REVISTA PRESEI 20.08.2014

• ADEVARUL

• Dinu Patriciu a murit. Cum îl văd cei care au lucrat cu el la "Adevărul"

Dinu Patriciu a murit ieri, la Londra, la 64 ani de ani. Cu câţiva ani înainte de a se îmbolnăvi, Dinu Patriciu a hotărât că singura încununare demnă pentru imperiul de afaceri pe care l-a ridicat ar fi crearea "celui mai puternic trust de presă din România". Patriciu a făcut cunoştinţă cu presa în iulie 2006, atunci când a cumpărat de la Ana-Maria Tinu, fiica lui Dumitru Tinu, pachetul majoritar de acţiuni al societăţii Adevărul. Folosind sintagme precum "fabrică de conţinut" şi vorbind despre potenţialul de creştere a online-ului în România, Patriciu a vrut să construiască cel mai puternic trust de presă din România în jurul cotidianului "Adevărul". Cum îl văd pe Dinu Patriciu acum, după opt ani, oamenii alături de care s-a îmbarcat în proiectul media? Răzvan Corneţeanu, preşedinte şi CEO al Adevărul Holding în perioada 2006-2010, povesteşte cum, pentru Patriciu, "lumea întreagă era o tablă de şah, iar el se pricepea foarte bine să pună piesele la locul lor". "Minţea mult. Adora să tragă sforile. Era a două lui natură să facă asta", a povestit Corneţeanu pentru "Adevărul".

• Udrea îl forţează pe Băsescu să o susţină

Elena Udrea, preşedintele PMP, a primit ieri girul partidului pentru a candida la alegerile prezidenţiale şi insistă acum ca preşedintele Traian Băsescu să o susţină pe ea, nu pe Cristian Diaconescu. Colegiul Naţional al PMP s-a reunit ieri la Palatului Parlamentului pentru a o vota pe Elena Udrea candidatul partidului la Preşedinţie. Fiind singurul candidat înscris în cursa internă a partidului după renunţarea lui Cristian Diaconescu, Elena Udrea a aşteptat fără emoţii rezultatul votului intern. "Sunt cel mai potrivit candidat. Prezenţa mea va mobiliza partidul în jurul meu. Ştiu că este un moment greu în politică, dar am încredere că vom reuşi şi vom câştiga Preşedinţia României. Şeful de campanie va fi Eugen Tomac", a spus Udrea. Singurul care a votat împotriva candidaturii Elenei Udrea a fost vicepreşedintele PMP, europarlamentarul Cristian Preda, care a şi cerut demiterea sa din funcţia de preşedinte al partidului, propunere care a fost respinsă de Colegiu Naţional.

• Fostul pupil al lui Băsescu, propus de Ponta la Buget

Darius Vâlcov, pentru a gestiona portofoliul de la ministerul Bugetului, după ce prima propunere, Claudiu Manda, deputat PSD, a fost respinsă categoric de preşedintele Traian Băsescu, pe motiv că singura competenţă a lui Manda în domeniul Bugetului a fost "să rupă bilete la Casa de Cultură din Craiova". Potrivit legii, şeful statului nu mai poate refuza a doua propunere de ministru. Vâlcov s-a înscris în PSD în urmă cu numai doi ani, după ce timp de 14 ani, a activat în PDL, ultimii patru ani aflându-se în fruntea PDL Olt. Odată cu demisia din PDL, Vâlcov a pierdut şi cel de-al doilea mandat de primar al Slatinei. Darius Vâlcov este "surpriza plăcută" pe care Ponta a anunţat în urmă cu câteva zile că o pregăteşte preşedintelui Băsescu. Actualul senator PSD a fost unul dintre tinerii democrat-liberali luaţi de Traian Băsescu sub aripa sa. Fiind promovat intens de Băsescu, Darius Vâlcov a devenit, la numai 27 de ani, cel mai tânăr primar din România.

• Se închide şi ultima fabrică de tradiţie a Braşovului. Hidromecanica, răpusă de datoriile la Electrica

Fabrica a fost debranşată de la reţeaua de energie electrică din cauza unei datorii uriaşe de 4,6 milioane de lei. Cei 150 de muncitori rămaşi în uzină au primit deja preavizele de concediere. Electrica Transilvania Sud a câştigat un proces prin care compania Hidromecanica este obligată să plătească datoria de 4,6 milioane de lei, contravaloarea energiei livrate în timpul programului de reorganizare, din care trebuia deja achitată prima tranşă de 500.000 de lei. În condiţiile în care compania nu a virat această sumă, Electrica a stopat alimentarea cu energie a uzinei, paralizând astfel orice fel de activitate, scrie bizbrasov.ro. Uzina Hidromecanica a fost unul dintre simbolurile oraşului industrial Braşov. A fost înfiinţată în 1880. Angajaţii lucrau în ateliere de turnătorie fontă şi prelucrări mecanice. În clădirea "Hidromecanica s-au fabricat primul autobuz şi primul strung românesc, în anii 50. În perioada de glorie, la Hidromecanica munceau mii de oameni.

• Gazprom, la cuţite cu Rosneft

Concurenţa nu face bine, mai ales dacă te numeşti Gazprom şi ai un monopol de apărat. Gazprom şi Rosneft, cele mai companii controlate de către statul rus, au ajuns la cuţite, din cauza planurilor Rosneft de a exporta gaze printr-o serie de terminale, care ar afecta puterea de negociere a Gazprom cu clienţii. Gazprom a trimis o scrisoare guvernului rus în care cere anularea modificărilor la legea care reglementează exporturile de gaze. Prin acestea, Rosneft a primit acordul pentru realizarea unui terminal de gaze naturale lichefiate în Marea Peciora, în nordul Rusiei. Legea "va întări poziţia de negociere a potenţialilor clienţi străini pentru gazul rusesc", creând un exces de concurenţă printre furnizorii din ţară, scrie Valery Golubev, director adjunct al Gazprom, în scrisoarea către Ministerul Economiei, potrivit Bloomberg.

• Dosar uriaş de înşelăciune la Iaşi

Cea mai complexă anchetă din istoria Iaşiului se desfăşoară cu discreţie încă din 2012. Mai mulţi medici şi angajaţi ai Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate sunt suspectaţi de o fraudă de peste 1 milion de euro. Mai mulţi medici de familie din Iaşi sunt suspectaţi că, prin intermediul unei persoane infiltrate în interiorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Iaşi primeau liste cu persoane cu probleme de sănătate. În baza acestora, medicii decontau servicii medicale fictive realizate la cabinete medicale fantomă din Iaşi. Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi trebuie să verifice datele a 10.000 de pacienţi, chemaţi individual la audieri. Procurorii susţin că în 2010 - 2011, o reţea infracţională din care făceau parte zeci de medici, a beneficiat ilegal de fonduri de la stat.

• BANCHERUL

• Dinu Patriciu a sfidat BNR

Dinu Patriciu, Dumnezeu sa-l ierte! a fost unul dintre cei mai acerbi critici constructivi ai BNR, in incercarea de a sustine dezvoltarea antreprenoriatului in Romania. In 2011, din postura de editorialist al ziarului pe care-l detinea, Adevarul, Patriciu l-a acuzat pe Isarescu de faptul ca "pazeste cu grija turma celor cativa dinozauri bancari" in loc sa permita dezvoltarea unui sistem de mici banci locale si cooperative de credit, dupa modelul Poloniei sau Germaniei, care sa poata credita firmele romanesti care s-au vazut lasate de izbeliste de marile banci straine nevoite sa se restructureze si sa-si retraga finantarile din tara, din cauza crizei. "Speriată că ar pierde controlul, Banca Naţională păzeşte cu grijă turma celor câţiva dinozauri bancari. Nici nu-i trece prin cap să creeze un sistem simplu şi flexibil, permiţând apariţia micilor case de economii şi bănci locale, şi a altor instituţii de credit de mici dimensiuni. Totul e să creşti viteza de mişcare a capitalurilor", spunea Patriciu.

• Patriciu si-a facut banca din Georgia, daca n-a putut in Romania

Se pare ca Patriciu chiar ar fi vrut sa-si dezvolte propria banca in Romania, prin preluarea licentei Anglo-Romanian Bank, o subsidiara a BCR, dar dupa cate se pare BNR nu a fost de acord. Astfel ca Patriciu a cumparat, la finalul lui 2009, o banca din Georgia, Liberty Bank, succesoarea fostei bănci de stat georgiene "AgroMretsvBank", privatizată în 1995 şi rebotezată "Banca Populară a Georgiei" în 2002. Patriciu a platit atunci 15 milioane de dolari pentru un pachet de 90% din actiunile bancii, restul fiind detinute de fostul prim-ministru al Georgiei, Lado Gurgenidze. Liberty Bank avea in momentul preluarii active de 324 milioane euro, fiind atunci a sasea banca dupa marime din Georgia. In prezent, banca a ajuns a treia ca marime din Georgia, cu o cota de piata de 8,2% in iunie 2014 si active de 640 milioane, de doua ori mai multe. Liberty Bank are cea mai mare retea de unitati din Georgia, are un numar de 1,4 milioane de clienti persoane fizice si 72.000 de firme, precum si 2,4 milioane de carduri.

• Facebook-ul a devenit mai riscant pentru banci decat profitabilitatea, rata dobanzilor si lichiditatea

Asta arata un sondaj printre bancheri realizat de firma de consultanta PwC, chiar daca pare greu de crezut: social media, adica Facebook, se afla pe locul 13 in topul celor mai riscante elemente pentru activitatea bancara din Romania, conform sondajului Banking Banana Skins, inaintea ratei dobanzilor, pricingul riscului, profitabilitatea, calitatea risc-managementului si riscul de lichiditate. Comparativ, bancherii din alte tari au pus Facebook abia pe locul 19 din 28 in topul riscurilor, toate celelalte elemente enumerate mai sus, precum lichiditatea si profitabilitatea, fiind mai importante pentru ei, cum este si firesc. Bancherii romani par a trai, asadar, mai intens realitatea virtuala decat cea reala.

• CURENTUL

• Cum au ajuns Traian Băsescu şi maghiarii în aceeaşi situaţie

După rocada de la vârful PMP, când Elena Udrea l-a înlocuit pe Cristian Diaconescu la candidatura pentru Cotroceni, liderul statului Traian Băsescu s-a văzut pus într- o situaţie delicată, asemănătoare cu cea a comunităţii maghiare din România. Deşi a semnat pentru susţinerea lui Diaconescu, Elena Băsescu a declarat marţi că-i va cere şi ea girul politic şefului statului. Astfel, Băsescu este pus acum într-o poziţie de a alege pe cine susţine şi pentru care dintre cei doi candidaţi vor merge voturile simpatizanţilor săi, ca moştenitori ai politicilor sale. În aceeaşi este şi comunitatea maghiară din România care îşi va împărţi voturile între candidatul UDMR şi cei al PPMT. Vicepreşedintele PPMT, Szilagyi Zsolt, şi-a lansat marţi, la Oradea, candidatura pentru alegerile prezidenţiale, el declarând că este pentru prima dată în istorie când comunitatea maghiară va avea doi candidaţi în cursa pentru Preşedinţia României, ceea ce înseamnă că îşi va putea face auzită mai bine vocea.

• O superfurtună solară ameninţă lumea

Avertisment cutremurător dat de mai mulţi cercetători, pe baza informaţiilor de la NASA. O mega furtună solară va distruge sistemele de telecomunicaţii şi reţelele de electricitate din întreaga lume, iar efectele vor fi devastatoare. Oamenii de ştiinţă fac apel la guverne să înceapă pregătirile pentru a preîntâmpina haosul. Nu se ştie exact când furtuna va lovi planeta, însă cercetătorii avertizează că acest lucru este iminent. În acel moment, reţelele de electricitate sunt în pericol să fie puse la pământ şi telecomunicaţiile, internetul, transporturile aeriene şi orice alt sistem care se bazează pe electricitate ar putea să nu mai funcţioneze. Cea mai puternică furtună solară din istoria omenirii a avut loc în 1859, când aurorele boreale au fost văzute în întreaga lume. Dacă o furtună de amploarea celei de atunci ar lovi acum Terra, ar costa economia mondială 2.000 de miliarde de dolari şi ar cauza pagube de o amploare deosebită. Înfricoşător este faptul că oamenii de ştiinţă spun că scenariul poate deveni realitate.

• CURIERUL NATIONAL

• Acciza la tutun a crescut cu două procente contrabanda cu ţigări

Ignorarea prevederilor directivei privind taxarea la tutun, prin indexarea arbitrară a cursului de schimb la care se plăteşte acciza, nu a adus mai mulţi bani la bugetul de stat, ci pierderi, având în vedere că în primele şase luni ale anului în curs, nivelul contrabandei a înregistrat o creştere continuă şi accelerată, situându-se la 17 procente din întreaga piaţă, faţă de 14% cât era la sfârşitul anului trecut. În opinia producătorilor de ţigarete din România, creşterea acestui fenomen este datorată, în principal, indexării arbitrare a cursului de schimb la care se plăteşte acciza. Conform datelor companiei de cercetare Novel Research, acesta este cel mai ridicat nivel al contrabandei din ultimii trei ani, regiunea Nord-Est continuând să fie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, cu toate că această zonă a ţării este singura în care piaţa neagră s-a aflat în scădere în luna iulie (cu 7,8 p.p., până la 34%).

• Transportul public urban creşte în toată Europa

Folosirea transportului public urban în ţările Uniunii Europene a crescut cu 8 la sută între 2000 şi 2012, an în care s-au efectuat 49,5 miliarde de curse cu autobuze, tramvaie, metrouri, potrivit unui studiu al UITP (International Association of Public Transport). Dacă acestora li se adaugă trenurile de la periferie, sunt 56,8 miliarde de curse efectuate în 2012, în cele 28 de ţări ale Uniunii Europene, respectiv o medie de 182 de milioane de curse pe zi lucrătoare, afirmă UITP în acest studiu, publicat luni. "Dinamica de creştere ce a început în primii ani ai deceniului - şi a fost afectată de criza din 2009 - a fost susţinută de evoluţii mai structurale şi dezvăluie schimbările emergente în modelele de mobilitate", comentează UITP.

• Ce facem dacă Bursa o ia din nou la vale?

Ce se întâmplă dacă un trend de scădere de anvergura celui care a acompaniat criza financiară din 2007-2008 va începe pe Bursa românească? Cel mai bun lucru pe care l-ar avea de făcut investitorii ar fi să vândă, întrucât nici măcar cei care ar intui corect o astfel de întoarcere abruptă a pieţei nu ar avea la dispoziţie pe piaţa de capital locală instrumentele de a se apăra contra declinului cotaţiilor. Titlurile de stat au o valoare nominală ridicată şi sunt nelichide, în timp ce vânzările în lipsă sunt posibile doar teoretic. Investitorii nu se pot proteja dacă scade piaţa, iar aceştia doar "rămân spectatori la pierderi", spune bloggerul bursier Traian Stan. Acesta a realizat un sondaj în piaţă în rândul unor brokeri şi fonduri de investiţii legat de tranzacţiile short-selling.

• Monaco sfidează criza: Penthouse-ul de 300 milioane de euro

Cu toate că Elveţia are şi ea unele dintre cele mai mici rate de impozitare din Europa, aceasta este din ce în ce mai puţin atractivă pentru cumpărătorii de locuinţe de lux din cauza erodării legilor privind secretul financiar. Tot mai mulţi oameni influenţi sunt atraşi de Principatul Monaco datorită securităţii, rafinamentului şi climei pe care le oferă. Monaco are doar 38.000 de locuitori, dar unul din trei este milionar. Tour Odeon, un zgârie-nori dublu construit de Groupe Marzocco SAM aproape de malul Mării Mediterane din Monaco, va avea un penthouse de 3.300 de metri pătraţi cu un tobogan care conectează ringul de dans cu o piscină aflată în aer liber. Apartamentul ar putea fi vândut pentru mai mult de 300 milioane de euro (400 milioane de dolari), atunci când va fi scos pe piaţă, anul viitor. Prin urmare acesta ar deveni cel mai scump penthouse din lume,

• EVENIMENTUL ZILEI

• Dinu Patriciu, o viaţă între lumini şi umbre: bani, politică, afaceri, femei

Dinu Patriciu a fost modelul perfect al afaceristului post-decembrist care a împletit politica cu afacerile. Dacă în politică a pierdut luptele importante, în afaceri a ajuns cel mai bogat român. Miliardarul a fost răpus de boală. "În această dimineaţă, la Londra, a murit Dinu Patriciu", a titrat, ieri dimineaţă, întreaga presă românească, anunţând dispariţia unuia dintre cei mai importanţi afacerişti români de după 1989. Miliardarul în vârstă de 64 de ani a murit la Spitalul Royal Free din Londra, unde era internat. Medicii i-au anunţat familia, acum câteva zile, că nu mai are mult de trăit, aşa că o bună parte dintre rudele apropiate erau la Londra când fostul patron de la Rompetrol şi-a dat ultima suflare. "Funeraliile lui Dinu Patriciu vor avea loc in cercul restrâns al familiei", au anunţat rudele printr-un comunicat de presă.

• Grecia continuă să se afle în top pentru turiştii români

Grecia s-a vândut bine în această vară şi, spun reprezentanţii agenţiilor de turism, continuă să se vândă. Preţurile mai scăzute cu până la 30%, precum şi temperaturile plăcute pentru această perioadă prelungeşte sezonul estival în această ţară până la finalul lunii septembrie. "Grecia a fost anul acesta cea mai accesată destinaţie turistică a verii, cu creşteri de aproape 50% faţă de anul trecut. Rezervările au crescut cu 45% pentru Santorini, 36% pentru Mykonos şi 15% pentru Kos şi Corfu, cele mai căutate insule greceşti din 2014. (...) Pentru luna septembrie tarifele sunt cu 30-32% mai reduse decât în plin sezon", a explicat Daniela Dumitrica, Marketing Manager Paralela 45. Ca şi anul trecut, valoarea medie a unui sejur de o săptămână a ajuns, pentru această destinaţie, la 450 euro.

• CNADNR a început exproprierile pentru tronsonul de autostradă Braşov - Comarnic

Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a anunţat că s-a început exproprierile pentru tronsonul Braşov - Comarnic, pe amplasamentul viitoarei autostrăzi Bucureşti-Braşov. Potrivit Digi24, a fost decizia de expropriere pentru imobilele proprietate privată, acestea urmând să se facă doar pe teritoriul judeţului Prahova. Documentul constituite titlu executoriu pentru predarea bunurilor imobile cuprinse în anexă, însemnând terenuri cu o suprafaţă totală de peste zece hectare şi mai multe clădiri, pentru care se vor acorda despăgubiri care se ridică la peste un milion de lei.

• JURNALUL NATIONAL

• Magistraţii se revoltă faţă de trădarea lor în CSM

Actul de intimidare făţişă a judecătorilor adoptat de CSM la iniţiativa DNA în 3 iulie a.c., dat publicităţii abia în 8 august, lasă deschisă poarta abuzurilor. O urmărire penală împotriva unui judecător îl scoate practic din instanţă; mai mult, el poate fi hărţuit de procurori cu diverse pricini, putând fi audiat oricând ca martor, potrivit Hotărârii 846bis. De ce s-a dat număr cu "bis" tot în 3 iulie a.c.? Hotărârea 846 este de fapt un răspuns la cererea a 29 de judecători de la Curtea de Apel Oradea care au sesizat conţinutul defăimător la adresa magistraţilor difuzat într-un comunicat al DNA la 31 martie 2014. Cum a înţeles plenul CSM să apere imaginea şi independenţa Justiţiei faţă de conflictul deschis şi public dintre procurorii DNA din Oradea şi judecătorii Curţii de Apel? Hotărârea 846, difuzată public în 24 iulie, ia apărarea DNA, acceptând tonul ofensator şi generalizator care insinuează corupţia judecătorilor. Hotărârea 846bis consfinţeşte abuzul DNA şi lasă deschisă poarta pentru eliminarea judecătorilor incomozi.

• Riscul de credit, primul stres al bancherului român

Tot mai mulţi bancheri români sunt preocupaţi de calitatea portofoliului lor de credite, după ce rata de neplată a împrumuturilor a ajuns la 22%, în primul trimestru din 2014. "Pe măsură ce rata creditelor neperformante continuă să crească, mulţi bancheri români sunt preocupaţi de calitatea portofoliului lor de credite, precum şi de disponibilitatea capitalului, de vreme ce instituţiile de credit pot fi nevoite să ceară acţionarilor infuzii de capital pentru a se conforma cu normele prudenţiale ale Băncii Naţionale a României", potrivit unui sondaj PwC România. Sondajul clasifică percepţia la nivel global şi în România cu privire la îngrijorările bancherilor şi principalele riscuri. Pe locul unu la nivel global se află supra-reglementarea, în timp ce în România este riscul de credit. Ingerinţa politică este plasată pe locul doi, la nivel global, în timp ce în România pe locul doi ca grad de risc se regăseşte climatul macro-economic. Pe trei la nivel global se află riscul general, iar în România sunt identificate ca potenţial factor de îngrijorare instrumentele financiare derivate.

• Firmele, obligate la transparenţă. Contractele vor fi postate trimestrial pe site-urile companiilor de stat

Companiile de stat aflate în subordinea Departamentului pentru Energie vor fi obligate să fie transparente. "Ministrul delegat pentru Energie a emis un ordin de ministru pentru întărirea regulilor de guvernanţă corporativă în societăţile de stat din domeniul energetic, ordin pe care Direcţia Generală Privatizare şi Administrare a Participaţiilor Statului în Energie trebuie să-l pună în aplicare în perioada imediat următoare", se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie. Ordinul vizează o mai bună monitorizare a sistemului de achiziţii publice existent în societăţile energetice de stat, precum şi transparentizarea modului de acordare a sponsorizărilor. Totodată, companiile vor fi obligate să-şi facă strategii de dezvoltare, valabile pentru un orizont de timp de minimum zece ani. Contractele de achiziţii care depăşesc valoarea de 100.000 de euro (în cazul achiziţiilor de servicii), respectiv 500.000 de euro (pentru bunuri şi lucrări) vor fi publicate trimestrial pe site-urile companiilor energetice de stat. De asemenea, în luna ianuarie a fiecărui an, societăţile vor publica într-un raport anual toate sponsorizările efectuate în anul anterior.

• NATIONAL

• "Gusterii" lui Sorin Oprescu au inceput sa vorbeasca!

Sorin Oprescu a fost intotdeauna ferit de implicarea directa in dosare de coruptie pentru ca, dupa cum suspecteaza acum procurorii anticoruptie, s-a ferit sa semneze chiar el ca primarul. Astfel ca, desi era edilul sef, a preferat sa lucreze prin intermediari, strangand in preajma sa o sumedenie de "gusteri" care-si puneau semnaturile pe documentele sensibile. Iar acestia din urma nu doar ca erau mentinuti pe inalte functii de conducere, dar si-au tras si averi fabuloase din comisioanele pe care le percepeau pentru atribuirea de contracte. Insa odata cu "umflarea" directorului miliardar de la Directia Infrastructura, "nababul" Madalin Ionica Dumitru, DNA este pe cale sa rupa acest veritabil lant al slabiciunilor, in care sunt cuprinse nenumarate alte servicii si directii din cadrul PMB. Si ale caror ite duc atat la importanti oligarhi beneficiari ai banilor din bugetul Primariei Capitalei, cat si la membri apropiati ai familiei Oprescu.

• Macovei candideaza "in misiune"

Candidatura independenta a Monicai Macovei la Presedintie este pusa de unele voci pe seama unei intelegeri cu liderii ACL. Conform respectivului scenariu, rolul Monicai Macovei este acela de a atrage electoratul pro-Basescu si pe cel interesat de tema statului de drept si de asigurarea independentei justitiei, in conditiile in care pedelistii nu mai au credibilitate in ochii respectivului segment. Iar urmatoarea miscare programata ar fi directionarea acestui electorat, in turul doi, catre candidatul ACL, Klaus Iohannis. Ca dovada ca asa stau lucrurile, pedelistii invoca atitudinea de non-combat adoptata fata de Monica Macovei, care ce-i drept nu a fost exclusa din PDL dupa ce a intrat pe cont propriu in cursa electorala. Dimpotriva, democrat-liberalii s-au multumit sa declare ca astfel s-a situat singura in afara partidului si cu asta au lasat problema moarta.

• PUTEREA

• Adrian Gărdean şi jefuirea Aeroportului Băneasa

În 1921, pe o parte din moşia mătuşii sale Maria Bibescu, contesă de Montesquiou Fezensac, George-Valentin Bibescu înfiinţează Aeroportul Băneasa. Conform documentelor, zecile de hectare desprinse din moşia Bibeştilor sunt lăsate drept folosinţă exclusivă Aviaţiei Române, mai precis Aeroportului Băneasa. Conform actelor notariale, nimeni, în vecii vecilor, nu are voie să schimbe domeniul de activitate cuprins în arealul Aeroportului Băneasa, adică de aviaţie. Ei bine, timp de 78 de ani, din 1921 până în 1999, activitatea în perimetrul Aeroportului Băneasa a rămas intactă, chiar dacă la putere s-au aflat, pentru 45 de ani, comuniştii. Însă odată cu instaurarea democraţiei mioritice, testamentul Bibeştilor a fost călcat în picioare. Cum, cine şi când? Afaceristul Adrian Gărdean şi lacheii lui, Valentin Grigoriu, Liliana Pop şi Gheorghe Uglean - fostul preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie.

• Procurorului Iacobescu îi place să se joace cu focul

E de ajuns să te întâlneşti cu nişte cunoştinţe din sau de pe lângă Slatina ca să afli, vrând-nevrând, ce cal breaz este vedeta Antenei 3, fostul procuror Eugen Iacobescu. Bursa zvonurilor a avut această ocazie de a-şi reîmprospăta memoria. Deci, cine e de-adevăratelea martirul Iacobescu, scos la rampă de Antena 3 în scandalul Bercea Mondial versus Mircea Băsescu. Şi-a început activitatea la Procuratura Locala Slatina pe 1 noiembrie 1975. În 2004 a fost exclus de CSM din magistratură sub acuzaţia că şi-ar fi incendiat intenţionat apartamentul pentru a încasa banii de la asigurări. În incendiu a murit intoxicată cu monoxid de carbon o femeie. Iacobescu a fost scos de sub urmărire penală şi găsit nevinovat de acuzaţia de omor prin imprudenţă şi a revenit pe post în 2006, după ce a contestat în instanţă hotărârea CSM. Eugen Iacobescu a mai fost cercetat, începând cu 1992, pentru instigare la fals, fals şi uz de fals, înşelăciune, trafic cu aur, sustragerea de la plata datoriilor către stat.

• Bordurile montate pe Calea Victoriei par să fie ziduri de apărare

Aşa-zisa modernizare a uneia dintre cele mai importante artere bucureştene, Calea Victoriei, intră în categoria "planuri mari, eşecuri şi mai mari". Transformările operate pe stradă au devenit un real pericol pentru şoferi. Conducătorii auto văd capcane în bordurile foarte înalte montate între carosabil şi pista pentru biciclişti. Aceştia, la rândul lor sunt nemulţumiţi că pista este încă folosită pentru şoferii grăbiţi sau pentru parcări. Primăria Capitalei a recidivat în maniera greşită de abordare a pistelor pentru biciclişti. Pe Calea Victoriei, trotuarele au fost lărgite, iar pista pentru biciclete de 3 metri lăţime a fost mutată pe o singură parte a arterei şi e despărţită de carosabil printr-o bordură înaltă de 20 de centimetri. Şoferii spun că bordura este foarte periculoasă în cazul unor manevre greşite, chiar şi la viteze mici, iar bicicliştii sunt nemulţumiţi de comportamentul acestora, care continuă să parcheze pe piste sau pe trotuare ori folosesc banda pentru a nu staţiona în trafic.

• ROMANIA LIBERA

• Gălăgie pentru liniştea lui Ponta

Mai sunt 72 de zile până la primul tur al prezidenţialelor şi care este oferta? Sunt cel puţin cinci candidaţi pe partea aşa zisei drepte politice, dar vedem că există încă români nemulţumiţi, care aşteaptă "candidatul surpriză". Cu trei luni înainte de alegerile prezidenţiale, electoratul dreptei e mai debusolat ca niciodată. Mesaje politice multe, confuze, unele contradictorii, chiar războinice între ele, care nu fac decât să scoată în evidenţă hibele personajelor din opoziţie, incapabile să lupte cu singurul candidat de la putere, Victor Ponta. Sunt mulţi şi mărunţi, care mai mult vor să se atace între ei decât să provoace puterea, mulţi contra unul singur, o scenă politică plină de haos care aduce avantaje electorale lui Victor Ponta. Teoretic, o ofertă electorală bogată e semn de democraţie consolidată, românii au de unde alege, practic, mesajele electorale care ajung la români prin intermediul canalelor media sunt puţine şi demagogice.

• Veşti proaste pentru bănci

Instituţia care se va ocupa cu supravegherea unitară a sistemului bancar din Europa îşi propune să fortifice băncile, dar şi să protejeze mai bine clienţii. Cine nu va respecta noile rigori va fi lăsat să pice. Uniunea Bancară europeană este un pas evident şi necesar, ca şi mecanismul rezoluţiei bancare, spune viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu. El trebuie implementat şi convenit de cât mai multe ţări membre ale Uniunii Europene. Este vorba de ţările care nu sunt în uniunea monetară, pentru că cele care sunt nu mai au libertatea de a alege sau nu să aplice mecanismul", spune Bogdan Olteanu. Comisia Europeană a propus un mecanism unic de rezoluţie pentru Uniunea Bancară, care să completeze mecanismul unic de supraveghere din 2012. Mecanismul rezoluţiei bancare este menit să centralizeze competenţele-cheie şi resursele, pentru a gestiona eşecul oricărei bănci din zona euro şi din alte state membre participante la Uniunea Bancară.

• ZIARUL FINANCIAR

• Datoria Petromidia şi procese de spălare de bani sau manipularea bursei. Decesul lui Dinu Patriciu lasă în urmă multe întrebări fără răspunsuri

Dinu Patriciu (3 august 1950 - 19 august 2014) a fost unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri locali, businessul care l-a propulsat în vârful listei celor mai bogaţi români fiind Petromidia, singura rafinărie cu acces la malul mării, pe care a cumpărat-o în 2000 cu 50 de milioane de dolari şi a vândut-o în 2007 cu 1,6 mld. dolari. În afară de această afacere, în care a primit un ajutor consistent de la statul român, niciodată returnat, majoritatea proiectelor antreprenoriale ini­ţiate de Dinu Patriciu au fost sortite eşecului. Ieri, Dinu Patriciu a murit într-un spital din Londra, cel mai probabil din cauza unei infecţii după transplantul de ficat. Rupsese majoritatea legăturilor cu cei din ţară şi cu foştii colegi, de la un om cu o expunere media considerabilă transformându-se într-unul cu o prezenţă extrem de discretă. Insuccesul din ultimii ani înregistrat cu afacerile pornite după Rompetrol, dar şi problemele de sănătate sunt doar câteva dintre explicaţii.

• Statul vrea una sau două distribuţii din ce scoate Enel la vânzare. Chinezii de la State Grid vor totul

Chinezii de la State Grid Corporation, cea mai mare companie de distribuţie a energiei din lume, un colos cu un business de 265 mld. dolari şi 286 de milioane de clienţi, sunt interesaţi de preluarea afacerilor cu electricitate din România la care italienii de la Enel vor să renunţe. De cealaltă parte, statul nu va avea doar un rol de spectator în ceea ce ar putea fi tranzacţia anului 2014, dau asigurări oficialii. "Nu exclud să exite oferte pentru una-două distribuţii din partea unor companii la care statul este acţionar", a spus Răzvan Nicolescu, ministrul pentru energie. Potrivit unor surse apropiate discuţiilor, statul se uită spre fostele Electrica Banat şi Electrica Dobrogea. La mijlocul lunii trecut, italienii de la Enel, care prin intermediul proceselor de privatizare au devenit cel mai mare distribuitor privat de energie din România, cu o bază de clienţi de 2,36 milioane de consumatori, un business de peste un miliard de euro şi un profit operaţional de 289 de milioane de euro.

• Bursa de la Bucureşti a bătut Budapesta la capitalizare, dar rulajele nu s-au dezmorţit nici după oferte de 600 mil. euro

Pe bursa de la Bucureşti au avut loc oferte de acţiuni de 600 mil. euro doar în ultimele două luni, însă lichiditatea nu dă nici acum semne de dezgheţ, iar rulajele zilnice cu acţiuni abia ajung la 10 milioane de euro. Mihai Lazăr, şeful diviziei de vânzări acţiuni a Raiffeisen Bank, spune că tensiunile din regiune, structura plasamentelor şi perioada de vară au ţinut pe loc decolarea bursei. Listările companiilor de stat din energie Romgaz, Nuclearelectrica şi Electrica au ajutat bursa de la Bucureşti să depăşească în ca­pitalizare bursa de la Budapesta şi să ajungă la doar câteva miliarde de euro dis­tanţă de bursa de la Praga. Însă volumele zilnice de tranzacţionare cu acţiuni, sau altfel spus lichiditatea, ţin bursa de la Bucureşti pe ultimele locuri din regiune. Bur­sa de la Budapesta are rulaje zilnice de 20 de milioane de euro, de două ori mai mari decât rulajele zilnice ale bursei de la Bucureşti. Pe bursa maghiară sunt listate 49 de companii, faţă de 84 de companii la Bucureşti.