miliarde de euro. De aceea e important să vă cunoaşteţi drepturile în calitate de consumator, inclusiv în mediul virtual. Centrul European al Consumatorilor România - ECC Romania, alături de celelalte 28 de centre din Uniunea Europeană plus Islanda şi Norvegia, se ocupă de achiziţiile de bunuri şi servicii realizate pe teritoriul Uniunii Europene. În schimb, dacă este vorba de un comerciant din afara UE, Reţeaua ECC-Net nu se mai poate implica în soluţionarea pe cale amiabilă a problemei respective.

• Merkel ar urma să anunţe duminică dacă va candida pentru al patrulea mandat

Cancelarul german, Angela Merkel, este aşteptată să anunţe duminică dacă va candida pentru un al patrulea mandat la alegerile federale de anul viitor, a informat miercuri Redaktionsnetzwerk Deutschland, preluat de Reuters. Grupul media menţionat citează surse din conducerea executivă a formaţiunii lui Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU). Un purtător de cuvânt al cancelariei a refuzat să comenteze atunci când a fost contactat de Reuters. La conferinţa obişnuită de presă a guvernului, de miercuri, Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al lui Merkel, a precizat că aceasta îşi va exprima clar intenţiile "la momentul potrivit".

• Fraudă electorală în Moldova. Circa 400.000 de voturi au fost falsificate în favoarea pro-rusului Igor Dodon

Comisia Electorală Centrală a anunţat rectificarea rezultatelor oficiale, după ce s-a constatat că în trei secţii de votare fuseseră "inversate rolurile în defavoarea candidatului PAS", informează site-ul infomoldova.net. Prin rectificare, Maia Sandu a obţinut aproximativ 1200 de voturi în plus faţă de cele anunţate anterior. Diferenţa este acum mai puţin de 68.000 de voturi între Igor Dodon şi Maia Sandu. Cele trei secţii unde s-au recunoscut probleme sunt Leuşeni (Hînceşti), Copceac (Ştefan Vodă) şi secţia nr.5 din Nisporeni. Există suficiente probe pentru anularea turului doi al alegerilor din Republica Moldova, întrucât frauda la acest tur de scrutin s-a apropiat de 400.000 de voturi, susţin experţi citataţi de presa de la Chişinău.

• ZIARUL FINANCIAR

La 18 ani, de la Ziarul Financiar la ZF. Cele doua lumi de cititori

Ziarul Financiar a ajuns unul dintre cele mai cunoscute, cele mai bune şi cele mai respectate branduri create în România de un antreprenor român, Adrian Sârbu, în ultimii 18, dacă nu chiar 25 de ani. Într-o lume a schimbărilor tehnologice, a modificărilor structurale tehnologice, demografice, a crizei, a căderii modelului variantei tipărite, Ziarul Financiar poate sărbători cei 18 ani stând în picioare cu mândrie, atitudine şi determinarea de a realiza ceea ce şi-a propus. Ideea Ziarului Financiar a fost de a da lumii de business din România, antreprenorilor, investitorilor, multinaţionalelor, executivilor, , managerilor, o voce pentru a arăta ceea ce fac ei, pentru a prezenta mai întâi realizările lor şi apoi problemele, pentru a arăta date şi cifre care să constituie o bază de analiză şi de discuţii.

• Provizioanele mai mari şi scăderea dobânzilor au diluat profitul grupului Raiffeisen în România cu 26%, până la 64 milioane de euro, la nouă luni

Grupul austriac Raiffeisen a înregistrat în intervalul ianuarie-septembrie al acestui an un profit net de 64 de milioane de euro, în scădere cu circa 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul unor provizioane în creştere şi al unor venituri mai mici din dobânzi, potrivit unui raport publicat ieri la Viena. Grupul Raiffeisen deţine Raiffeisen Bank, a patra instituţie de credit din sistemul bancar local, dar şi o companie de leasing, un broker de asigurare şi o divizie de asset management care au împreună 2,1 milioane de clienţi. Provizioanele constituite de Raiffeisen în România cumulau la finalul lunii septembrie 57 mil. euro, cu 11 mil. euro mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

• Economia năpăstuită de recesiune a Rusiei

La începutul verii preşedintele Rusiei Vladimir Putin anunţa că recesiunea în care se zbate economia s-a încheiat, mai mult sau mai puţin. De atunci, sfârşitul celei mai dure recesiuni din acest secol a fost amânat de Moscova pentru trimestrul III, dar sunt analişti care nu împărtăşesc optimismul pe care îl afişează oficialii ruşi: finalul lungii perioade de scădere economică încă n-a venit, dar este aproape, însă după el va veni stagnarea. Oricâte incertitudini ar plana asupra economiei ruseşti, companiile străine nu sunt dispuse să renunţe la această piaţă. Cel puţin nu cele germane. Un consorţiu de companii germane, din care face parte conglomeratul industrial Siemens, va investi aproape trei miliarde de euro într-o linie feroviară de mare viteză din Rusia care va lega Moscova de Kazan.