REVISTA PRESEI 22.02.2016

• ADEVARUL

• Săptămâna toxică a Antenei 3. Manipulările care au divizat România

Scandalul Antena 3 - ANAF a fost dezbaterea săptămânii. Mulţi s-au arătat indignaţi faţă de contestarea unei sentinţe judecătoreşti, alţii s-au solidarizat cu angajaţii Intact. Asta după ce Antena 3 a aruncat în spaţiul public o serie de informaţii care s-au dovedit a fi false sau scoase din context. În după-amiaza zilei de luni, 15 februarie 2016, postul de televiziune Antena 3 a întrerupt brusc emisia, iar pe ecranele televizoarelor a apărut, pentru câteva secunde, mira. La reluarea emisiei a fost prezentată informaţia că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a notificat posturile trustului Intact că trebuie să evacueze sediile în timp de 5 zile, punând astfel în executare sentinţa din dosarul în care a fost condamnat Dan Voiculescu. Într-un colţ al ecranului a apărut un cronometru care arăta timpul rămas până la ceea ce părea a fi "dispariţia televiziunilor trustului Intact". În realitate, prezenţa cronometrului a fost o măsură alarmistă, pentru a scandaliza telespectatorii. Termenul de 5 zile era pentru evacuarea voluntară.

• Semirăzgândirea lui Iohannis: prea puţin, prea vag

A doua reacţie a preşedintelui în cazul Antenelor, deşi a fost necesară, nu a fost şi suficientă. Specialiştii în comunicare politică arată că declaraţia lui Klaus Iohannis e încă prea vagă, iar din ea nu se înţelege că ar fi înţeles exact natura conflictului pe care l-a comentat. Preşedintele Klaus Iohannis a revenit, sâmbătă dimineaţă, cu un mesaj în care a precizat că nu ia apărarea nimănui în faţa legii, cu atât mai mult celor din trustul Intact. Acest lucru s-a întâmplat în condiţiile în care declaraţia dată miercuri de acesta în cazul evacuării sediului Antenelor fusese taxată dur de fanii virtuali.

• România, stat ultrasocial sau de ce 600.000 de şomeri nu pot ocupa 55.000 de locuri de muncă vacante

Chiar dacă statisticile consemnează peste 600.000 de şomeri, numărul locurilor de muncă vacante creşte continuu, ajungând la aproape 55.000 în 2015. Salariile oferite de unii angajatori sunt prea mici, iar veniturile obţinute de asistaţii social îi descurajează în căutarea de joburi. În anul 2015, în România au fost generate 15.000 de locuri de muncă noi care au rămas însă neocupate, numărul total al locurilor de muncă vacante ajungând astfel la 54.700. Asta în condiţiile în care şi numărul şomerilor a crescut, depăşind pragul de 600.000, arată datele centralizate la Institutul Naţional de Statistică (INS).

• Frontiera dintre Grecia şi Bulgaria a fost redeschisă

Toate punctele de trecere a frontierei comune dintre Grecia şi Bulgaria au fost redeschise, duminică, la ora 16:00, şi s-a reluat circulaţia în ambele sensuri a autovehiculelor care fuseseră blocate la punctele respective de mai multe zile, informează MAE. Informaţiile au fost confirmate de Consulatul General al României la Salonic şi de Ambasada României la Sofia, în urma discuţiilor cu autorităţile de poliţie din cele două state, transmite Mediafax. Potrivit unui comunicat de presă MAE, consulul general al României la Salonic s-a deplasat la faţa locului, la principalul punct de control al trecerii frontierei eleno-bulgare de la Promachonas-Kulata, unde a asistat la traversarea frontierei de către primele autovehicule. Evoluţia acţiunilor de protest înregistrate în regiune rămâne însă impredictibilă.

• Cele mai profitabile culturi în sere şi solarii care îşi păstrează un preţ bun tot anul

Investiţia într-un solar desfăşurat pe 1.000 de metri pătraţi ajunge la cel mult 10.000 de euro, iar exploatarea lui tot timpul anului poate asigura unei familii o sursă decentă de venit. Cultivarea roşiilor cherry este cea mai profitabilă pentru că vânzările merg excelent şi vara şi iarnă. Bineînţeles că preţurile sunt mai mari în sezoanele reci, dar pentru a produce, legumicultorii trebuie să investească serios în încălzirea spaţiilor protejate. Roşiile cherry prezintă avantajul că sunt uşor de întreţinut şi se poate obţine o producţie frumoasă care este uşor vandabilă pe piaţă datorită aspectului comercial extrem de apreciat de consumatori. Pe perioada iernii un kilogram de roşii cherry ajunge şi la preţul de 15 lei, iar vara preţul cu greu scade sub 7 lei pe kilogram.

• Operaţiunea EUNAVFOR din Mediterana: suntem pregătiţi pentru intrarea în apele teritoriale libiene!

Dat publicităţii de WIKILEAKS pe 17 februarie, documentul este într-adevăr unul absolut excepţional. Datat la 29 ianuarie 2016, este redactat chiar de comandatul operaţiunii, contra-amiralul italian Enrico Credendino şi adresat Comitetului Militar al Uniunii Europene şi Comitetului politic şi de securitate al UE, personal ambasadorului Walter Stevens, preşedintele Comitetului Politic şi de Securitate din cadrul Serviciului European de Acţiune Externă. Este nu numai o nouă etapă în războiul pe care Europa îl poartă împotriva reţelelor de contrabandiştii şi traficanţii care pleacă din porturile libiene, dar şi un anunţ că se pregăteşte serios pentru anihilarea bazelor organizaţiilor ce asigură traficul, acum acaparate şi conduse direct de ISIS sau de grupări afiliate acesteia.

• Brexit. Presa britanică anticipează patru luni de foc pentru David Cameron

Premierul britanic, David Cameron, susţine că a obţinut "un statut special" pentru Marea Britanie la summitul UE ce a avut loc joi şi vineri la Bruxelles, însă veridictul final privind apartenenţa acestei ţări la blocul comunitar va fi dat la referendumul din 23 iunie. Liderii din cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene au ajuns, vineri, la un compromis ce "reînnoieşte pactul" Regatului Unit cu Europa, acord pe care premierul britanic, David Cameron, îl consideră suficient pentru a recomanda menţinerea ţării sale în Uniunea Europeană în cadrul referendumului ce va avea loc pe 23 iunie, notează AFP. Indiferent care sunt punctele slabe şi cele forte ale acordului obţinut de Cameron, partea bună a lucrurilor, scrie cotidianul britanic "The Telegraph", este că va fi organizat un referendum, astfel că britanicii vor avea în sfârşit ocazia să-şi exprime punctul de vedere privind apartenenţa la Uniunea Europeană.

• Misterul sutelor de cutremure înregistrate în sudul judeţului Galaţi

Deoarece cutremurele nu dau semne să se oprească - ritmul actual este 2-4 seisme pe săptămână - specialiştii vor monta un nou sistem de monitorizare, amplasat în trei puţuri adânci de 60 de metri situate într-un triunghi echilateral cu latura de opt kilometri. Început în urmă cu circa patru ani, coşmarul locuitorilor din satele gălăţene Izvoarele, Schela, Slobozia Conachi şi Negrea pare să nu se mai sfârşească. Chiar dacă numărul de cutremure s-a mai rărit faţă de perioada de vârf a fenomenului, zona este în continuare zguduită de numeroase seisme cuprinse între 1,5 şi 3 grade pe scara Richter, frecvenţa acestora fiind de 2-4 pe săptămână. Experţii în geologie au mai luat în calcul două posibile cauze. Una este legată de presupuse alunecări de teren subterane (zona a fost afectată de o serie de inundaţii acum trei ani, iar versanţii unui deal au probleme de stabilitate mai vechi). Altă variantă ar fi legată de activarea unei plăci tectonice secundare, despre care nu se ştia până acum.

• Prima moţiune a PSD împotriva echipei Cioloş

Liderii PSD au pus la punct textul primei moţiuni simple împotriva unui ministru din echipa Cioloş. "Guvernul tehnocrat este puternic virusat! Şi frustrat! Şi nevaccinat!" e titlul moţiunii care va fi depusă împotriva ministrului Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, documentul urmând să fie discutat, marţi, în cadrul şedinţei Biroului Permanent Naţional al PSD.

• BANCHERUL

• Şefa FNGCIMM, Silvia Ciornei, ar putea fi schimbata din funcţie

Silvia Ciornei, preşedintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), numita in urma cu doi ani la conducerea fondului, de către fostul premier Ponta, ar putea fi schimbata din funcţie in aceasta săptămâna, când ii expira mandatul, in urma unui control al activităţii acesteia realizat de Ministerul Finanţelor. Controlul a fost dispus după ce angajaţii fondului reuniţi intr-un sindicat au protestat de mai multe ori fata de activitatea ineficienta a şefei lor la conducerea instituţiei.

• Cum au reuşit băncile să obţină in 2015 cel mai mare profit din istorie, peste nivelul din anul de euforie 2008

Cel puţin patru elemente au contribuit la obţinerea de către sistemul bancar romanesc a profitului istoric de 4,877 miliarde lei in 2015, mai mare decât cel de 4,4 miliarde lei din anul de euforie 2008: 1. curăţenia din bilanţuri efectuata in 2014 si soldată cu pierderi la fel de mari cat câştigul de anul trecut; 2. volumul mare de credite noi in lei acordate de bănci, aproape de nivelul din 2008; 3. marja de dobândă menţinuta aproape de cea de acum 7 ani, cu doar o jumătate de punct mai mica; 4. tranzactia extrem de profitabila prin care Banca Transilvania a preluat Volksbank. Băncile au profitat din plin anul trecut de creşterea economiei pe baza de consum si de scăderea costului creditelor. Drept urmare, creditele noi in lei acordate de bănci in 2015 aproape au egalat nivelul din anul de euforie care a precedat criza: 4,9 miliarde lei pe parcursul anului trecut, fata de 5,2 miliarde in 2008.

• CAPITAL

• Petrolul ieftin îi bagă în corzi pe giganţi

Prăbuşirea abruptă a cotaţiilor petroliere cu peste 70% a produs pagube importante inclusive ţărilor exportatoare de petrol, care au evitat mult timp reducerea cotelor de producţie. Dar cel mai mult au avut de pierdut marile afaceri din industria de profil, care s-au văzut nevoite să-şi reducă masiv cheltuielile. Multe afaceri de profil şi-au suspendat activitatea sau au intrat în faliment, în condiţiile în care nu au mai putut să ţină pasul cheltuielilor de producţie la un preţ mic al ţiţeiului. Un material apărut în Financial Times atrage atenţia asupra presiunii la care sunt supuşi actorii petrolului. Marea lor majoritate se află la limita de jos atunci atunci când se pune problema plăţii dividendelor şi investiţiile în operaţiuni. Şi doar un mic procent din proiectele propuse pentru acest an au fost aprobate.

• Varoufakis: După "capitularea" Greciei, frontul împotriva austerităţii s-a mutat în Spania

Fostul ministru grec de finanţe în precedentul guvern al stângii radicale Syriza, Yanis Varoufakis, a declarat duminică la Madrid că după "capitularea" Greciei câmpul de luptă împotriva austerităţii s-a mutat acum în Spania, unde formaţiunea locală ce reprezintă de asemenea stânga radicală, Podemos, îşi negociază în prezent intrarea într-o coaliţie guvernamentală de stânga, potrivit agenţiei EFE. El a făcut această declaraţie după întâlnirea cu liderul partidului spaniol ecologist-comunist Stânga Unită (IU), Albert Garzon, o altă formaţiune care participă în prezent la negocierile pentru constituirea unei coaliţii a stângii spaniole, după ce alegerile legislative din decembrie au condus la un parlament foarte fragmentat care încă nu a permis constituirea unei coaliţii de guvernare. Varoufakis, venit la Madrid pentru a participa la o conferinţă anti-austeritate, a susţinut acolo că troica creditorilor internaţionali a 'terorizat' spaniolii pentru a-i determina să nu voteze un guvern ce s-ar opune 'establishment-ului' de la Bruxelles.

• CURENTUL

• Ministrul de Interne e nemulţumit de Raed Arafat

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi-a prezentat bilanţul pentru anul 2015. Departamentul este condus de Raed Arafat şi se află în cadrul Ministerului de Interne condus de Petre Tobă. Acesta nu e mulţumit de eficienţa activităţii şi a solicitat o analiză a actului de comandă: "Pentru eficientizarea activităţii am cerut să se efectueze o analiză a modului în care se exercită actul de comandă la nivelul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene", a anunţat ministrul. Totodată, ministrul a cerut, pe linie de comandă reevaluarea sistemului actual de management al situaţiilor de urgenţă prin prisma simplificării fluxului informaţional-decizional atât la nivel central, dar şi teritorial, astfel încât să se realizeze un sistem unitar de conducere pe paliere de management conform competenţei şi responsabilităţii. Ministrul a subliniat că, în urma incendiului din clubul Colectiv, s-a impus o analiză a întregului sistem pentru situaţii de urgenţă.

• Unlike - de Tia Şerbănescu

Ei, ne-am mai liniştit puţin: Antenele sunt la locul lor şi, în urma negocierilor cu ANAF, care va scoate la licitaţie sediile Grivco, au şansa să liciteze, să supraliciteze (cum fac de obicei) şi să-şi cumpere studiourile, aşa cum îşi doreau. Situaţia putea fi rezolvată de mult dacă ANAF declanşa procedura anul trecut. Numai că Ponta, amicul A3, a preferat să lase lucrurile în ilegalitate. Deşi ştiau că nu sunt în pericol de evacuare în cinci zile (cum anunţau din oră-n oră), A3 şi-a testat popularitatea organizând un miting cu susţinătorii. Au venit peste 5000 de simpatizanţi. Aproape toţi. Cel mai rău a păţit-o preşedintele Iohannis care a pierdut 40.000 de susţinători pe FB după ce s-a trezit acuzând aplicarea hotărârii judecătoreşti. Dincolo de faptul că este el însuşi într-o situaţie asemănătoare riscând evacuarea dintr-o casă pierdută în instanţă, preşedintele şi-o fi făcut socoteala că nu e rău să atragă A3 de partea sa. Imediat, anteniştii i-au acuzat pe "băsişti" că i-au retras like-urile promiţând că voicuriştii le vor înlocui bucată cu bucată. Dându-şi seama că iese în pierdere, Iohannis a transmis că "a înţeles mesajul" (era şi greu!) precizând că susţine statul de drept şi nu apără pe nimeni în faţa legii. Poate doar pe sine.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Instituţiile statului, bune de plată. Legea securităţii cibernetice, implementată pe calculatoare de pe vremea lui Ion Iliescu

Trei sferturi din instituţiile statului ar putea fi bune de plată a amenzilor prevăzute de proiectul de lege privind securitatea cibernetică, deoarece actul normativ le obligă să implementeze "minime cerinţe de securitate cibernetică". STS recunoştea încă din 2014 că "peste 75% dintre calculatoarele instituţiilor publice din România" sunt vechi de mai bine de un deceniu şi nu suportă un sistem de operare superior Windows XP. Ministerul Comunicaţiilor condus de Marius Bostan a pus în dezbatere publică proiectul de lege a securităţii cibernetice, iar în cadrul dezbaterilor o serie întreagă de instituţii militare s-au grăbit să arate societăţii civile "drobul de sare" al atacurilor informatice. Numai că, în forma actuală, proiectul de lege îi obligă pe toţi "deţinătorii de infrastructuri cibernetice" - de stat sau privaţi - să implementeze costisitoare măsuri de securitate şi să informeze serviciile secrete cu privire la cei mai mici troieni, viruşi, viermi sau oricare "formă de viaţă" care mişună online. În caz contrar, legea prevede amenzi între 500 şi 10.000 de lei.

• Noi condiţii pentru fermieri: acces contra cost la irigaţii şi subvenţii mai uşor de obţinut

Statul va introduce un abonament anual pentru irigaţii, care va intra în vigoare de anul viitor, potrivit noii legi a irigaţiilor. Valoarea acestuia va fi de 25 de lei pentru fiecare hectar cultivat, udat de reţeaua de irigaţii a statului, conform Digi24. Banii colectaţi astfel de stat vor fi folosiţi pentru modernizarea sistemului de irigaţii, care are acum peste 40 de ani. Dacă fondurile strânse vor depăşi sumele necesare pentru reabilitare, reţeaua de irigaţii ar putea fi extinsă. "Fermierii nu vor mai achita nicio altă prestaţie decât energia pentru livrarea apei şi apa pentru irigaţii. Toate reparaţiile şi costurile intră în atribuţiile ANIF-ului şi vor fi completate cu sume de la bugetul de stat", a declarat Florin Ionuţ Barbu, director Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare. O altă noutate pentru fermieri este că vor putea obţine adeverinţa pentru subvenţii, de la primării,chiar dacă există datorii la bugetul local.

• Hillary CLINTON a câştigat alegerile din Nevada, iar Trump pe cele din Carolina de Sud

Donald Trump a câştigat primarele din Carolina de Sud, în cursa republicanilor pentru prezidenţiale, făcând un pas înainte în câştigarea competiţiei din partid, scrie BBC News. În cursa democrată, Hillary Clinton l-a învins pe senatorul de Vermont, Bernie Sanders, într-o competiţie foarte strânsă în Nevada. Ambele rezultatele sunt importante înaintea evenimentului numit "Super Tuesday", adică super marţea, care are loc în 1 martie, o zi considerată decisivă, pentru că atunci au loc caucusuri şi primare în 13 state simultan. Victoria lui Trump este importantă şi în contextul în care guvernatorul de Florida, Jeb Bush, a renunţat la cursa prezidenţială. El era pe locul patru la republicani, la distanţă de competitori, la câteva zile după ce fratele său, fostul preşedinte George W. Bush, a avut o apariţie politică rară şi a apărut în public pentru a-i susţine campania. Senatorii republicani Ted Cruz şi Marco Rubio s-au bătut pentru locul doi în Carolina de Sud.

• UN nou mandat pentru una din cele mai puternice femei din lume

Christine Lagarde a obţinut un nou mandat de cinci ani la conducerea Fondului Monetar Internaţional, potrivit unui comunicat al Consiliului de Administraţie al FMI, preluat de CNBC şi MarketWatch. Actualul mandat de cinci ani al lui Christine Lagarde expiră în iulie. Lagarde a fost de altfel singura care şi-a depus candidatura. Primul mandat al lui Christine Lagarde a început în 2011, iar următorul va începe în 5 iulie, scrie Agerpres. Fostul ministru francez Finanţe a obţinut sprijinul mai multor state din Europa, America de Nord şi America Latină. Conform tradiţiei care datează de la înfiinţarea Băncii Mondiale şi a FMI, în fruntea Băncii Mondiale a fost numit un american, iar europenii au desemnat persoana de la şefia Fondului Monetar Internaţional. Cinci dintre directori generali ai FMI au fost francezi, doi au fost din Suedia şi câte unul din Belgia, Olanda, Germania şi Spania. Italia şi Marea Britanie nu au avut încă un reprezentant care să ocupe această funcţie.

• JURNALUL NATIONAL

• Cum poţi să te trezeşti fără bani pe cardul de salariu

Mii de oameni află zilnic că au conturile blocate şi nu mai pot să-şi utilizeze cardul. Nu-i avertizează nimeni, se trezesc la benzinărie sau la supermarket că nu au cum să-şi achite cumpărăturile. Unii au datorii la Fisc sau la primării, alţii amenzi neachitate de care au şi uitat. Funcţionarii bancari spun că nu există nici o lege care să le impună să-şi anunţe clienţii că le vor fi blocate cardurile şi că primesc de la ANAF sau de la primării sentinţe de executare silită pe care sunt obligaţi să le pună în practică. Totuşi, procedura prevede că aceste persoane trebuie anunţate de către Administraţia publică locală, prin Direcţia de Taxe şi Impozite din primărie, sau de către ANAF. Aceste instituţii au obligaţia de a trimite o somaţie contravenientului, care are la dispoziţie maximum 15 zile ca să plătească, altfel se va trece la executarea silită.

• Ce ascunde campania de linşare a preşedintelui Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a refuzat să "un instrument" sau "un aliat" al lui Traian Băsescu, a spus jurnalistul Sorin Roşca Stănescu, astfel că acum se confruntă cu un "atac politic programat" împotriva sa, a concluzionat fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu, sâmbătă, la Antena 3. Şeful statului a văzut, în ultimele zile, ce înseamnă o campanie de linşaj, după ce declaraţiile sale despre cazul evacuării Antena 3 au fost interpretate. Preşedinte nu a spus să nu se pună în aplicare o măsură a instanţei, ci a atras atenţia că nu trebuie pusă în pericol libertatea presei.

• NATIONAL

• Adriana Săftoiu ii da la glezna lui Buşoi

In timp ce Cristian Busoi umple studiourile TV cu planurile lui de dezvoltare urbanistica a Capitalei, Adriana Săftoiu se arată gata să candideze ea la Primăria Capitalei. Zvonurile referitoare la posibila candidatura a Adrianei Săftoiu la Primăria Capitalei (mai ales in condiţiile in care se va înscrie si Traian Băsescu in cursa) sunt confirmate mai nou chiar de către persoana in cauza. Care spune că nu va face "nazuri" si că este gata sa se arunce in luptă, dacă partidul i-o cere: " Evident ca dacă faci parte dintr-o organizaţie nu poţi sa decizi doar tu. Nu poţi să faci atâtea nazuri, trebuie să recunosc. Deci chiar daca nu te simţi foarte bine, daca eu sunt cea mai bine poziţionata si partidul aşa va decide, aşa se va întâmpla". Singurul care nu pricepe ce se întâmplă pare a fi Cristian Buşoi - candidatul indicat iniţial de PNL, dar lăsat baltă de liberali după primele sondaje.

• Se desfiinţează DGA si "Doi s'un sfert"! Apar Afacerile Interne!

De ani buni de zile, toţi cunoscătorii sistemului erau conştienţi ca, pentru a intra cu adevărat in "lumea buna", si la nivelul Ministerului de Interne trebuie sa apară o noua structura profesionista. Este vorba despre celebra direcţie de "Afaceri Interne", existenta in toate democraţiile occidentale. După cum reiese din informaţiile de ultima ora intrate in posesia National, Direcţia Generala Anticorupţie si Direcţia de Informaţii si Protecţie Interna vor dispărea cu totul din organigrama MAI-ului. Iar in locul lor va apărea o noua structura de Afaceri Interne. Si chiar daca aceasta schimbare va năuci pe multa lume, pare a fi, totuşi, singura soluţie pentru "resetarea" din temelii a Ministerului de Interne. Dar si o garanţie ca noul ministru de Interne va reuşi sa duca pana la capăt "curăţenia generala" pe care a declanşat-o după depolitizarea MAI, operaţiune demarata după venirea la Palatul Victoria a guvernului tehnocrat.

• PUTEREA

• Preţul corect al carburanţilor

Principalele produse finite, carburanţii, s-au ieftinit în ultimul an şi jumătate, însă nu în aceeaşi proporţie cu scăderea nivelului ţiţeiului. Iar petroliştii, care se chinuie de doi ani să rămână pe linia de plutire, sunt acum nevoiţi să treacă la disponibilizări. În plus, inclusiv încasările la bugetul statului român au scăzut. Potrivit raportului pentru anul 2015 al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), redevenţele petroliere încasate anul trecut de statul român au scăzut cu aproape 12%, ca efect al micşorării preţului de referinţă pentru ţiţeiul extras în România. Aceste scăderi vin după mulţi ani de creşteri, în care România încasa cu cel puţin 10% mai mult în fiecare an de pe urma companiilor care explorau sau exploatau gaze, petrol sau resurse minerale pe plan local. România se află în topul celor mai scumpi carburanţi din Europa, la noi motorina fiind mai scumpă decât în Germania, cea mai mare economie europeană.

• Bursele şcolare fantomă ale lui Robert Negoiţă. Populism mincinos la Primăria Sectorului 3

Negoiţă anunţă dublarea cuantumului burselor de merit acordate elevilor, în condiţiile în care nu se achită nici măcar bursele la cuantumul vechi! În plus, plata burselor este condiţionată de deschiderea de conturi la o bancă în care să fie virate bursele. Părinţii au constatat că fiecare interogare a contului este taxată de bancă, în condiţiile în care banii promişi nu ajung acolo! Luat la rost pe pagina sa de Facebook, edilul dă vina... pe şcoli, apoi primite plata restanţelor acumulate în ultimele trei luni. Asociaţia EduCivica, reclamă faptul că bursele se acordă "pe baza unei cereri, bineînţeles că neverificată de nimeni", fără să existe o hotărâre de consiliu local, reglementări, protocoale. Şcolile întocmesc doar nişte tabele nominale, Primăria alocă un buget, apoi cere raportări, dar nu le primeşte în toate cazurile, haosul fiind cuvântul de ordine.

• ROMANIA LIBERA

• Secretele "bibliotecii de piatră" a României

Institutul Geologic al României (IGR) administrează una dintre cele mai importante colecţii din ţară: Litoteca ­naţională, un depozit de prospecţiuni geologice cu zeci de mii de tone de foraje structurale. Dar, colecţia este implicată într-un litigiu cu firmele lui Ovidiu Tender. Litoteca naţională este practic o "bibliotecă" a zăcămintelor din subsolul României, un material de lucru vital pentru oricine are dreptul să facă exploatări miniere pe teritoriul ţării. Litoteca, constituită începând cu anul 1938 când s-a efectuat primul foraj structural care a intrat în această instituţie de patrimoniu, conţine circa 600 de tone de carote - respectiv 6.000 de kilometri de coloane de foraj. Carota este, practic, un cilindru scos din pământ, care arată ce conţin straturile geologice din zona forată. Cel mai adânc foraj realizat în România se apropie de 2.000 de metri. Fiecare carotă este însoţită de o fişă în care geologii au descris structura sa. Orice mină deschisă în ţara noastră a fost însoţită obligatoriu de un studiu tehnico-economic, sau Studiu de Fezabilitate, care are la bază datele acestor carote.

• A doua tentativă de lovitură de stat marca Voiculescu

Ceea ce este cu adevărat important şi tulburător în afacerea Antenei 3, nu este că majoritatea clasei politice s-a comportat laş şi obedient faţă de televiziunile lui Voiculescu. Suntem obişnuiţi ca politicienii să fie laşi şi ticăloşi. Grav este faptul că, rând pe rând, instituţii fundamentale ale democraţiei din România - Parlamentul (prin Senat), Avocatul Poporului şi Preşedintele - s-au pus în slujba intereselor private ale lui Voiculescu împotriva faptelor şi a legii. Preşedintele Iohannis a avut dreptate. Decizia de evacuare a Antenelor a fost luată din "banale motive administrative", anume pentru că există o hotărâre judecătorească în acest sens. Ceea ce nu pare să fi înţeles Iohannis este că, în materie de stat de drept şi de aplicare a legii, "banalitatea" actului este o virtute de stat, nu motiv de deriziune, cu atât mai puţin de dispreţ.

• ZIARUL FINANCIAR

• Problema Băncii Naţionale nu este când se va retrage Mugur Isărescu, ci când nu va mai fi domnul Adrian Vasilescu

Legea dării în plată a prins Banca Naţională în ofsaid, ca niciodată. Mai ales din punctul de vedere al comunicării către public. De mai bine de patru luni, de când a apărut această lege controversată în Parlament şi în spaţiul public, Banca Naţională nu reuşeşte să convingă în primul rând parlamentarii - pentru că ei votează sau nu legea - să-i accepte argumentele şi implicit amendamentele: Prima casă să nu fie inclusă în această lege, să existe un plafon maxim de 150.000 de euro pentru ca un activ să fie dat în plată, cazurile sociale să fie considerate cele pentru care rata lunară de plată să depăşească mai mult de 65% din veniturile debitorului. Explicaţiile şi ameninţările BNR şi ale bancherilor nu au ţinut sau nu au obţinut suficiente voturi în discuţiile de la Senat. Dar la Legea dării în plată nu a mai fost Adrian Vasilescu. BNR s-a trezit "goală" faţă în faţă cu publicul, reprezentat şi de deputatul PNL Daniel Zamfir sau de avocatul Gheorghe Piperea. Şi nu a ieşit deloc bine din dezbatere.

• Cine sunt miliardarii lumii care au pus România pe harta lor de investiţii

Aproape 30 dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii, cu averi cumulate de peste 400 de miliarde de dolari, au ajuns să facă afaceri în România, direct sau indirect, în retailul alimentar, în agricultură, industria auto, în domeniul modei sau cel de imobiliare, potrivit datelor centralizate de ZF. Astfel, nume grele care fac agenda de business a economiilor din întreaga lume, precum Gates (SUA), Schaeffler (Germania), Ortega (Spania), Mulliez (Franţa), Kamprad (Suedia) sau Leviev (Israel) au pariat în ultimele două decenii pe potenţialul României. Afacerile de familie create sau preluate de miliardarii lumii au ajuns, în cea mai mare parte, să devină lideri şi pe piaţa locală, fie din perspectivă de business, fie din punctul de vedere al numărului de angajaţi sau al gradului de expansiune. Familia Schaeffler este cel mai mare angajator privat în România cu 20.000 de oameni prin Continental şi fabrica de rulmenţi de la Braşov. Familia franceză Mulliez a investit în criză peste un miliard de euro în Auchan, Leroy Merlin şi Decathlon.

• Bank of Beirut încearcă să convingă BNR să-i dea aprobarea pentru preluarea Marfin Bank

Bank of Beirut încearcă să convingă Banca Naţio­nală să primească aprobarea pentru achiziţia Marfin Bank România, un proces destul de complicat având în vedere că libanezii nu s-au asigurat în prealabil de "binecu­vântarea" BNR pentru această achiziţie, conform unor surse bancare. Bank of Beirut, o entitate cu active de 14 mld. euro şi capital propriu de 1,8 mld. euro, a câştigat licitaţia din Cipru pentru achiziţia Marfin Bank România, dar acum stă în aprobarea obligatorie a BNR. Cei de la BNR sunt destul de reticienţi în a permite intrarea pe piaţa bancară românească a unor acţionari din afara zonei euro. Marfin Bank România este la vânzare de mai mult de un an, ca parte a unui proces de restructurare a investiţiilor bancare ale grupurilor cipriote din afara ţării. Sistemul bancar cipriot a fost salvat de la faliment în 2013, iar Marfin Bank România are ca "şef indirect" Autoritatea de Rezoluţie din Cipru.