REVISTA PRESEI 19.04.2018

• ADEVARUL

• Haosul fiscal face iar victime: o parte dintre contribuabili nu figurează ca asiguraţi în sistemul de sănătate

În sistemul informatic Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate - SIUI - nu figurează toate persoanele care plătesc contribuţii de sănătate, din cauza modificărilor în sistem care ar fi trebuit implementate în urma amânării termenului de depunere a Declaraţiei Unice.

Concret, iniţial termenul de depunere a formularului era 15 martie, care a fost amânat ulterior până la data de 15 iulie, urmând ca persoanele vizate de depunerea Declaraţiei unice să beneficieze de asigurarea medicală până la acest termen. Schimbarea datei de 15 martie, cu cea de 15 iulie a.c., nu a putut fi însă operată şi în sistemul informatic al CNAS, motiv pentru care o parte dintre contribuabili, în special cei care obţin venituri din drepturi de autor, nu figurează ca asiguraţi. Contactaţi telefonic, reprezentanţi ai CASMB au declarat pentru "Adevărul" că implementarea schimbărilor legislative în sistemul informatic unic integrat al Casei (SIUI) ia mai mult timp decât era preconizat şi că persoanele care au observat că nu figurează ca beneficiari ai asigurărilor medicale pot semnala acest aspect la suport.siui@casan.ro.

• BANCHERUL

• BNR nu este de acord cu legea de plafonare a datoriilor romanilor la firmele de recuperare creante

Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu este de acord cu proiectul de lege privind plafonarea datoriilor romanilor la firmele de recuperare creante la dublul sumei platite de acestea pentru creditele neperformante cumparate de la banci si IFN-uri, considerand ca poate induce hazard moral, prin incurajarea neplatii creditelor, si afecteaza capacitatea bancilor de a acorda noi imprumuturi.

Legea, votata deja de Senat, a fost initiata de senatorul PNL Daniel Zamfir, un apropiat al avocatului Gheorghe Piperea, implicat in numeroase procese impotria bancilor si un acerb critic al sistemului bancar.

Firmele de recuperare cumpara creditele neperformante cu un pret mediu de 10% din valoarea acestora, conform datelor BNR.

De exemplu, daca un credit de 10.000 de lei a fost vandut (cesionat) de o banca la un pret de 1.000 de lei, firma de recuperare va mai putea cere de la datornic cel mult 2.000 de lei, fara alte costuri suplimentare.

"Impunerea unei limite de valorificare, de pana la maximul dublul sumei platite de cesionar pentru a cumpara creanta de la cedent, este de natura a induce hazard moral in randul debitorilor, prin incurajarea unui comportament de neplata, ca urmare a stingerii datoriei la o valoare care s-ar putea situa in anumite cazuri mult sub debitul datorat.

• COTIDIANUL

• Cum a ajuns democraţia "egoism naţional" şi "negativism"

Este mai simpu să fii ales preşedinte al Franţei la 39 de ani decât să reformezi UE. Aceasta este concluzia la care trebuie să fi ajuns preşedintele Emmanuel Macron, după reacţiile pe care le-a stârnit discursul său cu privire la viitorul UE, rostit marţi în Parlamentul European. Pentru Macron se încheie o lungă lună de miere, preşedintele francez s-a trezit în circul cu lei al politicii de la Berlin, Bruxelles şi alte capitale puternice, iar revoluţia sa liberală începută în Franţa îşi arată limitele. Prima dintre ele este viziunea procustiană asupra Europei: dacă democraţia încetineşte proiectul "părinţilor fondatori" din secolul trecut, atunci democraţia trebuie denunţată ca "egoism" şi "negativism".

Macron a vorbit în faţa deputaţilor europeni din postura liderului singurului stat UE membru în Consiliul de securitate şi deţinător al unui arsenal nuclear, după ieşirea Marii Britanii din UE. A vorbit din postura liderului politic care a reuşit, cu sprijinul uriaş al presei şi al disidenţilor din partidele tradiţionale din Franţa, să iniţieze un proiect politic pe care-l vrea transplantat la Bruxelles şi în zona euro. Însă criticile justificate la adresa sa au început să curgă. Macron a vorbit despre "dezbaterea toxică", despre cotele de imigranţi, iar presa italiană l-a taxat imediat, arătând că Franţa este cea care a participat la alungarea regimului Gaddafi din Libia şi a deschis astfel porţile imigraţiei pentru milioane de africani zăgăzuiţi până atunci de regimul libian. Tot Parisul este cel care a trimis poliţişti pe teritoriul italian, într-o încălcare a a suveranităţii naţionale, pentru a se asigura că aceşti oameni nu ajung în Franţa.

• CURENTUL

• Directorul General al ANAR care îşi organizase singur un concurs de retrogradare s-a retras din cursă

n 7 martie a.c., directorul general al ANAR, Victor Sandu a lansat anunţul de organizare a concursului pentru ocuparea postului corespunzător funcţiei contractuale de conducere, pe perioadă nedeterminată de director al Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea, aflată în subordinea ANAR. Candidaţii erau obligaţi să aibă studii superioare de construcţii hidrotehnice, hidroenergetică, energetică, îmbunătăţiri funciare, ingineria mediului, construcţii civile, industriale şi agricole, căi ferate, drumuri şi poduri cu 10 ani vechime în specialitatea studiilor din care 5 ani în domeniul gospodăririi apelor.

Numit şi "mecanicul-şef", Victor Sandu care nu şi-a făcut vreodată public CV-ul, ar fi absolvit Facultatea de Mecanică şi a lucrat până în 2015 la propriul service auto unde nu a gospodărit vreo apă.

Cu toate acestea, subalternul său, directorul general adjunct Gheorghe-Constantin Rusu l-a declarat admis la concurs. Contracandidatul lui Sandu, Adrian Moisescu a contestat decizia la ANAR şi la Ministerul Apelor şi Pădurilor; Moisescu le-a scris membrilor Comisiei de Solutionare a Contestatiilor, ministrului Ioan Denes, Secretarei de Stat Adriana Petcu, lui Victor Sandu, contracandidatul său, lui Rusu şi lui Relu Adam. După primirea contestaţiei, concursul a fost amânat pe termen necunoscut, "din motive obiective" iar astăzi, cu o zi înainte de proba scrisă, contestaţia a fost respinsă pentru că Victor Sandu s-a retras din cursă.

• JURNALUL NATIONAL

• Răzvan Burleanu a câştigat alegerile la FRF

Razvan Burleanu a câştigat alegerile din primul tur astfel că acesta obţine al doilea mandat de preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal, conform informaţiilor furnizate de GSP.

Preşedintele în exerciţiu al Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu (33 de ani), a câştigat, miercuri, un nou mandat la conducerea FRF, încă din primul tur de scrutin, el fiind votat de 168 dintre cei 254 de membri afiliaţi prezenţi la Adunarea Generală de alegeri desfăşurată la Casa Fotbalului.

Principalul său contracandidat, Ionuţ Lupescu, component al "generaţiei de aur", a obţinut doar 78 dintre voturile preşedinţilor de cluburi şi ai Asociaţiilor Judeţene. Pe locul trei s-a clasat fostul fotbalist Marcel Puşcaş, cu 8 voturi, iar pe cel de-al patrulea Ilie Drăgan, fost lector al Şcolii Federale de Antrenori, care nu a strâns niciun sufragiu.

"Azi aţi fost fermi şi mândri. La rândul meu sunt mândru că fac parte din această familie. Deşi recunosc că nu a fost un fleac, i-am ciuruit. Vă rog ca şi la următorul vot să îmi susţineţi echipa în Comitetul Executiv. Voi fi un preşedinte care va face totul pentru unitate. O unitate a oamenilor de bine", a spus Răzvan Burleanu imediat după numărarea voturilor.

• NATIONAL

• Hellvig, racolat de Maior!

Se pare ca actualul ambasador al Romaniei la Washington a uitat destul de repede ca, initial, Administratia SUA nu i-a dat avizul preliminar obligatoriu pentru ocuparea acestui atat de important post diplomatic. Si, drept urmare, iata ca acum George Maior nu doar ca se poarta ca si cum ar fi singura "curea de transmisie" in functiune intre Washington si Bucuresti, dar mai are si tupeul deloc diplomatic de a poza in fata americanilor drept "inaltul protector" al urmasului sau la conducerea Serviciului Roman de Informatii !

Ce-i drept insa, cu toate ca doar el nu-si da seama cat de mic incepe sa fie prin sistem, Eduard Hellvig isi merita pe deplin soarta, inclusiv cea de la recenta vizita in Statele Unite ale Americii. Si care, cu toate ca a fost prezentata de propaganda serviciilor drept "un tur de forta" la varful comunitatii de intelligence din Statele Unite ale Americii le- a lasat un gust amar initiatilor sistemului.

• ZIARUL FINANCIAR

• Ce a făcut CNI cu 2 mld. lei în ultimii 5 ani: 228 de cămine culturale, 66 de săli de sport, 11 bazine de înot, 20 de sisteme de canalizare, un stadion şi un patinoar. "Căminul cultural e funcţional, am ţinut până acum 4-5 nunţi, botezuri şi serbări ale copiilor acolo."

♦ În 2017, CNI a avut un buget de 476 mil. lei, iar pentru 2018 bugetul este de 516 mil. lei, potrivit datelor transmise de companie ♦ Este pentru prima dată când sunt puse pe masă datele legate de investiţiile făcute prin CNI.

Gerăuşa, Ohaba Mâtnic, Vois­lov­a. Sunt numele câtorva din­tre localităţile în care s-au con­struit în 2017 cămine culturale din bugetul Companiei Naţio­nale de Investiţii (CNI). Localităţi cu mai puţin de o mie de locuitori, în care au mers în total 2,6 milioane de lei dinspre instituţia subor­do­nată Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

În ultimii cinci ani, CNI a finanţat con­strucţia a 228 de cămine culturale, pe care a cheltuit 228 de milioane de lei, la o medie de circa un milion de lei pentru un obiectiv. Ca număr, căminele culturale conduc în top, fiind urmate de săli de sport (66), sisteme de canalizare (20), bazine de înot (11).

Ca valoare, potrivit estimărilor ZF, cei mai mulţi bani au mers pentru săli de sport (330 milioane de lei, la o medie de 5 milioane de lei pentru o sală), sisteme de canalizare (240 milioane de lei, la o medie de 12 milioane de lei pentru un sistem de canalizare), cămine culturale - 228 milioane de lei, bazine de înot - 99 milioane de lei (un bazin în medie 9 mil. lei).

La acestea se adaugă stadionul de la Craio­va, finalizat în 2017, în valoa­re de 240 milioane de lei.

Anul trecut, CNI a avut un buget de 476 de milioane de lei, potrivit datelor furnizate de companie. Banii CNI vin de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării.