REVISTA PRESEI 22.06.2012

• ADEVARUL

• Dubla sentinţă a lui Năstase

Cum a decurs ziua în care s-a pronunţat condamnarea la închisoare şi autocondamnarea la moarte ale lui Adrian Năstase. 20 iunie, ora 8.30. Zeci de jurnalişti, fotoreporteri şi cameramani ai televiziunilor aşteptau la Înalta Curte de Casaţie o sentinţă în dosarul "Trofeul Calităţii". Completul de judecată nici nu se întrunise, dar presa vorbea deja despre o sentinţă istorică. Mai în glumă, mai în serios existau pronosticuri. Puţini credeau într-o sentinţă prin care fostul prim-ministru Adrian Năstase să fie achitat. Mai mulţi erau cei care se gândeau la o pedeapsă cu executare. Majoritatea credea însă că judecătorii instanţei supreme vor alege o cale de mijloc: condamnare cu suspendare.

• Politicienii, consternaţi după gestul lui Năstase

Liderii politici au comentat pe tonuri diverse tragedia lui Adrian Năstase. Reprezentanţii USL s-au arătat şocaţi de cele întâmplate. De cealaltă parte a baricadei, Vasile Blaga (PDL) l-a atacat pe Victor Ponta. Fostul preşedinte Ion Iliescu a criticat comportamentul autorităţilor în cazul lui Adrian Năstase. El a apreciat că este vorba despre "o eroare, un comportament inuman", menţionând că nu era nevoie ca acesta să fie ridicat chiar miercuri seară. Preşedintele Senatului, Vasile Blaga, spune că este o tragedie ceea ce s-a întâmplat cu Adrian Năstase. "Niciun politician nu-şi poate permite să comenteze în vreun fel o decizie definitivă şi irevocabilă a Înaltei Curţi. Ce s-a întâmplat, însă, pe urmă cred că e vorba de o tragedie, dar nu pot să fiu de acord nici cu modul absolut incalificabil al domnului Ponta de a încerca să câştige capital politic şi dintr-o tragedie", a spus liderul PDL.

• Guvernul a dat revistei "Nature" un drept la replică plin de greşeli

Nature a publicat un răspuns în limba engleză al Guvernului, potrivit căruia scopul acuzaţiilor "false" de plagiat, din sursă anonimă, la adresa lui Ponta este să pună presiune în disputa cu preşedintele privind participarea la Consiliul European, revista remarcând însă greşelile de limbă engleză. Revista a publicat scrisoarea într-un update la ştirea iniţială în care Victor Ponta era acuzat de plagiat şi a subliniat şapte greşeli de limbă engleză în documentul oficial. Cele mai numeroase greşeli sunt dezacordurile, dar revista a remarcat şi folosirea improprie a unor termeni sau scrierea greşită a unor cuvinte. O greşeală neremarcată însă de revistă este indicarea greşită de către Guvern a datei viitorului Consiliu European. Potrivit scrisorii Executivului, viitorul Consiliu ar avea loc "la finalul lunii iulie", când de fapt data reuniunii este 28 iunie.

• Ce scrie presa străină despre tentativa de sinucidere a lui Adrian Năstase

Publicaţiile externe şi posturile TV relatează pe larg incidentul de noaptea trecută petrecut la reşedinţa fostului premier Adrian Năstase. BBC - Ex-premierul Adrian Năstase a încercat să-şi ia viaţa împuşcându-se în gât. Incidentul a avut loc în momentul în care poliţia a ajuns acasă la Năstase pentru a-l transporta la închisoare în urma deciziei definitive de condamnare la doi ani cu executare, sentinţă dată de Curtea Supremă de Justiţie. Năstase, care a fost premier între anii 2000-2004 a fost condamnat pentru că a adunat illegal un milion şi jumătate de euro pentru campania electorală din 2004. Năstase a insistat că este un dosar instrumentat politic. Avocatul lui Năstase a declarat că este posibil să sesizeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Uniunea Europeană a făcut în ultimii ani presiuni asupra României pentru eliminarea corupţiei în rândul oficialilor.

• Moody's a tăiat ratingul a 15 dintre cele mai mari grupuri financiare americane

După ce cu o lună în urmă le-a pus sub observaţie, agenţia de rating Moody's a trecut la fapte şi a redus miercuri ratingul a 15 dintre cele mai importante instituţii financiare din Statele Unite. Citigroup şi Bank of America au ajuns la doar două note distanţă de nivelul "junk", iar Morgan Stanley a scăpat la mustaţă de un downgrade de trei note. "Toate băncile cărora le-a fost redus ratingul sunt puternic expuse la volatilitatea din pieţe, ceea ce le va provoca pierderi din operaţiunile de pe pieţele de capital" a spus Greg Bauer, specialist în analiza sectorului bancar în cadrul Moody's, citat de publicaţia New York Times.

• Berlusconi: Ieşirea din zona euro nu ar fi o blasfemie

Italia ar trebui să ia în calcul părăsirea zonei euro dacă Germania nu acceptă ca Banca Centrală Europeană (BCE) să garanteze datoria suverană a statelor şi să tipărească bani pentru a susţine economia, a afirmat fostul premier italian Silvio Berlusconi. "Ieşirea din zona euro nu este o blasfemie", a scris Berlusconi pe pagina sa de Facebook, potrivit portalului EurActiv. Dacă Germania se opune unui rol nou pentru BCE, atunci statul german ar trebui, de asemenea, să ia în calcul părăsirea zonei euro, a spus Berlusconi. "Am vorbit cu unii experţi germani care ar susţine (retragerea Germaniei, n.r.)", a afirmat Berlusconi, lider al unuia dintre cele două mari partide care susţin guvernul tehnocrat al premierului Mario Monti.

• Fidelity: Italia şi Spania vor avea nevoie de asistenţă financiară generală

Italia şi Spania, care împreună totalizează un sfert din economia zonei euro, vor fi nevoite să ceară asistenţă financiară generală în următoarele luni, fapt care va trimite unde de şoc în cadrul economiei globale, a declarat Jamie Stuttard, manager de portofoliu la Fidelity Investments. Ambele state vor avea dificultăţi anul viitor în a-şi vinde obligaţiunile, fapt care va forţa autorităţile europene să găsească o modalitate oficială pentru finanţarea acestora pentru a asigura supravieţuirea uniunii monetare, a declarat Stuttard în cadrul unui interviu telefonic acordat agenţiei de ştiri Bloomberg.

• Grecia, de la statutul de piaţă dezvoltată la cel de economie emergentă

Bursa grecească a fost pusă sub evaluare pentru a fi reclasificată la statutul de piaţă emergentă de către MSCI - companie financiară specializata in realizarea de indici financiari. Ar fi primul caz în care o economie dezvoltată este redusă la nivelul unei economii în curs de dezvoltare. Indicele MSCI Greece, care include doar două companii, este "din punct de vedere structural, necorespunzător cerinţelor unei pieţe dezvoltate", se arată într-un comunicat publicat ieri de către MSCI. Indicii acestei companii sunt urmăriţi de către investitori care gestionează active totale de circa 7.000 de miliarde de dolari. Furnizorul de indici a declarat că ar putea să renunţe la calcularea indicelui MSCI Greece în cazul în care valoarea acţiunilor va continua să scadă, anunţă agenţia de ştiri Bloomberg.

• Planul Rompuy propune emiterea de eurobonduri pe termen scurt

Planul schiţat de Herman Van Rompuy, preşedintele Uniunii Europene, pentru salvarea zonei euro va include o discuţie despre emiterea de obligaţiuni comune pe termen scurt, un fond de răscumpărare a datoriilor şi un sistem comun de supraveghere bancară, conform a doi oficiali familiari cu acest proiect. Sugestiile vor fi prezentate în cadrul summitului UE de la Bruxelles de către Van Rompuy, Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, şi Jean-Claude Juncker, preşedintele grupului miniştrilor de Finanţe din zona euro.

• CURENTUL

• Îi va graţia Parlamentul USL pe Năstase şi pe Vîntu?

Dramatică, dar şi penibilă prin rezultatul ei aproape "manelist", tentativa ratată de suicid a lui Adrian Năstase a declanşat printre colegii săi de partid un veritabil "tsunami" de compasiune lacrimogenă. Preschimbaţi într-un cor antic de babe bocitoare, membrii de vază ai USL au început să-şi dea cu părerea, în fel şi chip şi pe toate vocile, despre nenorocirea care s-a prăbuşit brusc peste capul fostului premier. Şi, cu mult înainte ca vechiul lor tovarăş Năstase să fi apucat să facă măcar o secundă de puşcărie, bravii noştri politruci aflaţi acum la putere au început să se dea peste cap, doar-doar or găsi nişte soluţii juridice care să-l scape de "zeghe" pe mult prea sensibilul Adrian.

• Iranul dispune de suficient uraniu pentru a produce o bombă atomică în patru luni

Iranul dispune de suficiente stocuri de uraniu îmbogăţit la 3,5% pentru ca în mai puţin de patru luni să aibă destul uraniu înalt îmbogăţit pentru a produce o bombă atomică, au afirmat miercuri mai mulţi experţi americani în faţa congresmenilor de la Washington, relatează AFP. 
'Este clar că Iranul ar putea produce rapid o bombă atomică dacă se hotărăşte', a declarat în plenul Comisiei pentru apărare din Camera Reprezentanţilor Stephen Rademaker, expert în cadrul Bipartisan Policy Center, organizaţie cu sediul în capitala SUA. 



• CURIERUL NATIONAL

• Hidroelectrica continuă să plutească

Intrarea în insolvenţă a companiei nu va afecta în niciun fel sistemul energetic naţional. Administratorul judiciar va face ce nu a vrut sau nu a putut Consiliul de Administraţie. Contractele frauduloase încheiate în dauna creditorilor şi a companiei vor fi anulate. Hidroelectrica îşi va continua activitatea şi îşi va păstra toate activele pe care le deţine în prezent, onorându-se de toate obligaţiile contractuale ce-i revin, chiar dacă se află în insolvenţă. Singura diferenţă între situaţia companiei de dinainte de intrarea în insolvenţă şi cea de după va fi că administrarea "perlei energiei româneşti", cum este numită în domeniul energetic, va funcţiona fiind ghidată de administratorul judiciar numit de instanţă şi cel special care va fi numit ulterior la propunerea Ministerului Economiei, nu de Consiliul de Administraţie.

• Ponta - lecţia numărul 1: Nu lăsa pe nimeni să-ţi facă agenda! de Alin Teodorescu

Victor Ponta a devenit prim-ministru printr-o schimbare bruscă şi greu explicabilă a majorităţii din Parlament. La o moţiune de cenzură fără prea mari speranţe (opoziţia de atunci avea lipsă peste 15 voturi), s-a format dintr-o dată o majoritate care a permis Parlamentului să demită Guvernul Ungureanu. Preşedintele l-a desemnat pe nominalizatul USL, Victor Ponta, acesta a format un cabinet şi l-a trecut prin Parlament fără probleme, cu o majoritate încă şi mai consistentă decât la moţiunea de cenzură. Numai că Victor Ponta a intrat în războaie personale care nu sunt ale lui. În primul rând a intrat în război cu Traian Băsescu, readucându-l pe acesta în atenţia publicului, de unde se scosese singur. O bătălie individuală, unu la unu, care nu interesează pe nimeni şi care nu poate avea un rezultat pozitiv pentru cel care era deja învingător - Victor Ponta. O bătălie care epuizează şi murdăreşte ambii adversari şi din care, de obicei, câştigă al treilea, complet neaşteptat.

• National Bank of Greece îşi vinde activele!

Instituţia de credit şi fondul de privatizare al Guvernului elen vor organiza în următoarele luni o licitaţie publică. Licitaţia va servi drept test pentru capacitatea ţării de a vinde active pentru a-şi consolida situaţia financiară. Complexul Astir Palace, cu o suprafaţă de 307.000 de metri pătraţi, a atras deja atenţia mai multor investitori. National Bank of Greece (NBG) se pregăteşte să vândă un complex hotelier de lux din cea mai exclusivistă staţiune a Greciei, deţinut de bancă şi de statul elen, licitaţia urmând să servească drept test pentru capacitatea ţării de a vinde active pentru a-şi consolida situaţia financiară, citează Mediafax.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Reţeta dezastrului la Hidro şi Oltchim. - 5 mari diferenţe şi o enormă asemănare între "cartofii fierbinţi" ai statului.

Hidroelectrica şi Oltchim, cele mai păguboase companii din curtea statului, au ajuns la un pas de colaps. Cele două companii sunt fundamental diferite ca model de afaceri, dar au un lucru în comun: risipa banilor publici şi managementul prost. Timp de 20 de ani, controlul din partea acţionarilor a lipsit sau a servit interesele companiilor căpuşă, care au prosperat din banii publici. Totuşi, atât detaliile a două decenii de jaf sunt diferite, cât şi soarta probabilă a celor două companii. Hidroelectrica are toate şansele să treacă peste insolvenţă şi să devină foarte profitabilă. Pentru Oltchim, şansele de-a scăpa de vânzarea la fier vechi în urma unei eventuale proceduri de insolvenţă se apropie de zero.

• S-a deschis robinetul la condamnări: Vîntu - un an cu executare. El a fost dus în aceeaşi celulă în care a stat şi Ioana Maria Vlas.

Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat joi pe Sorin Ovidiu Vîntu la un an de închisoare cu executare în dosarul în care a fost acuzat că l-a şantajat pe Sebastian Ghiţă. Sentinţa este definitivă. Celălalt inculpat, Ilie Cezar, a fost condamnat la cinci luni de închisoare cu executare, pentru aceeaşi infracţiune, decizia instanţei fiind, de asemenea, definitivă. Potrivit acuzării, în martie - aprilie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar l-au constrâns, prin ameninţare, pe Sebastian Ghiţă să le dea suma de 150.000 de euro ori să accepte denunţarea unui contract, cu scopul obţinerii injuste, în folosul lor, de beneficii materiale cu consecinţa prejudicierii părţii vătămate. La ultimul termen, procurorii ceruseră cinci ani de închisoare pentru SOV.

• Victor Ponta: "Eu şi preşedintele Băsescu am fost anunţaţi despre ce se întâmplă cu Adrian Năstase"

Victor Ponta a declarat aseară, la România TV, că a fost informat de către ministrul de Interne, Ioan Rus, despre convorbirea telefonică avută cu Adrian Năstase. Din discuţia telefonică, Rus ar fi dedus că fostul premier intenţiona să se sinucidă. Miercuri seara, când l-a vizitat la spital pe Adrian Năstase, Ponta n-a pomenit despre această discuţie.

• Siria: imunitate pentru demisia lui Assad

Liderul de la Damasc ar putea benefi cia de clemenţă dacă acceptă un transfer paşnic de putere, potrivit unui plan convenit cu Rusia. Statele Unite şi Marea Britanie sunt dispuse să îi permită preşedintelui sirian Bashar al-Assad să plece în exil şi chiar să îi ofere imunitate dacă liderul de la Damasc acceptă un transfer paşnic de putere în ţara arabă. Planul este similar celui după care Occidentul a lucrat în cazul revoltelor sângeroase din Yemen, unde fostul dictator Ali Saleh a acceptat să plece din fruntea ţării după 33 de ani în schimbul imunităţii, chiar dacă era acuzat de masacrarea civililor. Noua strategie de gestionare a conflictului sirian a prins contur după discuţiile pe care premierul britanic David Cameron şi preşedintele american Barack Obama le-au avut cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, în cursul summitului G20 din Mexic, a dezvăluit ziarul The Guardian.

• Mohammed Al Habtoor, vicepreşedinte şi CEO Al Habtoor Group: "Aş investi în România în auto şi în ospitalitate"

Omul de afaceri din Dubai spune că guvernul nostru trebuie să acorde mai multe facilităţi. Al Habtoor Group este una dintre cele mai mari companii din Dubai, cu activitate în construcţii, auto, turism, învăţământ etc., fiind constructorul faimosului hotel de 7 stele Burj Al Arab. Mohammed Al Habtoor, vicepreşedinte şi CEO al grupului, vorbeşte, într-un interviu acordat EVZ, despre România şi ce mai avem de făcut pentru a fi mai atractivi pentru investitorii străini, dar şi despre următoarele investiţii ale grupului.

• JURNALUL NATIONAL

• Războiul palatelor continuă: Băsescu s-a trecut şef de delegaţie la summitul Consiliului European, Guvernul îl ignoră

Preşedinţia a trimis MAE, încă de marţi, o listă cu componenţa delegaţiei României pentru reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie, iar în aceasta, ca şef al delegaţiei, este menţionat preşedintele Traian Băsescu. "Administraţia Prezidenţială a primit marţi, 19 iunie, formularul de delegaţie pentru participarea la summitul Consiliului European. În cursul aceleiaşi zile, Administraţia Prezidenţială a completat delegaţia, iar acest formular completat a fost trimis înapoi la MAE, aşa cum era procedura, prin sistemul oficial de corespondenţă", a declarat Mediafax purtătorul de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea. El a mai spus că în formularul completat de Administraţia Prezidenţială şi trimis MAE era menţionat preşedintele Traian Băsescu ca şef al delegaţiei, acesta fiind însoţit, "aşa cum prevede practica", de ministrul Afacerilor Externe Andrei Marga şi de ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban.

• Rusia se pregăteşte pentru criză. Preţul petrolului, în picaj

Oficialii ruşi se tem că la o scădere de sub 80 de dolari a preţului la petrol, ţara va intra în criză. Acum petrolul este la 92 de dolari şi pe un pronunţat trend de scădere. Rusia este nevoită să ia măsuri anti-criză dacă preţul petrolului continuă să scadă şi ajunge sub 80 de dolari barilul, a declarat ministrul Finanţelor Anton Siluvanov citat de Ria Novosti. În prezent petrolul Brent este la 92 de dolari, un minim al ultimelor 16 luni şi se află pe un pronunţat trend de scădere. Ultima dată când petrolul a fost la acest preţ a fost la sfârşitul lui 2010. Preţul petrolului a scăzut cu mai mult de 30 de dolari din martie. Potrivit acestuia, 500 de miliarde de ruble - 16 miliarde de dolari ar putea fi alocate, într-o primă fază, pentru contracararea efectelor crizei. Rusia este al doilea cel mai mare producător de ţiţei din lume după Arabia Saudită.

• NATIONAL

• Hit-ul lansat de Justitie pentru vara 2012: Glontele si puscaria sunt la moda-n Romania

Ziua si condamnarea. Dupa Adrian Nastase, care a primt doi ani cu executare in dosarul "Trofeul Calitatii", Sorin Ovidiu Vintu a luat si el calea penitenciarului, omul de afaceri urmand sa petreaca un an dupa gratii. Dintr-o singura lovitura, Justitia a inhatat doi pesti mari, cum sunt numiti in folclorul de specialitate. Un politician de rang inalt - Adrian Nastase - si un afacerist cunoscut - Sorin Ovidiu Vantu - au fost trimisi la inchisoare. Adrian Nastase si Sorin Ovidiu Vintu nu vor fi singurele figuri publice care vor infunda puscaria, in mediul juridic vehiculandu-se deja si alte nume grele de politicieni si afaceristi.

• Baietii primarului Pandele, afaceristi de Voluntari

Fiii lui Florentin Pandele par sa fi mostenit spiritul de intreprinzator al tatalui lor. Bogdan si Andrei Pandele, baietii vitregi ai Gabrielei Firea, au pus mana de la mana si au facut un centru de fitness si Spa cu bazin de inot si jacuzzi, chiar in inima orasului Voluntari. Bogdan si Andrei Pandele, baietii cei mari ai primarului orasului Voluntari, sunt prezente extrem de discrete in lumea mondena din Capitala. Frecventeaza localurile de lux, merg in vacante exotice, pe insule insorite, insa prefera sa stea departe de aparatele de fotografiat si de privirile indiscrete. Nu pot sta insa departe si de afaceri. Cei doi au infiintat o firma, impreuna cu o a treia persoana, si au investit zeci de mii de euro intr-un centru de fitness, chiar in orasul condus de tatal lor.

• Lucian Croitoru zice ca adoptam moneda euro la Sfantu' Asteapta

Cei care mai cred ca Romania va adopta euro in 2015 trebuie sa-si puna pofta-n cui. Oficialii BNR estimeaza ca trecerea la moneda unica se va face "intr-un orizont indepartat". Adica la Sfantu' Asteapta. Consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Lucian Croitoru, sustine ca, pentru adoptarea euro, este necesar ca Romania sa devina competitiva, altfel poate avea soarta Greciei. "Cine a intrat in zona euro fara competitivitatea adecvata stie care este drumul, este dovedit, este drumul Greciei, Portugaliei, Irlandei, intra mai devreme sau mai tarziu intr-o criza", a precizat Croitoru, mentionand ca adoptarea euro de catre Romania se poate face intr-un orizont indepartat.

• Cate milioane de dolari incaseaza bancherii si titanii mass media

In 2011, directorii executivi din varful piramidei de pe Wall Street au pus in functiune masinaria recompenselor, atribuindu-si milioane de dolari. Dar presa i-a surclasat! Conform publicatiei Bloomberg View, cei mai bine recompensati titani de pe Wall Street au fost, in 2011, seful executivului de la JP Morgan Chase, Jamie Dimon, cu 23 de milioane de dolari, si John Stumpf, de la Wells Fargo & Co. (WFC), cu 17,9 milioane de dolari.

• Presa surclaseaza Wall Street

Prezent la intrunirea liderilor tarilor dezvoltate si emergente G20, Barroso a subliniat ca America de Nord a generat criza financiara, "prin politici neortodoxe in unele sectoare financiare". Una dintre practicile neortodoxe este si rapoartele false date publicitatii, care constituie adevarate atacuri asupra unor sisteme bancare, in folosul altora. Dar, poate nu intamplator, Bloomberg View a descoperit ca unii magnati mass media au incasat recompense mai grase decat cei din domeniul bancar. De exemplu, Les Moonves, executiv al CBS Corp., a incasat, in 2011, 69,9 milioane de dolari, surclasandu-i pe "baietii destepti" de pe Wall Street. David Zaslav, de la Discovery Communications Inc.( care are departament de informatii pentru investitori), a incasat 52,4 milioane de dolari.

• Cum functiona "fabrica de colonei" de la Ministerul Apararii

Scandal monstru in Armata Romana, dupa ce noul titular al portofoliului de la Aparare a anuntat ca se va adresa Justitiei pentru a anula nu mai putin de 2.700 de avansari in grad la exceptional. Printre cei ajunsi colonei peste noapte, unii dintre ei fara a avea macar armata facuta, se numara puzderie de politicieni, demnitari, primari si chiar jurnalisti. Cu totii au primit si cate cinci-sase grade in plus, desi nu au luptat cu talibanii. Iar gaselnita prin care au beneficiat de asemenea favoruri este strigatoare la cer. Practic, beneficiarul maririi in grad primea acasa o adresa de la Comisariatul Militar de care apartinea, sub pretextul unei reactualizari a situatiei rezervistilor din minister. Autoritatile militare luau atunci act ca, intre timp, acesta isi completase studiile prin terminarea unei facultati, astfel ca il treceau de urgenta in randurile ofiterilor.

• PUTEREA

• Blaga, şeful PDL

Candidatura lui Vasile Blaga a rămas unica depusă joi, pentru şefia partidului, după ce Cristian Preda, Monica Macovei, Sever Voinescu şi Theodor Paleologu au anunţat că nu vor mai depune o moţiune. Noua conducere va fi validată de Convenţia Naţională extraordinară din 30 iunie. Programul (moţiunea) cu care va candida Vasile Blaga se intitulează "Partidul Democrat Liberal - Pentru o societate dreaptă". Alături de Blaga semnează această moţiune o parte dintre susţinătorii săi: Gheorghe Flutur (Suceava), Mihai Stănişoară (Mehedinţi), Mihaela Şandru (Ilfov), Dumitru Oprea (Iaşi), Sulfina Barbu, Cristian Poteraş, Radu F. Alexandru, dar şi alţi şefi de filiale.

• Tăriceanu, audiat în dosarul "Petrom"

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a declarat, ieri, la ieşirea din sala de judecată de la Înalta Curte, că a fost audiat ca martor, în dosarul privatizărilor strategice, în legătură cu vânzarea pachetului de 8% din acţiuni către angajaţii Petrom. "Este un proces în care există suspiciuni că miniştrii ar fi avut legături cu anumite grupuri de interese care să fie favorizate. În realitate, vă pot spune că nu a existat o astfel de intenţie din partea miniştrilor. Propunerea de ordonanţă de urgenţă avea o diferenţă faţă de prevederile contractului de privatizare. Contractul de privatizare viza vânzarea pachetului direct către salariaţi. Propunerea de ordonanţă de urgenţă vorbea de vânzarea de acţiuni către asociaţia salariaţilor, lucru care nu era ieşit din comun", a declarat Tăriceanu.

• Un avocat a lui Năstase promite declanşarea altor proceduri în justiţie

Echipa de avocaţi a fostului premier Adrian Năstase se va reuni joi dimineaţa pentru a declanşa alte proceduri în justiţie, a declarat Ion Cazacu, avocat al liderului social-democrat, aflându-se miercuri noaptea la Spitalul Floreasca. Adrian Năstase nu a trădat niciodată probleme de natură emoţională, a subliniat avocatul, care susţine că a discutat, miercuri seară, cu Adrian Năstase, la o jumătate de oră de la pronunţarea sentinţei de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

• România va cumpăra avioane F-16 second-hand din Olanda

Ministerul olandez al apărării a confirmat joi informaţii potrivit cărora intenţionează să vândă echipament pentru a strânge fonduri, în contextul în care România este interesată să achiziţioneze 15 avioane de tip F-16 de la forţele aeriene olandeze. În afară de România, şi alte ţări şi-au exprimat interesul faţă de achiziţionarea unor vehicule, dar şi piese de artilerie olandeze, precizează Radio Netherlandsîn pagina online. Însă nu este clar câţi bani va obţine Olanda de pe urma vânzării unor avioane de vânătoare pe care le consideră "excedentare", notează aceeaşi sursă. Ministerul olandez al apărării trebuie să îşi suplimenteze bugetul cu aproximativ un miliard de euro, potrivit postului.

• Tăvălugul Hidroelectrica

Intenţia oficialilor români de a scăpa de contractele preferenţiale încheiate de "băieţii deştepţi" cu Hidroelectrica face mai mult rău economiei naţionale, decât să pună pe picioare cel mai mare producător de energie din ţară. Bancherii au anunţat că vor creşte costurile de creditare, "victimele colaterale" fiind toate companiile de stat. "Decizia de la Hidroelectrica este absolut contraproductivă. Este multă lipsă de predictibilitate. (...) Evident că vom deveni reticenţi să finanţăm companiile de stat. Se spun multe, dar în banking nu se acţionează pe vorbe. (...) Inevitabil că se va proviziona expunerea pe Hidroelectrica", a spus Mişu Negriţoiu, directorul general al ING România.

• Apel pentru revizuirea Constituţiei

Preşedintele Traian Băsescu crede că se impune revizuirea Constituţiei pentru clarificarea raporturilor dintre autorităţile publice, iar recurgerea la arbitrajul Curţii Constituţionale de către actorii politici pentru fixarea raporturilor dintre cele trei puteri indică necesitatea unei astfel de clarificări. Băsescu susţine că, odată cu trecerea timpului, trebuie să se aducă adaptări la noile realităţi, în Legea fundamentală. La deschiderea conferinţei internaţionale "Controlul de constituţionalitate: tradiţie şi perspective", organizată la Palatul Parlamentului de CCR, şeful statului a susţinut că revizuirea din 2003 a extins atribuţiile şi "sfera subiectelor de drept care pot solicita efectuarea controlului de constituţionalitate a legilor, acest drept fiind acordat şi ÎCCJ, precum şi Avocatului Poporului".

• ROMANIA LIBERA

• Liber la amenzi pentru românii fără asigurare obligatorie a locuinţei

Primarii din România nu mai au niciun motiv să amâne amenzile aplicate celor care încă nu deţin o asigurare împotriva calamităţilor, după ce perioada de graţie prilejuită de campania electorală a luat sfârşit. Bănăţenii şi ardelenii sunt mai harnici şi din acest punct de vedere. "Oamenii trebuie să înţeleagă că unde-i lege nu-i tocmeală. Am făcut toate eforturile pentru a populariza nevoia de asigurare, mai ales că agenţii societăţilor de asigurări ne-au vizitat destul de des. Acum vom trece şi la aplicarea amenzilor", anunţă ferm primarul unui orăşel din judeţul Sălaj. Ardealul şi mai ales Banatul au trecut deja la fapte în ceea ce priveşte aplicarea de amenzi celor care nu deţin încă o asigurare împotriva dezastrelor.

• Nostalgia Cadrilaterului

Destinul uneia dintre cele mai exotice părţi ale României Mari, Cadrilaterul sau Dobrogea de Sud, continuă, periodic, să revină în atenţia istoricilor şi a opiniei publice. La fel, mulţi istorici bulgari continuă să pretindă că Dobrogea de Nord, adică judeţele Constanţa şi Tulcea, ar aparţine, potrivit dreptului istoric, Bulgariei. Pentru concizie, în cuprinsul acestui articol, Dobrogea de Nord va fi desemnată cu termenul "Dobrogea", iar Dobrogea de Sud cu denumirea de "Cadrilater". Cele două entităţi au o istorie comună îndelungată, în care ele au fost mai mult timp în stăpânirea altor state decât România şi Bulgaria. Problemele legate de stăpânirea Dobrogei şi a Cadrilaterului au început în secolul XIX, după ce România şi Bulgaria şi-au dobândit independenţa faţă de Imperiul Otoman.

• Ponta spune că o nouă împărţire teritorială a ţării se va face din 2014

Premierul Victor Ponta a declarat, joi, la Suceava, că noua împărţire teritorială a României se va face din 2014, după ce în 2013 va fi introdusă în Constituţie, iar USL va propune regiunile de dezvoltare actuale, fără a se desfiinţa judeţele care există în prezent, potrivit Agerpres. "Dacă există o altă propunere mai bună negociată cu celelalte forţe politice, nu e bătută în cuie, dar noi (n.r.-USL) credem că e cel mai pragmatic pe actualele regiuni de dezvoltare (...) Judeţele rămân, aşa se întâmplă în toate ţările europene", a spus Ponta, adăugând că din 2014 vor funcţiona regiunile cu preşedinţi şi consilii regionale şi cu atribuţii foarte multe de la Guvernul central de la Bucureşti.

• O sinucidere cât un plagiat. Laşitatea lui Adrian Năstase

Adrian Năstase şi-a ratat până şi propria sinucidere şi ăsta este un lucru greu de făcut. Oamenii care s-au gândit serios la acest gest ştiu că dacă vrei s-o faci cu adevărat, o faci în singurătate - suprema singurătate - fără martori şi fără camere tv. Dacă plonjezi în abisuri metafizice precum personajul lui Dostoievski mai sus menţionat, atunci ştii ce ai de făcut. Dacă sentimentul (dez)onoarei te copleşeşte, asemeni. Dar nu la aşa ceva am asistat - fără să ne-o dorim! - în ultimele ore, ci la un simulacru de sinucidere, la un Adrian Năstase transportat "inconştient" cu ambulanţa la spital, dar care, cumva, nu era înfăşurat în bandajele însângerate ale profesioniştilor de la SMURD care - ne închipuim - au făcut o tentativă eroică şi disperată să îi salveze viaţa, ci purta la gât un elegant fular de lână - în plină vară, la 30 de grade noaptea.

• ZIARUL FINANCIAR

• Concluzia summitului ZF Bankers: Obişnuiţi-vă să trăiţi cu criza şi reorganizaţi businessul

Chiar dacă recesiunea se prelungeşte, bancherii nu se aşteaptă la o criză a creditului, afirmând că riscurile pot fi controlate. Tensiunile şi volatilitatea de pe piaţa bancară vor persista o perioadă mai lungă de timp în condiţiile în care ieşirea de criză se amână, iar instituţiile de credit vor fi nevoite să-şi schimbe strategiile, să taie costurile şi să se bazeze mai mult pe resursele locale, a fost concluzia dezbaterilor despre viitorul sistemului bancar din a doua zi a conferinţei ZF Bankers Summit 12. "Acum toată lumea se pregăteşte pentru marele salt al economiei. Am spe­­rat că 2013 va fi anul revenirii, dar lucrurile se amână şi anul viitor se conturează a fi unul tensionat. Cred că toate băncile îşi pregătesc 2-3 scenarii şi îşi fac scenarii şi analize. O economie trebuie să fie însă predictibilă, pe când noi suntem de câţiva ani în faţa unei lipse de predictibilitate şi a unei volatilităţi", a declarat ieri Mişu Negriţoiu.

• Pentru bănci, Hidroelectrica e noul Lehman Brothers

Insolvenţa Hidroelectrica ar putea îngheţa creditarea şi pentru companiile de stat, unul dintre puţinele sectoare din economie pe care bancherii s-au încumetat să-l crediteze în ultimii ani, iar efectele negative anulează eventualele câştiguri pe care statul le-ar obţine din anularea sau renegocierea contractelor bilaterale ale producătorului de energie, susţin analiştii. "Eu echivalez această insolvenţă cu efectul căderii Lehman Brothers pentru sectorul financiar din România", a declarat Ionel Blănculescu, unul dintre cei mai cunoscuţi consultanţi financiari locali. Acea mare expunere de 500 de milioane de dolari a sectorului bancar pe Hidroelectrica a transmis un semnal negativ băncilor străine. Asta s-a văzut imediat în emisiunea de titluri de stat, unde băncile au ridicat randamentele cerute", a explicat Blănculescu.

• Dacia opreşte încă două zile producţia: 100 mil. euro se "şterg" din conturile companiei

Automobile Dacia, a doua companie ca mărime din România şi cel mai mare ex­portator local, va opri pentru două zile producţia la uzina de la Mioveni, la finele acestei luni, din cauza unor probleme de aprovizionare, după ce în intervalul 18 - 19 iunie fabricaţia a fost oprită pe fondul reducerii comenzilor. "Uzina Vehicule Dacia va opri fabricaţia de vehicule în zilele de 25 şi 26 iunie. Oprirea este cauzată de dificultăţi de aprovizionare în urma grevei care a avut loc la furnizorul Sealynx din Franţa. Sectoarele care nu fac parte din fabricaţia de vehicule îşi vor adapta activitatea în funcţie de comenzi şi de acţiunile programate. În ziua de 2 iulie se va lucra normal", au declarat oficialii din cadrul Direcţiei de comunicare a Automobile Dacia.

• "Românul" Pierre Moscovici va fi propus de Franţa pentru şefia Eurogroup

Franţa vrea să propună candidatura ministrului de finanţe Pierre Moscovici, care are rădăcini româneşti, pentru şefia Eurogroup, unul dintre cei mai influenţi factori de decizie din zona euro, scrie Le Figaro. Preşedintele francez Francois Hollande se va întâlni mâine la Roma cu cancelarul german Angela Merkel, cu premierul spaniol Mariano Rajoy şi cel italian Mario Monti şi va profita de această ocazie pentru a tatona terenul în privinţa propunerii, potrivit publicaţiei germane Handelsblatt, care citează surse din anturajul lui Hollande.