• ADEVARUL
• Uniunea Europeană vrea să-şi reducă dependenţa de Gazprom prin folosirea gazelor din Iran
Uniunea Europeană speră să îşi reducă dependenţa de importurile de gaze din Rusia cu ajutorul aşa-numitului Coridor Sudic, o posibilă alăturare a Iranului la proiect după ridicarea sanţiunilor impuse de ţările din Vest fiind aşteptată să contribuie semnificativ la creşterea livrărilor către Europa. Coridorul Sudic, o iniţiativă a Comisiei Europene pentru importul gazelor naturale din Azerbaijan şi ţările învecinate, către sudul Europei, va deveni operaţional cel mai probabil în 2019 şi va avea o capacitate iniţială de 10 miliarde metri cubi pe an, scrie Mediafax. Livrările de gaze naturale din Iran, ţară care pare a fi aproape de a ajunge la un acord cu Occidentul pentru ridicarea sancţiunilor economice impuse din cauza programului nuclear al Teheranului, ar creşte capacitatea proiectului la 40 miliarde metri cubi pe an, a declarat un oficial UE pentru AFP.
• Băsescu, despre "emisiunea-capcană" de la Realitatea TV
Fostul preşedinte Traian Băsescu a dezvăluit, pe Facebook, detalii din ultima sa apariţie televizată, la Realitatea TV. "Mi-am dat seama că emisiunea e o capcană", a scris el. "Mi-am dorit să vorbesc despre realităţi şi întîmplări din cei 10 ani de mandat. Organizatorii emisiunii au ratat ocazia să ofere românilor şansa de a primi de la mine informaţii despre decizii şi mecanisme decizionale, lucruri care nu le-au fost spuse niciodată de un preşedinte care a fost consecutiv 10 ani la Cotroceni.Mie îmi pare rău de ratarea acestei ocazii. Poate voi avea altele", a încheiat Băsescu.
• După succesul din China, România va putea exporta carne de porc şi în Japonia.
,,Ambasada României la Tokio a transmis către ANSVSA o informare oficială din partea autorităţii competente din Japonia, prin care se certifică faptul că procedurile din abatoarele din România îndeplinesc criteriile necesare pentru exportul de carne de porc. Aceasta este una dintre formalităţile necesare pentru realizarea exportului de carne de porc pe piaţa japoneză, export solicitat de partea română în anul 2013", menţionează ANSVSA într-un comunicat postat pe site-ul instituţiei. Şi chinezii şi-au deschis piaţa - în luna martie, România a primit acordul de a începe exportul de carne de porc congelată în China, după ce producătorul Smithfield România a primit aprobarea înregistrării în ţara respectivă.
• Un tren japonez a spulberat recordul mondial de viteză
Japan Railway Central, compania care operează trenul, a anunţat că testul a avut loc joi, pe o linie specială situată în prefectura Yamanashi, scrie Wall Street Journal. Trenul a depăşit uşor precedentul record, de 581 de kilometri pe oră, care fusese stabilit în decembrie 2003. El ar putea ajunge la pragul uimitor de 600 de kilometri pe oră, cu ocazia unui nou test care va avea loc săptămâna viitoare. Garnitura va intra în funcţiune pe ruta Tokyo-Nagoya, reducând durata unei călătorii cu 40 de minute. Nu va merge însă cu mai mult de 500 de kilometri la oră. Trenurile cu levitaţie magnetică folosesc o tehnologie care exclude contactul fizic dintre tren şi calea de rulare, reducând frecarea. Sistemul utilizează un câmp magnetic care ridică trenul deasupra căii de rulare şi ghidaj
• Scandal la porţile Eternităţii: pensionarii, potoliţi cu gaze lacrimogene
Sute de pensionari au încercat să pătrundă cu forţa în cimitirul Eternitatea din Bucureşti, la înmormântarea Marioarei Zăvoranu. Au fost potoliţi cu gaze lacrimogene, iar funeraliile au fost amânate cu şase ore. După ani în şir în care ţi-ai spălat rufele în direct la emisiunile de scandal, vine o zi în care mulţimea din faţa televizoarelor se simte stăpână pe viaţa ta personală şi coboară în stradă pentru a-ţi cere socoteală şi pentru a-ţi porunci cum trebuie să trăieşti. Este ceea ce s-a întâmplat ieri în faţa cimitirului Eternitatea, de la periferia Capitalei, unde ar fi trebuit să aibă loc înmormântarea Marioarei Zăvoranu, personaj cu ştate vechi în presa tabloidă. Amânată de furia mulţimii, înmormântarea s-a desfăşurat abia spre seară, suficient de târziu pentru ca oamenii care forţaseră porţile cimitirului să aibă timp să ajungă acasă, să-şi schimbe hainele răvăşite de lupta cu agenţii de pază şi să se aşeze confortabil în faţa televizoarelor: "Eternitatea, acum!".
• Telemeaua ciobanilor din Mărginime a ajuns pe rafturile Mega Image
Telemeaua de Sibiu produsă după reţeta veche este greu de găsit în Bucureşti, în ciuda faptului că mulţi comercinaţi de brânză se recomandă a fi din Mărginime. În urmă cu şapte ani, 16 ciobani adevăraţi de lângă Sibiu au pus bazele unei făbricuţe de procesare a laptelui de oaie, luându-şi angajamentul să nu se abată de la tehnologia tradiţională de producţie. Exact acest atu a propulsat brânza sibienilor direct pe rafturile lanţului de magazine Mega Image, acolo unde telemeaua de oaie a primit ştampila "Gusturi româneşti". Prima şi singura fabrică deţinută de către crescători români de ovine a fost înfiinţată în localitatea Socodor, la 50 de kilometri de Arad, acolo unde ciobanii sibieni "au migrat" şi ei cu oile. Decizia de a procesa singuri laptele de la mioare a fost luată cu unanimitate de voturi de comunitatea sibienilor strămutaţi, care au dorit ca afacerea lor să aibă un nume reprezentativ: Crisib Lacto.
• Angela Merkel vorbeşte despre o zonă de liber-schimb cu Rusia, "de la Vladivostok până la Lisabona"
Cancelarul german Angela Merkel a declarat că nu exclude înfiinţărea unei structuri de tip uniune vamală cu Rusia. Peste câteva zile, UE şi SUA vor începe o nouă rundă de negocieri aplicate pentru finalizarea planurilor privind Parteneriatul Comercial şi Investiţional Transatlantic, cel mai important pact comercial din istorie, cu schimburi comerciale anuale estimate la 400 de miliarde de euro. "În perspectivă, vedem posibilă înfiinţarea unei zone vaste de liber-schimb, care să includă şi Rusia. Încercăm, treptat, să ne apropiem de spaţiul economic comun despre care a vorbit Vladimir Putin, care să se întindă de la Vladivostok la Lisabona", a declarat cancelarul german Angela Merkel, prezent la forumul economic organizat la Stralsund, în nordul Germaniei, transmite Deutsche Welle.
• BANCHERUL
• Cat de dependente de bancile-mama sunt bancile grecesti din Romania?
Datoriile celor patru banci romanesti cu capital grecesc fata de bancile-mama din Grecia se ridica la 15 miliarde de lei, adica o treime din totalul activelor detinute in Romania, in valoare de 44 miliarde lei, si 65% din volumul depozitelor atrase de la clienti, de 24 miliarde lei. Cea mai mare banca greceasca din Romania, Alpha Bank, are cele mai mari datorii sub forma de depozite si credite subordonate obtinute de banca-mama si de la alte banci, valoarea acestora ridicandu-se la aproape opt miliarde lei, mai mult decat toate celelalte trei banci la un loc: Piraeus Bank, Banca Romaneasca si Bancpost. Bancpost isi finanteaza aproape integral activele din depozitele atrase de la clienti, in valoare de 8,5 miliarde lei. Interesant este ca Bancpost, spre deosebire de restul bancilor grecesti, nu numai ca nu este dependenta de banca-mama, ba chiar o finanteaza cu un depozit in valoare de 819 milioane lei. In aceste conditii, expunerea neta a Bancpost fata de banca-mama se reduce la doar 300 de milioane de lei. Problema Bancpost ramane insa pierderile mari inregistrate in ultimii doi-trei ani, mai ales in 2013 si 2014.
• CAPITAL
• România în capcană - productivitate mică, salarii pe măsură
Creşterea generală şi durabilă a productivităţii poate avea loc doar dacă au loc schimbări fundamentale la nivelul societăţii româneşti. "Scăderea numărului de salariaţi nu a făcut economia românească mai competitivă, ci doar a ajustat costurile de producţie. Dar valoarea adăugată brută depinde nu de numărul de salariaţi în primul rând, ci de gradul de tehnologizare şi calitatea utilajelor, de eficienţa organizării şi de management, de guvernanţa corporativă, de nivelul de sofisticare al produselor (care influenţează şi preţul). România stă prost la toate aceste capitole", se arată în Barometrul Productivităţii Muncii realizat în 2011 de BNS. Pentru a schimba lucrurile ne-ar trebui forţă de muncă înalt calificată (ceea ce nu este neapărat o problemă majoră, dacă ne gândim şi la cele trei-patru milioane de români plecaţi în străinătate, din care o parte s-ar întoarce acasă pentru un salariu corect) şi investiţii în tehnologie modernă.
• Naufragiu cu 700 de morţi în Mediterană: Reuniune europeană de urgenţă
Preşedintele francez François Hollande a cerut duminică organizarea unei reuniuni europene de urgenţă a miniştrilor de interne şi ai afacerilor externe pentru luarea de măsuri după naufragiul unei ambarcaţiuni cu imigranţi în Marea Mediterană care s-ar fi soldat cu moartea a circa 700 de persoane, relatează AFP. Dacă acest bilanţ este confirmat 'este vorba despre cea mai mare catastrofă din ultimii ani din Marea Mediterană', a declarat Hollande pentru canalul de televiziune Canal+. În faţa unei creşteri a dramelor de la începutul anului, 'noi trebuie să acţionăm', a subliniat el, precizând că a discutat cu şeful guvernului italian Matteo Renzi. Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (HCR) a anunţat duminică că naufragiul unui trauler încărcat cu imigranţi în noaptea de sâmbătă spre duminică, în largul coastelor libiene, ar putea să se fi soldat cu 700 de morţi.
• Dacă situaţia financiară a Greciei se deteriorează, restul Uniunii Europene va fi la adăpost
Dacă situaţia financiară a Greciei se deteriorează, atunci numai această ţară va avea de suferit, restul Uniunii Europene fiind la adăpost, întrucât blocul comunitar şi-a construit în ultimii ani mecanisme de protecţie, a declarat sâmbătă ministrul francez de finanţe, Michel Sapin, în timpul reuniunii bi-anuale a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale, ce se desfăşoară la Washington, transmite agenţia Reuters. 'Dacă ceva rău se întâmplă, va fi grav pentru Grecia, pentru poporul grec, nu şi pentru alte state din zona euro', a spus oficialul francez, făcând referire la impasul actual în negocierile purtate de creditorii internaţionali cu guvernul de la Atena condus de stânga radicală Syriza. Acesta din urmă întârzie prezentarea programului de reforme cerut de UE şi FMI pentru acordarea ultimei tranşe - de 7,2 miliarde de dolari - din acordul de asistenţă financiară, fără aceşti bani Grecia neputând să-şi achite datoria publică externă ajunsă la scadenţă.
• CURENTUL
• Ministerul Apărării, condus de Mircea DUŞA sau de UTI?
Ministerul Apărării nu are banii necesari. Bugetul este insuficient şi trebuie, aşa cum spune Comandantul Suprem al Armatei, Preşedintele României, cheltuit pe măsura provocărilor actuale. Fără bani, fără bani dar nu şi pentru UTI. Firma lui Tiberiu Urdăreanu, "fiul generalului Tiberiu S. Urdăreanu, fost şef al Comandamentului Trupelor de Tancuri şi Auto în vremea regimului comunist şi personaj destul de controversat al evenimentelor din 1989", ne anunţa pompos în 19 martie că UTI "contribuie la modernizarea industriei de apărare". Unele dintre aceste contracte sunt "nevăzute", cu bugete mari. Despre aceste contracte o să aflăm după alţi 20 de ani. Sau poate mai repede, pe surse. Altele, de 10 ori mai mici sunt la vedere. Despre ele aflăm acum . Şi UTI este singurul ofertant. Şi, evident, singurul câştigător. UTI a semnat patru contracte la Ministerul Apărării la sfârşit de an 2014. Când nimeni nu credea, când toţi ştiam că Ministerul Apărării nu are buget şi că este într-o perioadă de maximă austeritate. Ce să mai credem? Că Mircea Duşa conduce şi gestionează Ministerul sau UTI? Nu-i facem vreun reproş lui Mircea Duşa, pentru că ştim că nu el l-a adus pe UTI în Minister. Poate invers?
• CURIERUL NATIONAL
• Noi sancţiuni pentru carteluri
Practicile anticoncurenţiale ale firmelor care se înţeleg pentru a câştiga licitaţii vor fi aspru sancţionate, pe lângă legislaţia naţională care prevede amenzi de până la 10% din cifra de afaceri, acestea putând fi obligate să plătească şi despăgubiri celor pe care i-a prejudiciat. Prevederile sunt cuprinse într-o Directivă Europeană care ar putea fi transpusă şi în legislaţia noastră în vara acestui an, după cum a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Chiriţoiu: Aşteptăm persoanele care au astfel de suspiciuni să vină la noi şi să ceară copii ale documentelor pe care să le depună în instanţă.
• Exporturile României în 2014 au atins nivelul record de 52,4 mld. euro
România şi-a consolidat comerţul cu parteneri din UE şi încearcă să recupereze pieţe pierdute, precum: Orientul Mijlociu, Asia, Africa. Potenţialul exporturilor este limitat datorită dependenţei de evoluţia economiilor din UE. Autorităţile române estimează pentru acest an exporturi de circa 57 mld. euro. Anul 2014 a marcat pentru România un nivel record al exporturilor de 52.4 miliarde euro, aproximativ 21 mld. euro reprezentând valoarea realizată de primii 50 de exportatori, dar şi cel mai mare ritm de creştere al exporturilor din Uniunea Europeană, aproximativ 5,8% faţă de anul anterior, potrivit unui studiu al Euler Hermes. Deficitul comercial a urcat cu 6,4% la 6.05 mld. euro. În primele două luni ale anului 2015, exporturile Intra- UE şi Extra- UE au înregistrat un volum de 8.57 mld. euro, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.
• Imobilele infractorilor, râvnite şi de societatea civilă
35 de ONG şi 600 de cetăţeni au sesizat Avocatul Poporului spunând că ordonanţa privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate de la infractori a fost emisă fără consultare publică. "Guvernul Victor Ponta a stabilit în data de 15 aprilie 2015, în mod netransparent şi neconstituţional, printr-o ordonanţă de urgenţă că bunurile imobile confiscate pot fi atribuite instituţiilor publice, excluzând socieatatea civilă şi neţinând cont de obligaţiile stabilite prin Directiva 2014/42/UE privind îngheţarea şi confiscarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni în Uniunea Europeană sau cele mai bune practici europene. Ordonanţa de Urgenţă este redactată în grabă, fiind un exemplu de proastă legiferare.
• Banca - un dragon care îţi controlează fiecare pas al existenţei
Aceasta este percepţia românilor asupra băncilor de la care au contractat credite. Produsele de creditare reprezintă "o privare faţă de bucuriile vieţii", susţin românii care au contractat în ultimii 10 ani credite imobiliare, ipotecare ori de nevoi personale. Conform studiului calitativ realizat în luna aprilie de Exact Cercetare şi Consultanţă, cei care au apelat la astfel de produse de creditare sunt constienţi că acestea reprezintă un ajutor pe care nimeni altcineva nu îl putea oferi ori o soluţie relativ rapidă la o problemă avută. Acest lucru nu îi împiedică însă pe clienţi să perceapă banca drept o entitate care pune stăpânire pe existenţa lor: din cauza costurilor mari pe care trebuie să le achite lunar timp de ani de zile, micile momente de bucurie şi răsfăţ dispar, fiind înlocuite de stres, griji şi, adesea, frustrări.
• Tot mai mulţi oameni bogaţi aleg să plece din ţara natală
Principalul motiv în această situaţie este păstrarea în condiţii cât mai bune a averii acumulate şi evitarea instabilităţii politice şi a taxelor. Programele de investiţii pentru imigranţi apar în tot mai multe ţări având în vedere că multe dintre acestea încearcă să îşi revitalizeze economia după criza financiară globală. Aproximativ 20.000 de oameni bogaţi aplică în fiecare an la astfel de programe. Cele mai populare destinaţii precum Cipru, Spania şi Australia, au programe care oferă o cale de a obţine cetăţenie sau rezidenţă permanent - pentru cei care îşi pot permite să plătească, potrivit CNN Money. În prezent, programele de investiţii pentru imigranţi sunt disponibile în aproximativ 20 de ţări din întreaga lume, inclusiv SUA, Europa şi naţiunile insulare din Caraibe.
• Rata şomajului a scăzut la 6,8%
Rata şomajului s-a situat în România la 6,8% în anul 2014, în scădere faţă de anul precedent, iar rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a ajuns la 61%, potrivit datelor INS. Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 65,7%, la o distanţă de 4,3 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. În anul 2014 populaţia activă a României era de 9243 mii persoane, din care 8614 mii persoane ocupate şi 629 mii şomeri. Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1000 persoane ocupate) a fost de 1313‰, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1704‰, faţă de 1008‰ în cazul bărbaţilor) şi pentru mediul rural (1330‰, comparativ cu 1299‰ în mediul urban). Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,7
• EVENIMENTUL ZILEI
• Alex Ştefănescu a reacţionat pe Facebook: "Spectacol jalnic la Realitatea TV"
Criticul literar Alex Ştefănescu a reacţionat pe Facebook, imediat după terminarea emisiunii Realitatea TV, în care, chipurile, a fost analizată activitatea fostului preşedinte Traian Băsescu în cei 10 ani de mandate. El le-a recomandat celor de la Realitatea TV "să nu mai îndrăznească vreodată" să îl invite în emisiunile postului, că este exclus să mai onoreze o astfel de invitaţie. "Încălcând toate regulile publicisticii şi politeţii, făcând o propagandă agresivă şi nu un talk-show, şase indivizi visceral-solidari, asemenea câinilor care atacă în haită, l-au hărţuit pe Traian Băsescu, unul dintre puţinii oameni politici de valoare pe care îi avem. Ore în şir, în seara zilei de vineri 17 aprilie 2015, oameni ai clipei, de care peste câţiva ani nu-şi va mai aminti nimeni, l-au admonestat, l-au jignit, l-au nedreptăţit pe un personaj istoric. Le transmit pe această cale celor de la Realitatea TV că ar fi bine să nu mai îndrăznească vreodată să mă invite la o emisiune", spune criticul Alex Ştefănescu pe Facebook.
• Producătorul general al TVR, evaziune fiscală la Festivalul Mamaia
Cristian Zgabercea a fost promovat în 2012 de PSD Constanţa, într-o funcţie cheie în televiziunea naţională. El a fost inculpat săptămâna trecută. Producătorul General al TVR, Cristian Zgabercea (54 de ani), va avea astăzi o discuţie cu preşedintele TVR, Stelian Tănase, privind funcţia sa, după ce a fost trimis în judecată în dosarul preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa, Nicuşor Constantinescu. Tănase a declarat, săptămâna trecută, că televiziunea naţională are o problemă de imagine, cu Zgabercea în funcţie, dar că în Legea Muncii nu este prevăzut ce se întâmplă cu un angajat care este judecat. Zgabercea este acuzat de infracţiuni pe care le-ar fi făcut în calitate de consilier al Cabinetului Preşedintelui CJ. Actualul director din TVR ar fi întocmit mai multe referate şi l-ar fi ajutat pe baronul de litoral să facă finanţări nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi fundaţii de casă. Prejudiciul adus constănţenilor: 18, 4 milioane de lei, circa 4 milioane euro.
• DELTA DUNĂRII, în ILEGALITATE. Turismul şi pescuitul, blocate de Ministerul Transporturilor
Orice activitate economică din Delta Dunării, desfăşurată cu ambarcaţiuni de agement comercial, se desfăşoară de câteva luni în ilegalitate din cauza Ordinului 1079/ 2014 "pentru stabilirea procedurilor privind evidenţa şi înmatricularea ambarcaţiunilor de agrement, condiţiile tehnice şi încadrarea cu personal navigant a acestora şi avizarea operatorilor economici pentru desfăşurarea activităţilor de agrement nautic". În Delta Dunării sunt înregistrate peste 5000 de ambarcaţiuni care, dacă ar ţine cont de ordinul respectiv, ar trebui să rămână legate la mal. "E imposibil să nu fii afectat de acest ordin, vrei, nu vrei, în Deltă circuli cu barca", explică preşedintele Asociaţiei Patronale a Turismului din Delta Dunării, Daniel Iluşcă.
• JURNALUL NATIONAL
• 4 milioane de miei se duc în ţările arabe. Carnea românească, apreciată şi în UE
România are aproape 60 de mii de oieri şi de la ei pleacă anual spre ţările arabe peste 4 milioane de miei. Şi anul acesta de Paştele catolic şi cel ortodox, din portul Constanţa au plecat mai multe vapoare cu animale către Iordania, Egipt, Arabia Saudită. De ce e atât de aprecial mielul românesc în comparaţie cu cel din Germania şi chiar Ungaria? Îl face dorit modul în care este crescut, pastoral, pe culmile munţilor, în celebra trashumanţă, chiar. Hrana provine în mare măsură din natură şi nu sunt folosite mixuri de hormoni sau concentrate. Marcel Adrian, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Ovine şi reprezentant al ciobanilor din Marginime, spune că profiturile prin care-şi mai recuperează din investiţii se vor face odată cu exporturile.
• România e dependentă de companiile străine. Nu avem producţie românească
Sub 17% din exporturi sunt realizate de patroni români. Firmele cu capital autohton exportă în total marfă în valoare de 8,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă cam jumate din sumele încasate de uzinele Dacia din vânzările de autoturisme pe pieţele externe. Asta înseamnă mai puţin de 17% din exporturile totale ale României, cifrate la 52.4 miliarde de euro, în 2014. Exporturile României sunt dependente de firmele cu capital străin în condiţiile în care 83,25% din exporturile de bunuri sunt realizate de acestea, potrivit datelor de la Statistică. Peste 40% din totalul exporturilor României au fost realizate de 50 de companii, majoritatea din domeniul auto. Printre acestea nu se află nici o firmă cu capital autohton. "Structura exporturilor reflectă situaţia din economia românească şi anume că nu avem producţie autohtonă. Producem ceva în industria mobilei, în confecţii şi foarte puţin pe zona de construcţii maşini. În rest exportăm cereale şi cam asta este tot", a declarat Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).
• Proiect pentru scăderea datoriei publice. Fiecare român este dator cu 3.370 de euro
Reducerea dobânzilor la care iau bani din piaţă determină Finanţele să propună modificarea legislaţiei tilurilor de stat. Dacă va implementa noile măsuri, datoria publică per locuitor ar scădea. Datoria publică a crescut anul trecut, faţă de anul anterior, cu peste 10,6%, până la 295.578,7 milioane lei, adică 67.177 milioane de euro. În condiţiile în care la începutul anului trecut ţara noastră avea 19,94 milioane de locuitori, fiecare român este dator cu 3.369 euro. Datoria publică a ajuns să reprezinte 44,1% din PIB, cu 2,2% mai mult decât în 2013. Cea mai mare pondere o are datoria guvernamentală, 95%, respectiv 280.930,5 milioane lei, care s-a majorat cu 11,4%, anul trecut comparativ cu 2013. În schimb, datoria locală s-a redus cu 2,2%, fiind de 14.648,2 milioane lei. De asemenea, datoria directă reprezintă 94,6%, ajungând la 279.712,9 milioane lei, iar cea garantată 15.865,8 milioane lei.
• NATIONAL
• Rovana Plumb pune bir romanilor din strainatate!
Inspectorii de la Antifrauda din cadrul ANAF au declansat o adevarata prigoana impotriva societatilor de munca temporara pentru obligarea acestora sa impoziteze, retroactiv, diurnele muncitorilor detasati la munca in Europa. Desigur, scopul actiunii pare si de aceasta data unul nobil, si anume disciplinarea suplimentara a fiscalitatii si aducerea de bani la buget. Numai ca, asa cum se intampla de obicei in Romania zilelor noastre, totul pare a se fi transformat intr-un adevarat "hold up" prin care statul roman jupoaie si ultimele activitati private care mai aduceau, de bine, de rau, niste bani in tara.
• Daniel Horodniceanu, propulsat de Gruia Stoica la sefia DIICOT
Cel care a contribuit, fie si fara voia lui, la numirea viitorului sef al DIICOT este nimeni altul decat miliardarul Gruia Stoica. In vremurile in care miliardarul Gruia Stoica parera intangibil si se afla in plina campanie de achizitie a tot ce a mai ramas profitabil din caile ferate, insusi Guvernul Romaniei dandu-se peste cap pentru ca "fierarul din Toflea" sa-si mareasca imperiul pe spatele Ministerului Transporturilor, un procuror din provincie soca un sistem intreg. Atat prin curajul cu care a incercat sa puna capat acestor misculatii cu valoare de miliarde de euro, dar mai ales prin faptul ca nu a abandonat dosarul pe care il instrumenta nici macar in urma unor presiuni imense exercitate asupra sa.
• Blaga ii arata motiunea lui Ponta
Liberalilor le-a sunat ceasul. Ca sa intre la guvernare, evident. Doar ca nu au loc de Victor Ponta si nici nu prea au cum sa-i faca vant din fotoliul de prim-ministru. Opozitia s-a dovedit o treaba complicata pentru liberali, chiar daca au ceva ani de practica in spate. Dupa ce s-au laudat ca-l spulbera in primavara pe Victor Ponta, penelistii au anuntat ca depun armele, cel putin pana la alegerile generale din 2016. Mergand insa pe acelasi fir usor incoerent, co-presedintele PNL Vasile Blaga declara deunazi ca este pe punctul de a-i da lovitura fatala actualului premier. Printr-o motiune de cenzura beton, care va schimba viziunea tuturor formatiunilor parlamentare, cu exceptia PSD.
• PUTEREA
• Numai promisiuni pentru infrastructura Capitalei
Incapabilă să conceapă proiecte europene pentru dezvoltarea oraşului, autoritatea municipală a început să facă lobby extern. Principalele dorinţe ale Primăriei Capitalei sunt infrastructura rutieră şi cea de transport metropolitan. După ce Departamentul de profil al PMB a emis numai soluţii SF în legătură cu transportul public în Capitală şi judeţul Ilfov, constatăm că nimic nu s-a concretizat într-unul sau mai multe proiecte europene, municipalitatea invocând permanent lipsa fondurilor. Acum se vorbeşte despre o nouă structură: Asociaţia de Transport Metropolitan Bucureşti. Au trecut câţiva ani de când Guvernul şi Primăria Capitalei discută în zadar despre Autoritatea Metropolitană de Transport. Aceasta se lasă tot mai greu aşteptată din lipsa unui proiect clar privind transportul public, al metroului şi al trenurilor pe rute scurte. La s
• ANAF a recuperat numai 5% din totalul prejudiciilor
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a recuperat în primul trimestru al anului, de la agenţii economici care au adus prejudicii statului, doar 6,57 milioane euro, în bunuri şi numerar, ceea ce reprezintă 5,23% din totalul prejudiciilor. Datele vin de la Direcţia Generală Antifraudă citate de copreşedintele PNL, Alina Gorghiu. În perioada analizată, organele de urmărire penală au întocmit 138 de acte de sesizare, valoarea estimată a prejudiciilor ridicându-se la 125,9 milioane euro. De asemenea, valoarea măsurilor asigurătorii instituite a fost de 129,7 milioane euro.
• ROMANIA LIBERA
• Interviu. Siegfried Mureşan, prim-vicepreşedintele PMP
Prim-vicepreşedintele PMP, eurodeputatul Siegfried Mureşan, membru al Comisiei pentru Bugete din Parlamentul European speră că România va adera la zona euro "doar în momentul în care este suficient de pregătită". Europarlamentarul susţine că sunt importante "măsurile care ar trebui luate" şi avertizează că "din păcate, de doi-trei ani nu se văd progrese nici în domeniul reformelor structurale şi nici în consolidarea fiscală". În ce priveşte felul în care este văzută Elena Udrea în partid, Mureşan spune că "unii au susţinut-o din convingere, alţii au fost pătimaşi, câţiva o mai susţin şi azi, dar aceştia sunt probabil în jur de 5 la sută din PMP". Atacurile lui Traian Băsescu la adresa justiţiei nu au nici o legătură cu partidul, adaugă Siegfried Mureşan. Din punctul lui de vedere, "PMP trebuie să-şi întoarcă faţa spre viitor şi să aibă răspunsuri la grijile oamenilor".
• Cât ne costă lipsa autostrăzii Comarnic-Braşov
La doi ani de la licitaţia pentru concesionarea autostrăzii Comarnic-Braşov, acest proiect se află într-o stare de incertitudine mai mare decât la început. Lipsa acestei artere de circulaţie are însă un preţ pentru România: zeci de milioane de euro pierdute anual. Incapacitatea autorităţilor de a demara proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov costă bugetul de stat, dar şi buzunarele românilor zeci de milioane de euro anual, timp în care ministrul Transporturilor, Ioan Rus, pare a duce cu vorba românii în privinţa începerii lucrărilor. Ioan Rus pare a uita declaraţii făcute cu doar două luni în urmă, dar nu ezită să facă alte promisiuni. În februarie, ministrul dădea asigurări că discuţiile privind concesiunea nu vor fi tărăgănate dincolo de aprilie. Numai consumul suplimentar de carburanţi provocat de circulaţia cu viteză redusă pe Valea Prahovei aduce anual şoferilor pierderi de peste zece milioane de euro.
• ZIARUL FINANCIAR
• Oraşele mici şi mijlocii au ajuns numai zone bune de adunat voturi
România se polarizează, oraşele mari atrag şi mai multe investiţii iar oraşele mici şi mijlocii pierd din viteză, spune Horia Cioriclă, preşedintele Băncii Transilvania. Cum se traduce constatarea lui: în preluarea Volksbank România de către Banca Transilvania, strategia este de întărire a poziţiilor băncii în oraşele mari, fie şi prin mai multe sucursale în acelaşi cartier. La polul opus, asta înseamnă că în oraşele mici şi mijlocii, din două sucursale va rămâne une, pentru simplu fapt că nu mai există business acolo, care să justificie menţinerea a două sucursale plus angajaţii aferenţi. România se desparte din ce în ce mai mult pe oraşe şi zone. Nu este o noutate, ci doar acum această evoluţie devine din ce în ce mai evidentă. Zona Bucureştiului şi Transilvania atrag investiţiile, în timp ce Moldova, Oltenia, Dobrogea, cu execepţia oraşelor mari din aceste teritorii "mor încet şi sigur".
• Austriecii primesc dividende de 300 mil. lei din profitul de o jumătate de miliard de lei obţinut de Raiffesein în 2014
Raiffeisen, un jucător de top cinci din sistemul bancar, va acorda acţionarilor dividende în valoare de 300 milioane de lei (68 mil. euro) din profitul net de anul trecut, cu 14% peste suma distribuită din profitul aferent anului 2013, potrivit unei propuneri care urmează să fie aprobată în adunarea generală de la finalul lunii aprilie. Banca a raportat pentru anul trecut un profit de 501 milioane de lei (113 mil. euro), acesta fiind cel mai mare câştig raportat de o bancă locală. Numai 17 bănci au avut rezultate prozitive anul trecut, iar 23 au raportat pierderi, astfel că la nivel agregat sistemul bancar a avut un rezultat negativ record de aproape 4,4 miliarde de lei. Raiffeisen este una dintre puţinele bănci care acordă dividende din profitul obţinut anul trecut. Banca Transilvania, care a avut al doilea cel mai mare profit din piaţă în 2014, a anunţat că va utiliza cea mai mare parte din câştigul de 448 mil. lei pentru majorarea capitalului. Banca nu a mai acordat dividende acţionarilor din 2009, ci a majorat capitalul şi a răscumpărat acţiuni în fiecare an.
• Achiziţiile fondurilor străine au pus combustibil în acţiunile Petrom: plus de 11% în aprilie
Bursa a închis vineri cu cel mai mare avans din acest an, decuplându-se la extremă de pieţele externe care au raportat cel mai mare declin săptămânal din 2015. Creşterea a fost alimentată de miniraliul înregistrat de acţiunile OMV Petrom, care a avut în spate achiziţiile făcute de fonduri de investiţii, potrivit brokerilor. Deşi fundamentele nu s-au schimbat iar cotaţia petrolului încă nu şi-a revenit, acţiunile Petrom au câştigat 11% în aprilie. Indicele bursier BET, principala referinţă a bursei de la Bucureşti, din care fac parte cele mai lichide zece acţiuni, au crescut cu 1,69% în şedinţa de vineri, 17 aprilie, până la 7.552,76 puncte. Investitorii au tranzacţionat acţiuni de 10 milioane de euro, în topul tranzacţiilor fiind acţiunile Banca Transilvania, Fondul Proprietatea şi Petrom. Lider de pluton la creşteri au fost acţiunile OMV Petrom (SNP), care deţin o pondere de 20% în indice. Titlurile SNP au urcat cu 6,12% vineri, revenind la pragul de 0,4025 lei/titlu.