REVISTA PRESEI 23.03.2012

• ADEVARUL

• Neregulile în cazul Boldea au atras atenţia lui Kövesi. Procurorul general a cerut un control la DIICOT

Procurorul general, Laura Codruţa Kövesi, a cerut un control la DIICOT, pentru a verfica dacă există nereguli în cazul Mihail Boldea. Potrivit unui comunicat remis de Parchetul General, Kovesi a dispus un control privind stabilirea modalităţilor de valorificare a informaţiilor şi măsurile dispuse de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în cazul Boldea.

• Fugarul Boldea putea fi oprit în ţară

Şeful DIICOT, Codruţ Olaru, a căutat ieri argumente fragile pentru a justifica greşelile tactice ale procurorilor gălăţeni, care l-au scăpat peste graniţă pe deputatul Mihail Boldea. Potrivit procedurii penale, vineri,16 martie 2012 - la momentul la care complicii lui Boldea au fost reţinuţi, iar deputatul a ajuns la sediul DIICOT Galaţi - procurorii puteau institui interdicţia de a părăsi ţara sau localitatea în cazul acestuia. Apoi, miercuri, după ridicarea imunităţii sale, dacă existau indicii că Boldea ar încerca să se sustragă urmării penale părăsind România, că ar influenţa martori în cauză sau că ar reprezenta un pericol social, anchetatorii puteau cere instanţei înlocuirea interdicţiei instituite iniţial cu măsura arestării preventive.

• Profitul Petrom, act de imoralitate sau de performanţă ?

Redevenţele plătite de Petrom, singura companie cu operaţiuni de extracţie din ţară sunt, într-adevăr, reduse (< mizere > în viziunea Preşedintelui României) în comparaţie cu cele suportate de companiile producătoare din alte ţări, sau cu costurile de achiziţie şi import ale celorlalţi jucători de pe piaţa românească. Acestea au fost, însă, negociate de statul român, proprietarul Petrom înainte de a fi cumpărată de către OMV. Petrom a fost găsită ţap ispăşitor pentru faptul că şi-a atins scopul declarat, cel de a obţine un profit ridicat, în condiţiile avantajoase de care se bucură chiar cu aportul statului.

• Cochrane: "lăsaţi austeritatea şi stimulii, avem nevoie de creştere economică!"

"Austeritatea nu merge în Europa", aceasta este concluzia la care din ce în ce mai mulţi analişti economici au ajuns, printre care şi John Cochrane, profesor de finanţe la Universitatea din Chicago şi editorialist pentru agenţia de ştiri Bloomberg. Cochrane este, însă, critic şi faţă de soluţiile propuse de adepţii lui John Maynard Keynes, printre care şi Paul Krugman, care susţin că soluţia la problemele economice europene, americane şi globale este reprezentată prin aplicarea de programe de stimulare prin devalorizare şi creşterea inflaţiei. "Reforma structurală" este necesară acum pentru redresarea economiei, şi "nu ceva care poate fi amânat pentru un viitor îndepărtat, după ce politicile de stimul îşi vor fi avut efectul magic" susţine Cochrane, care consideră că actuala criză economică reprezintă şi cel mai bun prilej de a implementa aceste reforme: dorinţa de a reforma va dispărea în cazul reîntoarcerii la prosperitate, iar abilitatea de a reforma va fi redusă în cazul unei noi recesiuni acute.

• Japonia, surplus comercial în urma creşterii cererii nord-americane

Bilanţul comercial al Japoniei a înregistrat o redresare surprinzătoare pe surplus în februarie, creşterea cererii din partea statelor din America de Nord contrabalansând scăderea cererii din partea Chinei precum şi creşterea importurilor energetice din Orientul Mijlociu. Informaţiile publicate joi arată înregistrarea unui mic surplus comercial de 33 miliarde de yeni (400 milioane de dolari), primul înregistrat din iulie 2011. Economiştii au estimat un deficit comercial de 120 de miliarde de yeni (1,44 miliarde de dolari) pentru luna februarie, anunţă publicaţia financiară "Financial Times". Creşterea exporturilor a fost înregistrată în special către America de Nord, care regiune reprezintă ţinta a o cincime din totalul exporturilor japoneze.

• Alaska susţine construcţia unei conducte de 40 de miliarde de dolari

BP, ExxonMobil şi ConocoPhillips sunt în negocieri despre proiectul construcţiei unei conducte de 40 de miliarde de dolari pentru a facilita exportul de gaze naturale lichefiate din Alaska în Asia, făcând, astfel, viabilă şi exploatarea unor rezerve izolate. Conform unor persoane apropiate negocierilor, cele trei companii şi autorităţile statului Alaska speră să cadă de acord săptămâna viitoare asupra rezolvării diferendului cu privire la concesiunea Point Thomson, un important teren petrolier şi de gaze naturale situat în nordul statului, anunţă publicaţia financiară "Financial Times". O înţelegere cu privire la această dispută ar permite companiilor să accelereze evaluarea comercială a construcţiei unei conducte până în sudul statului Alaska de unde gazele naturale lichefiate ar putea fi transportate către China şi alte ţări asiatice.

• 9 certificate de handicap din 10, ilegale

În Sibiu, primul judeţ verificat de Ministerul Muncii, au fost descoperite 900 de persoane care au încasat ilegal 8,2 milioane de euro. Ministrul Muncii, Claudia Boghicevici, a prezentat ieri bilanţul controlului referitor la certificatele de handicap din judeţul Sibiu. Un judeţ cu o pondere peste media naţională a persoanelor încadrate în grad de handicap. Dacă media este de 3,2 la suta de locuitori, în judeţul Sibiu existau 4,8% persoane cu handicap. După cum a concluzionat ancheta Comisiei Superioare din minister, nu există o explicaţie de ordin medical, ci este doar un caz de corupţie.

• Banii, mărul discordiei între vestul şi estul Germaniei

După mai bine de 20 de ani de la unificarea ţării, primarii din vest vor să rupă Pactul de Solidaritate care-i obligă ca, indiferent de situaţia financiară a urbelor lor, să transfere fonduri oraşelor din est. Străzi neasfaltate, clădiri în paragină, bazine de înot închise. Multe oraşe din vestul Germaniei, în special cele din zona industrială Ruhr, care se confruntă cu probleme economice, arată din ce în ce mai rău, după ce ani la rând au fost neglijate. Motivul: fonduri de miliarde de euro au fost transferate pentru reconstruirea fostei Germanii de Est, asupra căreia şi-a pus amprenta comunismul. Însă în momentul de faţă primarii din oraşele din vest vor să pună capăt plăţilor, scrie "Der Spiegel".

• CURIERUL NATIONAL

• Investiţiile, stimulate doar cu vorba

Legea privind stimularea investiţiilor cuprinde numai dispoziţii generale, fără a reglementa condiţiile de fond şi de procedură sau modalităţile concrete de acţiune. Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Ovidiu Nicolescu, spune că dacă vrem o relansare a economiei trebuie stimulat procesul investiţional şi că ordonanţa de urgenţă privind stimularea investiţiilor nr.85/2008, aprobată prin Legea nr. 78/2009, cuprinde numai dispoziţii generale, fără a reglementa condiţiile de fond şi de procedură, precum şi modalităţile concrete de stimulare a investiţiilor.

• O firmă a Sterling preia încă o parte dintr-un perimetru din Marea Neagră

"Midia Resources a obţinut aprobarea din partea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale pentru o participare în perimetrul 27 Muridava cu o întindere de 1.000 kilometri, situat în Marea Neagră, zona maritimă aparţinând României", se arată într-un comunicat al companiei canadiene. Actualii cotitulari ai concesiunii, Melrose Resources România BV şi Petromar Resources SA, vor deţine 40%, respectiv 20%. Acordul de concesiune pentru perimetrul Muridava a fost semnat în 2010, pe o perioadă de trei ani. Perioada de explorare poate fi prelungită cu trei ani, se mai arată în comunicat.

• Dan Lazăr va demisiona de la Finanţe

Dan Lazăr va demisiona din postul de secretar de stat în Ministerul Finanţelor, pe care îl ocupă din noiembrie 2010, şi va pleca la Cluj-Napoca, unde va lucra ca prorector la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB), au declarat agenţiei Mediafax surse guvernamentale. Demisia va fi depusă la cabinetul premierului Mihai Răzvan Ungureanu săptămâna viitoare, au arătat sursele.

• Vosganian: Legea energiei este "o făcătură"

Vicepreşedintele PNL, Varujan Vosganian, a declarat, ieri, că USL nu va participa la dezbaterea parlamentară a Legii energiei, arătând că este o "făcătură" prin care Guvernul "îi face cadou" preşedintelui Traian Băsescu reglementarea domeniului. Potrivit proiectului legii, conducerea viitoarei agenţii naţionale de reglementare în domeniul energetic, adică preşedintele, vicepreşedintele şi cei cinci membri ai consiliului de reglementare vor fi numiţi de către preşedintele României, iar Parlamentul îi va putea numai audia în comisiile de specialitate - "un rol de-a dreptul batjocoritor", a declarat Vosganian într-o conferinţă de presă, informează Mediafax.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Teapa Bingo Metropolis: mii de oameni inselati

Show-ul difuzat de Antena 1 a fost anulat în urmă cu cinci săptămâni. De atunci, niciun participant nu şi-a primit banii înapoi, deşi au existat promisiuni. Deşi au trecut cinci săptămâni de la anularea licenţei şi a transmiterii show-ului la televizor, SC Phoenix Games SRL, firma care organiza Super Bingo Metropolis transmis de Antena 1, nu a dat înapoi nici un ban jucătorilor care au cumpărat bilete la acest joc. Mai mulţi jucători şi vânzători de bilete la Super Bingo Metropolis au sunat în ultimele săptămâni la redacţia "Evenimentul zilei" pentru a reclama faptul că nu au primit niciun ban înapoi de la organizatorii jocului. Jucătorii ne-au spus că distribuitorii de la care au cumpărat bilete nu ştiu ce să le răspundă când îi întreabă când îşi vor primii banii înapoi pe tichetele pe care nu au mai putut să le joace. La rândul lor, vânzătorii de bilete ne-au explicat că superiorii lor nu le-au dat niciun răspuns.

• Gheorghe Barbu, administratorul celei mai mari clădiri din România, despre secretele Parlamentului

Este administratorul celei mai mari clădiri din ţară. Un Palat cu o suprafaţă de 330 de mii de metri pătraţi, iluminat de 60.000 de becuri, în care se consumă 20 de mii de topuri de hârtie pe an. Secretarul general al Camerei Deputaţilor, Gheorghe Barbu, a povestit într-un interviu acordat Evenimentului zilei cum s-a descurcat cu întreţinerea unei Case atât de mari pe perioada crizei.

"Păcănelele" Loteriei, din nou la control!

Încadrate ca slot maşini în 2010, aparatele Loteriei sunt luate iar la puricat. Compania este acuzată că nu a achitat taxe şi impozite pentru acestea. Inspectorii Biroului Român de Metrologie Legală (BRML) verifică din nou, zilele acestea, aparatele Loteriei Naţionale, pe care instituţia le-a încadrat în acte ca video-loterie, iar BRML, ca slot maşini. Decizia Biroului determină Loteria să achite taxe şi impozite de 350 de milioane de euro. Conducerea Gărzii Financiare a cerut reprezentanţilor BRML, încă de pe 15 iunie 2010, să verifice dacă cele 6.273 de aparate ale Loteriei sunt video-loterie, aşa cum scrie în actele oficiale, sau slot-maşini.

• Cel mai cutremurător film despre China: VEZI de ce se apropie de prăbuşire economică

Despre oraşele fantomă ale Chinei s-a mai scris, însă cel mai cuprinzător film în care să fie atât de bine surprins acest fenomen a început să circule intens pe internet deşi el a fost publicat în urmă cu aproape un an. Publicaţia 247wallst.com scria ieri că recesiunea din China tocmai a început. Profeţia despre prăbuşirea economică a lui Roubini pare să se împlinească. Mii de blocuri construite degeaba, milioane de case în care nu locuieşte nimeni şi milioane de chinezi care nu îşi permit să locuiască într-o casă. Prima piesă de puzzle este reprezentată de apartamentele cu două camere în care stau nu mai puţin de 10 chinezi. O altă piesă de puzzle sunt străzile goale ale unui oraş în care la 11 dimineaţa nu circulă nimeni. Ordos, este cel mai cunoscut oraş fantomă. Aici a fost construit un campus, proiectat ca să găzduiască 2,3 de milioane de studenţi, dar acum nu locuiesc decât maximum 30.000. Conform calculelor LA Times, sunt cel puţin 1.700 de miliarde de dolari din bugetul guvernului chinez înghiţiţi de proiecte de acest gen.

• Seceta ţine pe uscat "băieţii deştepţi" de la Hidroelectrica

Lăcomia s-a întors împotriva căpuşelor: multe contracte, puţină apă. Contractele preferenţiale de furnizare a energiei electrice au mari şanse de-a fi reziliate, însă principala pârghie a statului contra "băieţilor deştepţi" este una care se aplică deja, începând din toamna anului trecut. Este vorba de clauza de forţă majoră, care permite companiei ca, în caz de secetă prelungită, să nu-şi acopere integral obligaţiile. Clauza a fost prelungită succesiv, cel mai recent chiar în această lună, şi pune intermediarii în situaţia de-a căuta furnizori pe piaţa liberă, la preţuri uneori mai mari decât cele pentru care găsiseră clienţi.

• JURNALUL NATIONAL

• Guvernul extinde acordul cu Chevron. În plin scandal privind riscurile de mediu, Guvernul a aprobat acordurile petroliere pentru trei perimetre în Dobrogea

Chevron a primit undă verde pentru începerea explorării pe cele trei perimetre din Dobrogea, în suprafaţă totală de aproximativ 300.000 de hectare. Gigantul american a fost singura companie pentru care Guvernul a aprobat acordurile petroliere în şedinţa de marţi, deşi mai stau la coadă şi alte companii. Aprobările vin în contextul în care locuitorii din Bârlad şi zona înconjurătoare, unde Chevron deţine alt perimetru, au protestat ieri împotriva exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică. De asemenea, vin după ce oficialii companiei americane s-au întâlnit în urmă cu câteva săptămâni cu premierul Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul Economiei, Lucian Bode, şi ministrul Dezvoltării, Cristian Petrescu.

• Ambasadorul României la Sofia îl contrazice pe ministrul român de Externe: România nu are pretenţii teritoriale faţă de Bulgaria

Revoltă în diplomaţia românească sau tentativă de dregere a busuiocului? Ambasadorul României la Sofia, Anton Păcureţu declară că România nu are pretenţii teritoriale faţă de Bulgaria, ceea ce infirmă afirmaţiile de acum două zile ale ministrului de Externe, Cristian Diaconescu, care susţine că "există o zonă în litigiu în ceea ce priveşte chiar frontiera de stat, marea teritorială dintre România şi Bulgaria". Anton Păcureţu s-a întâlnit, azi, la Sofia, cu Dimităr Ţamcev, adjunctul ministrului bulgar de Externe, iar anunţul privind poziţia lui Pădureţu a fost făcut de biroul de presă al ministerului de Externe al ţării vecine.

• Taxa pe tranzacţiile financiare ne-ar scuti de plăţi la bugetul UE de peste 600 milioane de euro

Aplicarea unei taxe pe tranzacţiile financiare la nivelul Uniunii Europene ar reduce contribuţia României la bugetul comunitar cu peste 600 de milioane de euro în 2020, potrivit estimărilor Comisiei Europene, făcute publice joi pentru prima dată. Comisia estimează că, în 2020, contribuţia naţională a României la bugetul Uniunii Europene ar urma să fie redusă cu 634 milioane de euro, în cazul adoptării unei taxe pe tranzacţiile financiare de la 1 ianuarie 2014. Estimările Bruxellesului mai relevă că, la nivelul UE, contribuţia totală a statelor membre ar fi redusă cu 50%, echivalentul a 54 de miliarde de euro în 2020.

• NATIONAL

• Cora pleaca din Romania!

Ziarul National a intrat in posesia unei informatii socante: grupul belgian Louis Delhaize, care detine magazinele Cora, va pleca din Romania, avand intentia sa se mute in Ucraina si, mai departe, in tarile vechiului bloc sovietic! Cele opt hipermarketuri ale grupului ar urma sa fie cumparate de Auchan. Din 2003 si pana in 2011, magazinele Cora au produs venituri de aproximativ opt miliarde de lei (aproape doua miliarde de euro) si profituri nete de peste 300 de milioane de lei.

• Vosganian: "Lucram la o motiune de cenzura ce ar putea fi depusa in 7 aprilie"

Vicepresedintele PNL Varujan Vosganian a declarat, joi, ca USL lucreaza la motiunea de cenzura privind UMF Targu Mures, fiind posibil ca anuntul depunerii acesteia sa coincida cu organizarea congresului USL. "Lucram la aceasta motiune de cenzura si nu am stabilit inca data, suntem insa acum extrem de preocupati de a incheia procedurile privind alegerile locale si de a le incununa cu un mare eveniment la Bucuresti, care sa prezinte opiniei publice varianta noastra. Este foarte posibil ca aceste doua initiative politice, cea de consolidare a aliantei si cea de depunere a motiunii de cenzura, sa coincida", a declarat Vosganian, intr-o conferinta de presa la sediul PNL.

• Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein: "Monica Macovei e mentorul meu!"

Ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein, a declarat, joi, ca Monica Macovei este "mentorul" sau si prima persoana pe care o suna atunci cand vrea sa afle pentru ce trebuie sa pledeze legat de reforma justitiei din Romania. "Monica Macovei pentru mine este inima reformei sistemului judiciar de aici, din Romania", a spus ambasadorul SUA, intr-o conferinta cu participare internationala pe teme de justitie. El a spus ca Macovei este "mentorul" sau. "A fost ministru al Justitiei aici, membru al PE, dar cel mai important lucru pentru mine este ca ea este mentorul meu", a spus Gitenstein.

• SRI arunca bomba: "Am sesizat procurorii inca din 2008 despre cazul Boldea!"

SRI a sesizat inca din anul 2008 organele in drept despre cazul Boldea, a declarat, joi, seful Biroului de presa al SRI, Sorin Sava. Sava a precizat ca SRI si DIICOT au avut o relatie corecta, de cooperare. "Conform celor afirmate si de domnul Codrut Olaru, seful DIICOT, reiterez ca SRI si DIICOT au avut o relatie corecta, de cooperare", a spus Sava. Acesta a precizat ca inca din 2008 SRI a sesizat organele in drept despre cazul Boldea. Acesta a mentionat ca SRI a actionat potrivit legii si a intreprins strict masurile solicitate de procurori, fara a face vreo precizare referitoare la durata indelungata de la momentul sesizarilor facute de Serviciu si pana cand procurorii au trecut la anchetarea lui Boldea.

Jeffrey Franks ia in ras majorarile salariale

Seful delegatiei FMI in Romania, Jeffrey Franks, a izbucnit in ras cand a auzit ca Guvernul vrea sa majoreze salariile bugetarilor cu 15%. Franks sustine ca nu este "loc" pentru majorari mai mari de 5%. Oficialul FMI sustine ca se astepta sa se ajunga la astfel de promisiuni care bugetari intr-un an electoral, dar a avertizat ca majorarea va fi modesta.

• PUTEREA

• Gaura lui Drăghia - 100 de milioane euro fonduri nerambursabile

Directorul General al Companiei Naţionale de Autostrăzi, Daniela Drăghia, are o apetenţă deosebită pentru aplicarea în mod vădit a măsurilor abuzive. Chiar dacă judecătorii Curţii de Apel au cerut reanalizarea ofertelor pentru construirea unui tronson din autostrada Timişoara-Lugoj, după ce Tehnologica Radion a cerut în instanţă reevaluarea licitaţiei, Daniela Drăghia s-a gândit să anuleze procedurile, pe motiv că ofertele sunt inacceptabile şi neconforme. Odată cu decizia de anulare a licitaţiei, Ministerul Transporturilor pierde o finanţare europeană de aproximativ 100 milioane de euro, fiind obligat să finanţeze de la buget construcţia celor 23 km de autostradă.

• Impozite pentru ţăranii comercianţi

Ţăranii care îşi vând la piaţă recoltele scapă anul acesta de impozitare, dar este posibil ca de anul viitor să devină şi ei contribuitori la bugetul statului. Există o rezistenţă susţinută din partea agricultorilor de a se înregistra la Fisc, chiar dacă veniturile lor provin din activităţi comerciale care, potrivit legii, sunt supuse impozitării. Tanczos Barna, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a declarat că agricultorii care produc pentru piaţă, dar care au un volum de activitate comercială semnificativ, trebuie să intre în rândul plătitorilor de impozite.

• Băncile pierd mii de procese din cauza lăcomiei

Contractele încheiate cu băncile conţin clauze abuzive, iar nivelul de dobândă stabilit ca fix nu se respectă, a declarat ieri Marius Coltuc, avocat al Casei de avocatură Coltuc. Acesta susţine că băncile au pierdut circa 1.000 de procese intentate de propriii clienţi de la sfârşitul lui 2011 până în prezent. Principalele nereguli reclamate de clienţii băncilor se pot observa uşor dacă se analizează cererile de chemare în judecată, a precizat Coltuc.

• ROMANIA LIBERA

• Scandalul Boldea, sub ochii misiunii de control a UE. Plecarea deputatului din ţară, fără restricţii, poate afecta intrarea în Schengen

Scandalul referitor la imunitatea parlamentară şi trecerea frontierelor fără probleme pentru demnitarii-infractori se derulează în direct la TV, în faţa misiunii Comisiei Europene, venită în ţara noastră pentru a verifica modul în care instituţiile statului şi legislaţia luptă împotriva corupţiei. Scandalul "Boldea" poate afecta interesele României deoarece reprezintă un argument pentru ca membrii misiunii Comisiei Europene, aflaţi în România în control, să critice legea care protejează infracţiunile demnitarilor şi să ne dea notă proastă, blocând astfel, din nou, intrarea noastră în spaţiul Schengen.

• Cazul Boldea şi Sistemul ticăloşit

Cazul Boldea este ca o ceapă: Cu cât desfaci mai multe straturi, cu atât mirosul devine mai înţepător. Este mirosul insuportabil al corupţiei generalizate şi al Sistemului ticăloşit care sufocă România. Mai întâi, ceva este putred la DIICOT. Codul de procedură penală prevede trei şi numai trei măsuri preventive restrictive de libertate: interdicţia de a părăsi localitatea, interdicţia de a părăsi ţara şi reţinerea sau arestarea preventivă. Cum Mihail Boldea era deputat, el beneficia de imunitate şi, prin urmare, nu putea fi reţinut sau arestat decât cu avizul Camerei Deputaţilor. Cu toate acestea, procurorii DIICOT au ales să ceară arestarea asumându-şi riscul ca în intervalul scurs între cererea adresată Camerei şi acordarea avizului, Boldea să părăsească ţara nestingherit, ceea ce, evident, s-a şi întâmplat.

• "Mama tuturor fraudelor": India, păgubită cu 210 miliarde de dolari

India pare să fi pierdut nu mai puţin de 210 miliarde de dolari în ceea ce unul dintre politicienii opoziţiei a numit "mama tuturor fraudelor", scrie siteul msnbc.com, citat de Realitatea.net. Un raport redactat de instituţia de audit a estimat că banii au fost pierduţi în momentul în care minele de cărbuni deţinute de stat au fost vândute operatorilor privaţi la preţuri mici. Proiectul de raport al instituţiei de audit, obţinut de Times of India, critică alocarea a 155 de câmpuri carbonifere către 100 de companii, între 2004 şi 2009, şi întreabă de ce nu au fost atribuite companiei care a oferit cel mai mare preţ.

• ZIARUL FINANCIAR

• Peste două miliarde de euro s-au risipit printre degetele statului pentru lucrările de construcţii din 2009 şi 2010

Statul a făcut achiziţii prin sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP) de peste 10 miliarde de euro în doi ani, 2009 şi 2010, doar pentru lucrări de construcţii, fie că este vorba de infrastructură, şcoli, spitale, locuinţe sau altele, potrivit calculelor ZF pe baza unui studiu al Institutului pentru Politici Publice, iar aceleaşi rezultate ar fi putut fi obţinute cu cheltuieli mai reduse cu circa 23%. Acesta este unul dintre puţinele studii care analizează modul în care sunt gestionaţi şi cheltuiţi banii pentru achiziţii publice. Informaţiile sunt cu atât mai importante cu cât se cunoaşte că, cel puţin în domeniul construcţiilor, unele proiecte ajung să coste mult mai mult decât în momentul atribuirii contractului, fără motive întemeiate însă.

• Românii încă ocolesc băncile şi creditarea frânează din nou

Cererea de credite din partea populaţiei a rămas slabă şi la începutul acestui an, numărul rapoartelor eliberate de Biroul de Credit la solicitarea băncilor de a afla informaţii despre clienţii potenţiali coborând la 293.000 şi respectiv 320.000 de interogări în ianuarie şi februarie. Numărul clienţilor potenţiali verificaţi de bancheri crescuse spectaculos în primăvara anului trecut pe fondul promoţiilor lansate de bănci pentru ca ulterior cererea de credite să se stabilizeze pe palierul de 400.000 de solicitări pe lună. Cererea a scăzut însă pe final de an şi a ajuns la 350.000 de interogări în luna decembrie.

• Germania atacă planul francez "Cumpără fabricat în Europa", deoarece se teme că acesta va supăra China, cel mai mare investitor străin al ei

Germania a atacat o proaspătă pro­punere a Comisiei Europene (CE) de a i se permite să restricţioneze accesul com­paniilor din afara Uniunii Euro­pene la contractele guvernamentale dacă jucătorilor europeni li se pun obstacole în câştigarea de licitaţii în străinătate. Berlinul consideră că propunerea, încurajată puternic de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, ar trimite "semnale protecţioniste" Beijingului, care ar putea riposta. China este principalul investitor străin al Germaniei, cea mai mare economie europeană.

• BCE vs. Citigroup: Ce a fost mai greu din criză a trecut - Ba nu!

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi alimentează valul de optimism care începe să acopere zona euro asigurând că greul crizei datoriilor a fost depăşit, iar băncile europene primesc vot de încredere din partea fondurilor de investiţii americane, care-şi majorează deţinerile de datorii emise de acestea. Însă economistul-şef al băncii americane Citigroup, Willem Buiter, a avertizat că problemele Europei n-au fost decât întârziate, iar răul urmează să vină, scrie presa internaţională.

• Goldman scanează mail-urile angajaţilor în căutarea cuvântului "muppet"

Goldman Sachs, cea mai influentă, dar şi blamată bancă americană, a început să "scaneze mailurile angajaţilor în cău­tarea cuvântului < muppet > sau a altor denumiri prin care aceş­tia se referă la clienţi într-un mod peiorativ", scrie CNBC. Analiza mail-urilor vine după ce unul dintre directorii băncii, Greg Smith şi-a publicat în The New York Times scrisoarea de demisie în care spunea că mai mulţi manageri ai Gold­man făceau referire la clienţi în mail-urile interne folo­sind termenul "muppet". În SUA, cuvântul "muppet" duce cu gândul la păpuşile din The Muppet Show, dar în Marea Britanie acesta este folosit în sens peiorativ pentru a califica o persoană drept "prostănacă". Smith spune în scrisoare că la Goldman cultura organizaţională s-a schimbat de la una care promova "munca în echipă, integritatea şi binele clientului" la un me­diu în care exploatarea clientului cu scopul de a obţine profit a devenit un lucru obişnuit, "un mediu toxic şi distructiv".