REVISTA PRESEI 20.08.2013

• ADEVARUL

• Ponta îi ţine socoteala lui Băsescu

Pactul de coabitare dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta este din nou la răscruce, după ce şeful Executivului a anunţat că taie zilele din calendar până când Traian Băsescu va pleca de la Palatul Cotroceni. Premierul Victor Ponta a calculat: mai are de guvernat 68 de săptămâni cu Traian Băsescu la Cotroceni. "Trebuie să nu-l lăsăm să facă foarte mult rău. Trebuie să controlăm răul pe care Băsescu îl face prin natura domniei sale. Sunt pregătit să rezist în cele 68 de săptămâni care i-au mai rămas din mandat", a adăugat Victor Ponta. Totodată, premierul a anunţat că USL a decis să contabilizeze electronic zilele rămase din mandatul lui Traian Băsescu. "Am vorbit şi cu Antonescu şi vom avea la sediile PSD, PNL, PC, peste tot, o tabelă electronică cu cât a mai rămas", a adăugat premierul.

• Alba-neagra cu inima regelui Cioabă

Deşi se vehiculase suma de 350.000 de dolari pentru serviciile medicale de care a beneficiat Florin Cioabă la spitalul din Antalya, fiul cel mic al acestuia ne-a declarat aseară că factura este de 22.000 de euro şi că va fi achitată integral de familie. Trupul neînsufleţit al regelui autoproclamat al romilor, Florin Cioabă, este adus pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" din Otopeni în cursul acestei dimineţi, cu primul zbor către România. "Nu l-am adus astăzi (n.r. - ieri) pentru că nu s-au finalizat formalităţile pentru repatriere. Va fi adus cu prima cursă către România, charter, zbor privat sau de linie. De la aeroport, trupul va fi dus cu un transport mortuar către Sibiu", a declarat, pentru "Adevărul", Dan Cioabă, fiul cel mic al lui Florin Cioabă. Acesta a menţionat că factura pentru îngrijirile de care a beneficiat tatăl său la Spitalul Akdeniz Üniversitesi din Antalya se ridică la 22.000 de euro şi va fi suportată integral de familie.

• UE îl lasă fără bani pe Orban

Acţiunile controversate ale premierului maghiar, Viktor Orban, au atras atenţia liderilor de Bruxelles, încă de la începutul anului. Schimbările constituţionale, creşterea influenţei politice a şefului Guvernului de la Budapesta, precum şi proliferarea extremismului de dreapta, au crescut îngrijorarea UE faţă de starea democraţiei în Ungaria. Recent, o acţiune semnificativă a Comisiei Europene a trecut aparent neobservată, în schimb a afectat puternic cabinetul premierului Orban: Bruxelles-ul a blocat finanţarea pentru 13 din cele 15 programe de dezvoltare ale Ungariei. Conform reprezentanţilor europeni, comisiile de audit au semnalat nereguli grave în administrarea şi controlul programelor operaţionale dezvoltate prin fonduri structurale UE. Şeful cabinetului prim-ministrului, Janos Lazar, căruia i s-a încredinţat recent responsabilitatea gestionării fondurilor europene, a confirmat decizia Comisiei. Lazar a declarat că Ungaria riscă să piardă aproximativ două miliarde de euro din finanţările UE numai în acest an.

• Construcţia celui mai mare baraj din România de după Revoluţie, la Azuga, vizată de investitori din Bavaria

Trei "curtezani" doresc să construiască la Azuga cel mai mare baraj pe un lac de acumulare, ridicat în România după Revoluţie: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Consiliul Judeţean Prahova şi un grup de investitori din Bavaria. Primele sondaje privind utilitatea barajului în zonă, evaluat la peste 180 de milioane de euro, au fost făcute în 1984. O vizită neaşteptată, desfăşurată zilele trecute de un grup de afacerişti din landul german Bavaria, dar şi declaraţii de dată recentă, martie 2013, la Ploieşti, ale ministrului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, privind construcţia barajului din staţiunea prahoveană în viitorul apropiat, din fonduri europene, au transformat un proiect ce părea abandonat într-unul cu mulţi "peţitori". Demararea proiectului a fost întârziată şi de faptul că barajul va ocupa câteva zeci de hectare din domeniului retrocedat Casei Regale a României, negocierile de până acum rămânând fără rezultat.

• DNA i-a pus barieră lui Ovidiu Silaghi

Deputatul Ovidiu Silaghi, propus de PNL pentru Ministerul Transporturilor, va fi cercetat de DNA pentru că ar fi primit o şpagă de 200.000 de euro. Liberalii vor face altă nominalizare. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a cerut ieri începerea urmăririi penale împotriva deputatului PNL Ovidiu Silaghi, printr-o solicitare făcută Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Silaghi, care a fost nominalizat în iulie pentru funcţia de ministru al Transporturilor, este acuzat că ar fi primit 200.000 de euro mită pentru a-l favoriza pe omul de afaceri Nelu Iordache, în perioada în care liberalul a fost ministru al Transporturilor în guvernul Ponta I. Potrivit procurorilor, în cursul anului 2012, Ovidiu Silaghi, în calitate de ministru al Transporturilor, i-ar fi pretins lui Nelu Iordache, administrator la SC Romstrade SRL, deschiderea unor noi rute care să lege Aeroportul Satu Mare de alte destinaţii din Europa.

• Unde se scurg banii din petrolul libian

Ministrul libian de Interne a demisionat duminică, amplificând impresia că ţara se îndreaptă accelerat spre haos. Plecarea sa vine în momentul în care guvernul vede cum, petrolul, singura resursă naţională, îi scapă de sub control. Demisia ministrului de Interne vine după cea a ministrului Apărării şi a şefului Statului Major al Armatei. Sheikh Mohammed al-Khalifa a fost numit în fruntea Internelor în urmă cu mai puţin de trei luni. Însărcinat cu restabilirea ordinii şi controlul miliţiilor armate, el şi-a recunoscut eşecul. Premierul este conştient de situaţia gravă în care se află ţara. Ali Zeidan a promis să bombardeze "orice navă care se apropie de porturi cu petrol libian fără să aibă un contract cu compania naţională de petrol. Premierul i-a acuzat pe cei care au în administraţie porturile că vor să "exporte petrol pentru propriul lor profit", notează "Le Figaro".

• Germania câştigă de pe urma crizei datoriilor din zona euro

Germania câştigă de pe urma crizei datoriilor din zona euro peste 40 de miliarde de euro după ce neîncrederea investitorilor în stabilitatea financiară a unor state din uniunea monetară a ajutat guvernul german să se împrumute mai ieftin, potrivit datelor Ministerului de Finanţe de la Berlin. Germania estimează că va economisi 40,9 miliarde de euro la cheltuielile cu dobânzile în perioada 2010-2014, potrivit datelor Ministerului de Finanţe, citate de "Der Spiegel". Suma reprezintă diferenţa dintre costurile planificate înaintea crizei datoriilor şi cele reale. Pe de altă parte, criza a costat Germania până în prezent doar 599 de milioane de euro, a precizat instituţia. Economiile din dobânzi şi veniturile peste aşteptări din taxe, susţinute de economia puternică, au determinat şi un necesar mai redus de noi împrumuturi. Între 2010 şi 2012, guvernul german a împrumutat cu 73 de miliarde de euro mai puţin decât planifica anterior.

• Premieră pentru "moneda Internetului" în Germania: ministrul de Finanţe acceptă bitcoin drept monedă legală

După ce Thailanda a interzis moneda virtuală bitcoin, Germania îi "întinde" o mână de ajutor şi spune că este una legală şi poate fi folosită ca oricare alta. Devine prima ţară din lume care face asta. "Pentru prima dată, guvernul federal recunoaşte Bitcoin ca < monedă privată >", a afirmat Frank Schaeffer, membru al Parlamentului. Ministrul de de Finanţe a admis moneda drept una legitimă în Germania într-o scrisoare adresată lui Schaeffer, notează The Daily Dot, citând Die Welt. Noul statut în Germania al monedei înseamnă că statul poate pune taxă pe profitul făcut de companiile care utilizează Bitcoin, dar oamenii obişnuiţi o pot folosi fără taxe. Vestea este şi bună, şi rea pentru cei care cred în Bitcoin şi utilizează această monedă. Odată cu acceptarea drept monedă legală, este posibil să apară şi mai multe legi pentru reglementarea acesteia.

• CURENTUL

• Exploatarea minieră de la Roşia Montană ar putea demara din noiembrie 2016

Povestea exploatării de la Roşia Montană este pe cale de a se finaliza cu un final fericit pentru compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor. Investitorul va plăti Guvernului o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, statul având opţiunea de a solicita companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenţei să se facă în natură, se arată într-un draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării, document aflat încă în lucru. Contactat de Mediafax, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova, a declarat că negocierile dintre Guvern şi investitor nu au fost încheiate, ci sunt încă în derulare.

• CURIERUL NATIONAL

• Europa a ieşit din recesiune. Ce urmează?

Cifrele ce confirmă o relansare a eurozonei în T2 relevă în acelaşi timp că, din cele 27 ţări UE, Bulgaria, Spania, Grecia, Suedia, Italia, Olanda şi Cipru rămân totuşi în recesiune. O bună parte a analiştilor europeni manifestă prudenţă în aprecierile referitoare la evoluţiile economice următoare. Progresele din ultima vreme sunt încă afectate de probleme greu de soluţionat în ceea ce priveşte şomajul, datoriile, competitivitatea.

• România a solicitat CE rambursarea a peste 4,1 miliarde euro

Valoarea fondurilor structurale şi de coeziune solicitate Comisiei Europene pentru a fi rambursate României a ajuns la peste 4,1 miliarde de euro, la data de 9 august, se arată într-un comunicat al Ministerului Fondurilor Europene. Astfel, rata de absorbţie curentă a fondurilor europene depăşeşte nivelul de 21%. În perioada 1 mai 2012 - 9 august 2013, România a solicitat returnarea a peste 2,46 miliarde de euro din fondurile structurale şi de coeziune, în timp ce în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 aprilie 2012 documentele transmise Comisiei au acoperit finanţări în valoare de numai 1,63 miliarde de euro. În consecinţă, suma solicitată pentru a fi rambursată României este în prezent cu 150% mai mare comparativ cu cea consemnată la data de 1 mai 2012.

• Numărul şomerilor a crescut în iulie cu aproape 29.000, rata şomajului fiind de 5,29%

Rata şomajului a fost în iulie de 5,29 la sută, fiind înregistraţi 466.932 de şomeri, cu aproape 29.000 mai mulţi decât în iunie, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Potrivit ANOFM, rata şomajului înregistrată în luna iulie a fost mai mare cu 0,33 puncte procentuale faţă de iunie şi cu 0,43 puncte procentuale mai mare decât în iulie 2012. Rata şomajului masculin a crescut de la 5,49 la sută în luna iunie la 5,78 la sută în iulie, iar rata şomajului feminin a crescut de la 4,37 la sută la 4,74 la sută. Din totalul şomerilor înregistraţi în iulie, 124.633 au vârste între 40 şi 50 de ani, 102.227 au între 30 şi 40 de ani, 81.571 au sub 25 de ani, 67.966 au peste 55 de ani, 57.704 au între 50 şi 55 de ani şi 32.831 au între 25 şi 30 de ani.

• Exporturile de petrol, gaze şi cărbune ale SUA s-au dublat în ultimii 3 ani

Valoarea exporturilor de hidrocarburi, produse petroliere şi cărbune ale Statelor Unite a crescut de peste două ori în ultimii trei ani, la 110,2 miliarde de dolari, după ce ţara a devenit exportator net de energie în 2011 pentru prima dată după 20 de ani, anunţă Financial Times. Creşterea producţiei interne de petrol şi gaze şi scăderea preţurilor la nivel global au ajutat Statele Unite să-şi recapete independenţa energetică şi să-şi sporească exporturile de materie primă şi produse rafinate. Potrivit estimărilor, bazate pe datele oficiale din SUA, valoarea exporturilor de hidrocarburi şi cărbune a crescut la 110,2 miliarde de dolari în perioada 1 iulie 2012 - 30 iunie 2013, faţă de 51,5 miliarde de dolari în anul încheiat în iunie 2010. Astfel, energia a devenit sectorul cu cea mai puternică creştere a exporturilor în cea mai mare economie a lumii.

• EVENIMENTUL ZILEI

• EVZ a aflat noua strategie media a USL: Despre economie - 1%, despre Băsescu - 99%

Ca să îngroape mediatic deteriorarea economiei şi să stopeze trendul ascendent al preşedintelui, strategii puterii i-au sfătuit pe liderii USL să reactiveze campania negativă la adresa lui Traian Băsescu şi a Elenei Udrea. În acest fel, susţin sursele EVZ, strategii actualei puteri încearcă, pe de o parte, să prevină dezbaterile publice legate de înrăutăţirea climatului economic, iar pe de altă parte să acopere ofensiva de imagine a preşedintelui Traian Băsescu, aflat pe un trend ascendent în încrederea electoratului. Sursele citate au precizat că unul dintre mesajele, pe care liderii PSD şi PNL au fost sfătuiţi să le disemineze public, a fost acela că "regimul lui Traian Băsescu se continuă prin Elena Udrea, care va candida la alegerile prezidenţiale".

• Îl va da USL pe mâna Justiţiei pe prietenul familiei Antonescu?

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a solicitat ieri declanşarea procedurilor legale privind începerea urmăririi penale împotriva fostului ministru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi, pentru infracţiunea de trafic de influenţă în formă accentuată. Drept urmare, Silaghi şi-a retras candidatura pentru un nou portofoliu la Transporturi, iar PNL a anunţat că va face o altă nominalizare. USL nu-şi permitea să insiste cu nominalizarea lui Ovidiu Silaghi. O decizie mai veche a Curţii Constituţionale îi permite preşedintelui Traian Băsescu să respingă, o singură dată, un candidat la un portofoliu ministerial. La sfârşitul lunii iulie, preşedintele a amânat instalarea liberalului, prelungind interimatul lui Victor Ponta în fruntea Ministerului Transporturilor. Certitudinea că Traian Băsescu nu va semna instalarea lui Silaghi a fost singurul motiv pentru care actuala putere nu a mers mai departe.

• JURNALUL NATIONAL

• "Gypsy King" din România. Moartea lui Cioabă, văzută de presa străină

Ediţia electronică a revistei Der Spiegel se opreşte asupra subitei dispariţii a regelui Cioabă, relatînd însă şi de ce aşa-numitul rege al romilor a declanşat în chiar ultimele sale zile de viaţă o nouă controversă între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. Cel dintîi l-a rugat pe un medic renumit să se deplaseze la căpătâiul bolnavului. Cel de-al doilea a considerat insolent apelul făcut de preşedinte tocmai la serviciile unui medic deferit justiţiei pentru corupţie, notează revista germană Der Spiegel.

• DNA cere avizul Parlamentului pentru urmărirea penală a lui Ovidiu Silaghi

Şeful DNA a cerut, luni, procurorului general să sesizeze Camera Deputaţilor cu o cerere de începere a urmăririi penale împotriva deputatului Ovidiu Silaghi, pentru trafic de influenţă, faptă din perioada în care a fost ministru al Transporturilor şi prin care l-ar fi favorizat pe Nelu Iordache. De altfel, din decembrie anul trecut apăruseră mai multe informaţii potrivit cărora Nelu Iordache făcuse mai multe denunţuri la adresa unor persoane de la Ministerul Transporturilor şi CNADR.

• Avertizare FĂRĂ PRECEDENT pentru România. Trei cutremure MAJORE ar putea distruge oraşe întregi de la noi din ţară

Veste îngrijorătoare de la seismologi. În următorii 50 de ani, ţara noastră va fi zguduită de mai multe cutreme de peste 7 pe Richeter. De altfel, un studiu al seismogilor europeni arată că România este printre cele mai expuse zone în faţa unui cutremur fără precedent. Cotidianul Le Monde a publicat o hartă seismică a Europei în care România, Italia, Turcia şi Grecia sunt printre ţările cu cel mai mare risc seismic de pe continent. Specialiştii români spun despre acest studiu că nu trebuie perceput drept un "avertisment".

• Petrom oferă energie la un preţ mai mic decât Complexul Energetic Oltenia!

OMV Petrom a scos la vânzare, pe bursa de energie OPCOM, o cantitate de 175.200 de MWh de electricitate, cu livrare pe întregul an viitor, la un preţ mai mic decât cel din ofertele Complexului Energetic Oltenia. Licitaţiile organizate de Petrom vor avea loc pe 23 august, iar perioada de livrare a energiei este 1 ianuarie - 31 decembrie 2014. Petrom a împărţit această cantitate de energie în 4 pachete a câte 43.800 de MWh, la preţul minim de 178,5 lei pe MWh, în timp ce Complexul Energetic Oltenia a scos la vânzare energie la un preţ minim de 184 de lei pe MWh. Petrom mai vinde şi alte două pachete de energie, de câte 14.645 de MWh cu 177 de lei pe MWh, cu livrare în perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2013. Petrom a pus în funcţiune anul trecut centrala de la Brazi, pe gaze, care are o capacitate de 860 de MW şi poate asigura 9% din energia generată la nivel naţional.

• NATIONAL

• Viata dubla a soferului Victor Ponta: Oficial cu Duster-ul, pe sestache cu Ferrari!

Dupa ce a renuntat pentru deplasarile oficiale la masina sa personala, o Toyota Prius hibrid, premierul a calatorit in mai multe limuzine de fabricatie straina din flota SPP, pana ce a dat o adevarata lovitura de imagine. Astfel, de ceva vreme, Victor Ponta s-a afisat la toate evenimentele oficiale doar intr-un autoturism Dacia Duster, incadrat intotdeauna de alte masini ale SPP. Decizia premierului s-a dovedit una cu impact la public, prin dublul mesaj transmis : de sustinere a economiei nationale, dar si o demonstratie pe viu ca un lider social democrat stie sa faca sacrificii in perioade de criza. Atata doar ca pana si unii colegi de guvernare au ramas cu gura cascata cand si-au vazut seful, in zona adiacenta Palatului Victoria, la volanul unei adevarate bijuterii pe patru roti. Este vorba, de un autoturism Fiat Abarth Tributo Ferrari 659, de culoare rosie, serie limitata. Este masina preferata a pilotilor de curse, un astfel de model conducand, in particular, si campionii de Formula 1, Felipe Massa si Fernando Alonso.

• Atac armat intr-o primarie din Germania. Angela Merkel, implicata in caz!

Cei peste 120.000 de locuitori ai micutului oras bavarez Ingolstadt au fost zguduiti, luni dimineata, de un incident mai rar intalnit, un barbat baricadandu-se in primarie. Desi cladirea dateaza din secolul XIV si a fost renovata in secolul XIX, in primarie functioneaza numeroase birouri prin care cel al primarului, dar si cel de informatii turistice. Barbatul, inarmat cu un pistol mitraliera, a luat 10 ostatici, iar pana la acest moment nu se cunoaste motivul sau revendicarile individului. Presa germana pune incidentul pe seama unei vizite pe care Angela Merkel o avea programata pentru luni seara in micutul oras bavarez. Interesant este ca tocmai luni dimineata, presa germana anunta ca tarile importante din Europa se tem eventuale atentate teroriste care sa vizeze insa trenurile de mare viteza.

• PUTEREA

• SCANDAL. Florin Călinescu i-a sechestrat pe oamenii lui Ovidiu Tender

SC Prospecţiuni SA, firma lui Ovidiu Tender, e pe cale să stârnească un scandal la scară mare. De săptămâni bune angajaţii firmei lui Tender calcă terenurile oamenilor din mai multe localităţi, unde îşi lasă şi instalează fel de fel de obiecte (cabluri, maşini etc.) pentru a căuta resurse naturale. Problema este că Prospecţiuni SA nu are acordul proprietarilor şi nici un drept legal pentru aceste activităţi. În urmă cu nici două luni, angajaţi ai miliardarului timişorean Ovidiu Tender dădeau năvală peste cele aproximativ 80 de hectare de vie pe care cunoscutul realizator tv Florin Călinescu le deţine în comuna Moşna, judeţul Sibiu. Compania Prospecţiuni SA încălca astfel proprietatea privată a actorului, care a luat imediat atitudine şi cele mai drastice măsuri. Prin angajaţii săi, actorul i-a sechestrat pe oamenii lui Tender cu tot cu maşinile cu care intraseră pe terenul său.

• Experţii susţin că România îşi datorează creşterea economică agriculturii

Fără agricultură, creşterea economică din 2013 ar fi mult mai mică decât cea de anul trecut. Potrivit experţilor, performanţele mai multor sectoare s-au înrăutăţit pe parcursul anului, singura salvare fiind situaţia bună din domeniul agriculturii. Mai mult, aceştia consideră că sunt necesare multiple reforme pentru ca România să ajungă în viitor la acelaşi nivel de trăi ca în restul zonei euro. Contribuţia agriculturii în prognoza de creştere economică a acestui an este de un punct procentual, a declarat analistul-şef al Băncii Comerciale Române, Eugen Şinca.

• Artificii legale la împărţirea banilor din certificatele CO2

"Aerul curat" al României a ajuns să finanţeze proiecte de primă importanţă pentru populaţie. Din vânzarea certificatelor de emisie atribuite statului în cadrul Uniunii Europene, România a obţinut aproape 75 milioane de euro, mare parte din sumă având deja stabilită destinaţia. A fost timp şi pentru "excepţii" de la regula de împărţire a banilor, beneficiar fiind ministerul condus de Liviu Dragnea. Cert este că, din toate cheltuielile anunţate de către Guvern, tot mai rămân vreo 150 milioane de lei din vânzarea certificatelor, cel mai probabil folosiţi, provizoriu, pentru acoperirea altor cheltuieli. Directiva 2003/87 privind stabilirea unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii presupune atribuirea unui anumit număr de certificate de emisie de CO2 fiecărui stat membru. Certificatele ajunse în patrimoniul statului pot fi vândute, iar banii astfel obţinuţi pot fi folosiţi exclusiv în măsuri de reducere a emisiilor de CO2.

• Băncile nu au participat la licitaţia repo de luni

Băncile nu au participat luni la licitaţia repo organizată săptămânal de Banca Naţională a României (BNR), din cauza surplusului de lichiditate din sistemul bancar, spun dealerii. La începutul săptămânii trecute, o singură bancă a atras 7 milioane de lei, la dobânda de politică monetară, de 4,5%, deşi în piaţă randamentele erau aproape de 2%. Prin licitaţiile repo, BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat, la dobânda de politică monetară. Banii sunt împrumutaţi, de regulă, pentru o săptămână. Dobânzile pentru plasamentele pe termen de o săptămână se plasau la 1,76-2,26% pe piaţa monetară interbancară. Începând cu luna martie, BNR nu a mai limitat împrumuturile acordate băncilor comerciale prin licitaţiile repo. Banca centrală a limitat sumele împrumutate prin licitaţiile repo în perioada octombrie 2012 - februarie 2013.

• ROMANIA LIBERA

• SUA. JP Morgan, vizată de o anchetă a autorităţilor americane privind angajarea unor copii ai responsabililor din China. "Prinţii roşii" deschid afacerile bancare?

Autorităţile americane au deschis o anchetă privind angajarea de către banca J.P. Morgan a unor "prinţi roşii", fii ai puternicilor lideri chinezi, cu scopul de a folosi relaţiile lor în înaltele sfere de la Beijing pentru dezvoltarea afacerilor în China, arată New York Times. Băncile de investiţii sunt cunoscute pentru angajarea copiilor unor responsabili şi deci conectaţi politic. Relaţiile strânse cu înalţi responsabili guvernamentali reprezintă un chilipir pentru toate filialele bancare pretutindeni în lume dar procedura este mult mai benefică în China, unde relaţiile şi legăturile personale joacă un rol esenţial în deciziile de afaceri. De exemplu, procesul de aprobare a unei emisii de acţiuni în China este un domeniu criticat în interiorul şi în exteriorul ţării pentru opacitate şi înclinaţia spre prietenii. Pentru JP Morgan, ancheta privind metodele din China intervine într-un moment în care banca este pusă sub lupă ca urmare a scandalului "Balenei londoneze", legat de pierderea a 6 miliarde dolari.

• Cluj: 697 de ani de libertate

Până la 19 august 1316, Clujul a fost feuda episcopului romano-catolic de Alba Iulia, Petru Monoszlo. Una dintre figurile controversate ale istoriei româneşti, regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, este privită încă cu multă stimă la Cluj. Şi asta pentru că regele francez de pe tronul Ungariei, înfrânt în anul 1330 de către domnitorul valah Basarab I în bătălia de la Posada, a fost cel care a acordat Clujului statutul de oraş liber regesc. Acest statut a fost acordat oraşului printr-un act emis de cancelaria regală la 19 august 1319. Prin acest act, Clujul rupea legăturile de vasalitate cu puternicul episcop romano-catolic de Alba Iulia. De aceea, de-a lungul istoriei, ziua de 19 august 1319 a rămas cunoscută la Cluj drept Ziua Libertăţii. "Statutul de oraş liber regesc a dat un puternic impuls dezvoltării oraşului. Clujenii au primit dreptul de a circula liber şi de a face comerţ în tot voievodatul Transilvaniei. Practic, după această dată, Clujul a devenit unul dintre cele mai puternice centre urbane ale Transilvaniei", a declarat istoricul Leonard Horvath.

• România, o democraţie "închisă". De ce se nasc şchioape alternativele la actuala clasă politică

Condiţiile impuse la înfiinţarea unui partid în România îngreunează deliberat apariţia unei forţe politice noi, care să ajungă în Parlament printr-o iniţiativă civică şi nu remorcată de un personaj "providenţial" intens mediatizat şi împinsă din spate de finanţatori obscuri. Cumulativ, e nevoie de minim 25.000 de membri (care să vina din cel puţin 18 judeţe), un prag electoral de 5% şi de o "garanţie" de 5 salarii minime brute pe economie per candidat (3.750 lei în prezent), bani care se returnează în final numai formaţiunilor cu minim 2% din voturi la nivel naţional. Într-o excelentă analiză publicată în "Argumente şi Fapte" ("Democratia buzunarelor adanci"), Lucian Sârbu pune lupa pe viciile democraţiei româneşti, cea mai restrictivă din Europa în ceea ce priveşte accesul în Parlament a noilor formaţiuni politice.

• ZIARUL FINANCIAR

• Bursa este din nou pe val: cea mai mare creştere de conturi noi din ultimii 5 ani

Numărul de conturi de investiţii deschise pe bursă a crescut cu peste 5.000 în trimestrul al doilea, cel mai mare avans de la declanşarea crizei în 2008. Oferta Transgaz din luna aprilie, când statul a scos la vânzare 15% din companie, şi creşterile peste aşteptări ale acţiunilor de la începutul anului au atras 5.000 de noi investitori pe bursă în trimestrul al doilea. Astfel numărul de conturi deschise a urcat la 83.292, potrivit datelor furnizate de Fondul de Compensare a Investitorilor (FCI). Creşterea are loc după ce anul trecut au ieşit din piaţă aproape 7.000 de investitori. "Oferta Transgaz a revigorat piaţa de capital. Numărul de conturi noi deschise graţie ofertei Transgaz este de circa 2.500", a spus Rareş Nilaş, directorul general al BT Securities, unul dintre intermediarii ofertei. Creşterea numărului de investitori aduce speranţe pe o piaţă de capital puternic lovită de criză. Acţiunile româneşti nici acum nu şi-au revenit după prăbuşirea din 2008 şi încă afişează pierderi de 40%, deşi bursele americane şi cea din Germania sunt la maxime.

• "Perlele" statului au terminat anul trecut cu o pierdere de 150 mil. euro

Cele mai mari 30 de companii de stat din România au avut anul trecut pierderi cumulate de aproape 150 de milioane de euro. Hidroelectrica a intrat în insolvenţă şi a terminat anul cu o pierdere record de 114 milioane de euro după încă un an de secetă. Oltchim a intrat anul acesta în insolvenţă după ce a încheiat anul 2012 cu un minus de 127,7 milioane de euro. CFR Călători a ajuns în situaţia de a pierde 222,6 milioane de euro. Niciun director din aceste monopoluri, niciun membru din consiliile de administraţie, niciun ministru nu a plătit în aceşti ani pentru "găurile" de sute de milioane de euro înregistrate de aceste companii şi pentru tunurile date. De la nivel politic înalt se emit acuzaţii de corupţie şi de contracte păguboase, dar în realitate nimeni nu este tras la răspundere. De cealaltă parte a baricadei, sunt însă şi companii care reuşesc să facă profit. Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, rămâne şi cea mai profitabilă companie de stat cu un câştig net de 279 milioane de euro anul trecut. Cele mai mari 30 de companii controlate de stat au avut în 2012 o cifră de afaceri de circa 9 miliarde de euro, în scădere cu 7% faţă de 2011, şi peste 194.000 de angajaţi.

• Finanţele au pus deoparte 6 mld. euro pentru vremuri grele

Ministerul Finanţelor a pus deoparte o rezervă de valută de 6 mld. euro, aşa-numitul "buffer" fiscal, necesar pentru asigurarea lichidităţii în cazul în care apar din nou crize pe pieţele financiare, iar România nu se poate împrumuta la costuri rezonabile. "Bufferul în valută este de 6 mld. euro, din care 5 mld. euro cash şi 1 mld. euro este linia de finanţare de la Banca Mondială. Am emis un ordin privind aprobarea constituirii şi menţinerii unei rezerve financiare în valută la dispoziţia Ministerului Finanţelor care a fost publicat în Moni­torul Oficial", a declarat Liviu Voinea, ministrul bugetului. Finanţele au împrumutat de la începutul anului aproape 30 mld. lei, 1,4 mld. euro şi 1,5 mld. dolari. Rezerva de valută constituită în Trezoreria statului conform acordului cu FMI a înregistrat fluctuaţii de-a lungul anilor. Rezerva trebuie să acopere necesarul brut de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice pentru o perioadă de aproximativ patru luni.