REVISTA PRESEI 24.07.2014

• ADEVARUL

• De unde vine "laşitatea" Europei faţă de Rusia

Dincolo de dependenţa de petrolul şi gazele ruseşti, Europa şi Rusia sunt legate de comerţul bilateral în valoare de sute de miliarde de euro, iar aplicarea unor sancţiuni economice pentru ruşi ar afecta fără îndoială şi economia UE. Dependenţa europenilor de petrolul şi gazele Rusiei împiedică, din start, orice plan ferm de a izola economia rusă. Niciunul dintre cele două blocuri nu s-ar putea descurca pe termen scurt în cazul în care europenii refuză să mai cumpere energie de la ruşi sau, dimpotrivă, ruşii ar sista exporturile către Europa. Pe scurt, 30% din gazele pe care le consumă europenii vin din Rusia, la fel şi 33% din ţiţei. De cealaltă parte, ruşii câştigă peste 80 de miliarde de dolari doar din vânzarea de gaze către Europa - adică jumătate din veniturile totale ale Gazprom. Totodată, 80% din ţiţeiul exportat de ruşi a mers în Europa. Investiţiile vesticilor în Rusia sunt văzute de unii drept o garanţie că sancţiuni adevărate nu vor fi aplicate nicicând. La trei zile după ce NATO a anunţat că suspendă toate operaţiunile cu Rusia din cauza acţiunilor acesteia în Ucraina, Exxon a prezentat noi planuri pentru exploatarea în parteneriat cu Rosneft.

• Cine vinde arme Rusiei

În timp ce Franţa este cap de afiş la refuzul de anula contractele de 1,2 miliarde de Euro cu Rusia, pentru livrarea a două nave de război Mistral de ultimă generaţie, un raport al Parlamentului britanic dezvăluie exporturile de armament ale Londrei pentru vecinul din Est. Documentul a făcut deliciul presei britanice şi a celei europene, fiind publicat la numai 24 de ore după ce premierul britanic David Cameron cerea impetuos impunerea unui embargo al armelor pentru Rusia şi critica dur guvernul de la Paris pentru contractele Mistralului cu Moscova. Raportul parlamentarilor britanici a descoperit că 251 de licenţe pentru export încă sunt valabile, pentru contracte în valoare de aproximativ 190 milioane de Euro. Berlinul exporta tehnologie militară de vârf prin compania Rheinmettal, având printre altele un contract de 140 milioane de Euro cu Rusia, pentru a construi un centru de formare şi antrenament în Mulino, unde vor fi antrenaţi 30.000 de soldaţi ruşi anual. Unul dintre cei mai importanţi exportatori de arme către Rusia este Italia, care a avut un contract de 800 de milioane de Euro pentru a producerea de vehicule blindate.

• Admitere la Medicină: Geneza şi exodul medicilor români

Miercuri a avut loc examenul de admitere pentru o nouă tranşă de studenţi pe care Universitatea "Carol Davila" îi va pregăti să devină doctori. Din păcate, cei mai mulţi sunt hotărâţi să plece din ţară la finalul studiilor. Anul acesta, admiterea de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) "Carol Davila" din Bucureşti nu a atras la fel de mulţi candidaţi ca anul trecut, în ciuda aşteptărilor. Dacă în 2013, în jur de 4.500 de candidaţi se băteau pe locurile de la Medicină, aproape 3.800 de absolvenţi de liceu au dat ieri admiterea la UMF "Carol Davila" şi au avut de ales o singură specializare la care au dat examen. Şi concurenţa a fost mai mică, iar preferinţele schimbate. Specializările cu cea mai mare concurenţă, 5,6 candidaţi pe loc, sunt Asistenţă şi Tehnică Dentară sau Balneofiziokinetoterapie de la Facultatea de Asistenţă medicală generală şi Moaşe, în timp ce anul trecut au fost aproape 10 pe loc la Medicină Dentară.

• Cum voiau separatiştii pro-ruşi să împiedice ancheta privind doborârea cursei MH17

Serviciile britanice de informaţii au dovezi potrivit cărora rebelii proruşi din Ucraina ar fi discutat despre răspândirea unor fragmente din alte avioane la locul prăbuşirii cursei MH17, pentru a sabota investigaţia în cazul catastrofei aviatice de joi, relatează Sky News, citat de Mediafax. Rebelii plănuiau să saboteze investigaţia în cazul prăbuşirii avionului Malaysia Airlines, răspândind fragmente din alte avioane la locul catastrofei, potrivit unor surse citate de Sky News. Serviciile britanice de informaţii au interceptat comunicaţii între rebelii proruşi, care discutau despre încercări deliberate de a altera scena dezastrului. Potrivit dovezilor, rebelii vorbeau inclusiv despre mutarea unor rămăşiţe ale victimelor de pe câmpul din Grabavo, unde a fost doborât avionul malaysian. Surse din cadrul Guvernului britanic au adăugat că rebelii intenţionau de asemenea să trimită cutiile negre ale avionului la Moscova.

• Geoană nu a renunţat încă la Cotroceni

Senatorul PSD Mircea Geoană pare că nu a renunţat la visul prezidenţial. Potrivit unor surse politice, Mircea Geoană se gândeşte să candideze independent la alegerile din noiembrie. Un sondaj realizat de CURS, la comanda Fundaţiei România Noastră, înfiinţată chiar de Mircea Geoană, îl plasează pe acesta pe primul loc, cu 40% din sufragii, în turul I şi câştigător al finalei prezidenţiale în faţa lui Klaus Iohannis, candidatul cu cele mai mari şanse pe partea dreaptă. Însă, conform sondajului, Geoană ar obţine acest rezultat în calitate de prezidenţiabil PSD, şi nu independent, mişcare prin care fostul lider al PSD îşi consolidează statutul de rezervă perfectă pentru Victor Ponta. În cazul în care premierul nu va candida, în cele din urmă, la preşedinţie, Mircea Geoană are cele mai mari şanse să intre în cursă.

• Lovitură pentru Putin: fondul suveran al Norvegiei îşi revizuieşte investiţii de 8 miliarde de dolari în Rusia

Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare din întreaga lume, cu active de 890 de miliarde de dolari, îşi revizuieşte investiţiile de 8 miliarde de dolari, pe măsură ce Uniunea Europeană ia în considerare înăsprirea sancţiunilor împotriva Rusiei. Guvernul norvegian a anunţat că este gata să îşi ajusteze deţinerile fondului său pentru a reflecta schimbarea climatului geopolitic, scrie Bloomberg. Comisia Europeană va prezenta propunerile sale "ţintite" mâine. Norvegia nu este stat membru al Uniunii Europene, dar susţine o nouă rundă de sancţiuni. "Dacă investiţiile fondului vor fi afectate de sancţiunile economice împotriva Rusiei, pe care Norvegia le susţine, atunci vom face ajustările necesare pentru a ne acomoda la noua situaţie", a anunţat Runar Malkenes, un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe norvegian. Fondul suveran al Norvegiei avea la finele anului trecut investiţii de circa 8 miliarde de dolari în Rusia, din care 3,6 miliarde de dolari în acţiuni şi 4 miliarde de dolari în titluri de stat şi obligaţiuni emise de companii ruse.

• Armand Goşu: Serviciile secrete ruseşti ar putea pregăti eliminarea liderilor separatişti pentru că ştiu prea multe

Armand Goşu, istoric şi redactor-şef al "Revistei 22", şi Şerban Cioculescu, cercetător ştiinţific în domeniul studiilor de securitate la Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară din Bucureşti, au fost invitaţii emisiunii Adevărul Live şi au încercat să desluşească, chestionaţi de Ioana Lupea, de ce tragedia din Ucraina schimbă jocul geopolitic. Atât Şerban Cioculescu, cât şi Armand Goşu susţin că strategia Rusiei de a se dezvinovăţi, aducând pretinse dovezi că un avion de luptă ucrainean ar fi lansat racheta nu este credibilă. Armand Goşu nu crede că Rusia se va distanţa de grupările separatiste, dar ar putea să-i facă să dispară. "Serviciile secrete ruseşti ar putea pregăti eliminarea liderilor separatişti pentru că ştiu prea multe. Iar Moscova nu-şi poate permite ca aceştia să fie capturaţi de trupele ucrainene", arată istoricul.

• Cum şi-a propus gigantul rus Gazprom să cucerească vestul României: Vor fi investiţi peste 600 de milioane de euro

Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus, prin NIS Petrol, subsidiara din Serbia, a stabilit un plan de bătaie pe termen lung în judeţul Timiş. După câţiva ani în care a tatonat terenul în Timişoara şi în toată zona de vest a României, gigantul petrolier rus Gazprom a decis strategia de dezvoltare: patru perimetre în judeţul Timiş (Biled, Periam, Jimbolia şi Crai Nou), care vizează exclusiv resurse convenţionale - ţiţei şi gaze naturale, legarea întregii zone de rafinăria de la Pancevo, construirea de oleoducte şi depozite de combustibil, şi nu în cele din urmă, lărgirea numărului de benzinării Gazprom. Gazprom vrea să investeasca până în 2015 câteva sute de milioane de euro în România.

• BANCHERUL

• Isarescu i-a cerut lui Draghi ca si bancile cu capital romanesc, nu doar cele straine, sa primeasca acces la lichiditati de urgenta in euro de la BCE

Aflat in Italia, la Roma, unde a participat la o conferinta a UniCredit, guvernatorul Mugur Isarescu a spus ca-i va cere italianului Mario Draghi, seful Bancii Centrale Europene (BCE), ca si bancile cu capital romanesc, nu doar cele straine din Romania, sa aiba acces la lichiditati de urgenta oferite de BCE, in conditiile in care Romania este gata sa intre in Uniunea Bancara, inaintea adoptarii monedei euro. Mugur Isarescu a sustinut, in prezentarea de la conferinta UniCredit, ca in aceste fel s-ar atinge doua obiective: 1. Bancile romanesti ar avea acces de urgenta la lichiditati in euro pe termen scurt, in conditii de stres sever sau iminent pentru stabilitatea financiară a tarii; 2. S-ar elimina dezavantajul bancilor cu capital romanesc fata de cele straine, care au acces indirect la lichiditati in euro prin intermediul bancilor-mama

• CURENTUL

• Ilie Carabulea se întoarce în arest

Curtea de Apel Bucuresti a decis arestarea preventivă a omului de afaceri Ilie Carabulea, pentru că ar fi luat legătura cu mai mulţi martori şi a instalat la domiciliul său un sistem de monitorizare video a sediului Carpatica Asig. Potrivit Mediafax, hotărârea nu este definitivă şi poate fi contestată la instanţa supremă, însă este executorie, astfel că omul de afaceri va fi dus, din nou, în arest. Prin decizia de astăzi, instanţa a devansat termenul la care urma să judece propunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de arestare preventivă a lui Carabulea. Ilie Carabulea este judecat alături de Dan-Radu Ruşanu şi Constantin Mârzac în dosarul "Carpatica" şi a mai fost arestat preventiv, tot la propunerea DNA, măsura fiind înlocuită ulterior cu arestul la domiciliu.

• Hrebenciuc fals în declaraţia de avere. De frică

"Nu sunt tâmpit să vină DNA pe urmele mele" explica Hrebenciuc felul în care se ferea el să vorbească la telefon, unor ziarişti de la Cotidianul, prin 2008. După câştigarea alegerilor prezidenţiale de către Traian Băsescu în decembrie 2004, Hrebenciuc şi-a adăpostit averea, devenind unul dintre cei mai săraci politicieni din România, statut pe care l-a păstrat până astăzi. Ceea ce este cel mai surprinzător în stilul de viaţă al lui Hrebenciuc este că acesta cheltuieşte tot ce încasează el şi cu soţia, angajată la NuclearElectrica. Doamna Hrebenciuc încaseaza peste 12.000 de lei pe lună iar el peste 5000. Familia Hrebenciuc deşi nu are locuinţă proprie nu economiseşte niciun leu şi mai mult, începând cu 2009 şi-a cheltuit şi aproape toţi banii din conturi. Astfel, în anul 2009 Hrebenciuc a cheltuit fără a cumpăra nimic important 50.000 de EURO din conturi şi 40.000 EURO din salarii adica o medie de 7500 Euro pe lună. În anul 2010 a cheltuit in medie 3500 euro pe lună, în 2011 peste 3700 Euro lunar şi în anii următori peste 4000 de Euro pe lună.

• CURIERUL NATIONAL

• Imobilele noi, garantate şi nu prea

Dezvoltatorii oferă, de obicei, o garanţie de 2-3 ani, dar pentru vicii de construcţii ascunse. Unii dezvoltatori nu trec în contracte această responsabilitate, dar sunt obligaţi prin lege să repare astfel de daune. Cumpărătorii trebuie să fie la curent atât cu valabilitatea, cât şi cu ce poate acoperi fiecare tip de garanţie prevăzută prin contract şi prin lege. Achiziţia unui apartament, a unei locuinţe, într-un ansamblu rezidenţial nou, ar trebui să fie mai puţin lipsită de bătăi de cap, decât cea a unei locuinţe într-o clădire veche. Dacă în cazul unor locuinţe în blocuri vechi este normal să fim mai atenţi la eventualele defecte pe care le poate avea, în cazul unei locuinţe noi, cumpărătorii au tendinţa să fie mai relaxaţi.

• Trei fâsâieli din băşica imobiliară

Nu mai sunt nici spectacolul şi nici zgomotul de la căderea pieţei imobiliare de acum cinci ani. Dar nici rost de revenire nu e! Băşica imobiliară continuă să se dezumfle pe acordul unor sunete ale unor fâsâieli lamentabile. Vânzări cu bucata pentru nişte dezvoltări rezidenţiale lansate iniţial ca business-uri de zeci de milioane de euro, datorii achitate într-un ritm agonizant sau abandonate de-a dreptul şi câteva speranţe de doi bani pentru imobiliari. Sectorul de real estate rămâne perdantul unei economii pe care el însuşi a dus-o în ruină la sfârşitul deceniului trecut împreună cu prietenii din bănci. Ar fi mult de construit în România, dar atât de multe lucruri au rămas strâmbe din "boom"-ul imobiliar încât nu se mai pune piatră pe piatră. Protagoniştii piesei imobiliare a "creşterilor fără sfârşit" au încă de digerat pierderile greşelilor din trecut. Şi o fac în ritm de melc, iertaţi de securea scadenţelor la credite de către băncile la fel de avariate.

• Cel mai important indice al comerţului global, la minimul ultimelor trei decenii

Indicele Baltic Dry, care măsoară costul contractării transportului maritim al materiilor prime, a coborât în zona minimului crizei din 2008 şi la cel mai scăzut nivel al lunii iulie din ultimii 28 de ani. Războaie valutare, crize geopolitice nerezolvate (Siria, Insulele Senkkaku, Ucraina) şi sancţiuni ale puterilor industriale vestice împotriva Rusiei. Acesta este peisajul deloc încurajator pentru comerţul internaţional şi pentru o vigoare mai ridicată a economiei globale. Din martie 2013, când consensul analiştilor indica un avans de peste 3% al Produsului Intern Brut la nivel planetar, prognoza s-a redus până la 2,49% la jumătatea acestei luni. Este vorba numai despre o percepţie? Date concrete din piaţa transportului transcontinental ne spun că nu. Marţi indicele Baltic Dry a coborât la 723 de puncte, un nou minim al ultimului an, conform datelor furnizate de Bloomberg.

• Exporturile româneşti în China au crescut cu aproape 30%

Volumul total al schimburilor comerciale dintre România şi China a înregistrat valoarea de 1,6 miliarde de dolari, în primele 5 luni ale anului, în creştere cu 26,2% faţă de perioada similară din 2013, potrivit Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIIB). În urmă cu două zile a fost organizat Forumul de afaceri româno-chinez. Exporturile româneşti pe piaţa chineză s-au cifrat la 324,7 milioane dolari, mai mult cu 31,6% comparativ cu intervalul corespunzător din 2013. Importurile din China au ajuns la aproape 1,28 miliarde dolari, cu 24,9% mai mari în comparaţie cu primele cinci luni din anul precedent.

• Profitul net al EximBank a crescut cu 30% la şase luni

EximBank a realizat în primul semestru al acestui an un profit net de 32 de milioane lei, în creştere cu 29% faţă de rezultatul obţinut în primele şase luni de anul trecut, volumul total al expunerilor noi ridicându-se la 475 de milioane lei, potrivit unui comunicat al băncii. Din volumul expunerilor noi acordate (atât în nume şi cont propriu, cât şi în numele şi contul statului), circa 90% au fost orientate către finanţarea companiilor, diferenţa reprezentând scrisori de garanţie bancară sau plafoane multiprodus.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Câţi bani a recuperat Fiscul de la "greii" din fotbal condamnaţi în "Dosarul Transferurilor"

Inspectorii Fiscului au pus în executare sentinţa Curţii de Apel Bucureşti dată în "Dosarul Transferurilor" şi încearcă să recupereze prejudiciul de aproape 13 milioane de euro. În acest dosar au fost condamnaţi cu executare: Ioan Becali, Victor Becali, Cristi Borcea, Mihai Stoica, Gică Popescu, Gigi Neţoiu, Jean Pădureanu şi George Copos.

• Cine va achita nota de plată a disputei: uite CAS, nu e CAS?

Dacă sursele de venituri şi cheltuielile vor rămâne neschimbate, iar CAS va scădea cu 5%, deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB, în 2015. Este pragul peste care orice stat membru al Uniunii Europene devine subiect al unei proceduri de deficit excesiv cu implicaţii financiare, în special la capitolul fondurilor structurale. Însă, efectele vor fi mai dramatice, pentru că România nu îşi propune, în niciun caz, limita de 3%, ci una mult mai ambiţioasă, de 1,4% din PIB în 2015. Compactul fiscal, semnat în aprilie, obligă România să-şi întărească poziţia bugetară, printr-o micşorare a deficitului. Deja, ţinta de deficit este afectată de subevaluarea efectului neimpozitării profitului reinvestit asupra încasărilor. Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, arată că bugetul va pierde 2,5 miliarde lei anul viitor, din această cauză. Alte 6 miliarde de lei se vor adăuga deficitului prin scăderea CAS cu 5% şi încă pe atât din ajustarea cerută de Compactul fiscal pentru celebrul de acum MTO (Medium Term Objective), care implică restrângerea soldului cu 0,8% din PIB.

• Cât câştigă o familie de români cu 15 copii, în Marea Britanie. Cazul care a uimit presa britanică

Cazul familiei Toma a atras atenţia mai multor publicaţii din Marea Britanie. Soţii Toma au împreună 15 copii, trăiesc într-un apartament de trei camere, în Londra şi primesc de la stat o alocaţie de 55.000 de lire pe an. Familia a ajuns în capitala Angliei în anul 2012, sperând că acolo îşi vor putea construi o viaţă mai bună. Pentru o putea primi o locuinţă, soţii Toma au fost nevoiţi să mintă, spunând că au doar şase copii, nu 15. Astfel, ei au reuşit să obţină un apartament de trei camere, în nord-estul Londrei. În plus, aceştia primesc lunar o alocaţie în valoare de 4.600 de lire. Capul familiei, de profesie electrician, are un salariu de 1.800 de lire pe lună, ceea ce îi ajunge familiei pentru a acoperi cheltuielile casei. Adunat cu ajutorul pe care aceştia îl primesc, reiese faptul că aceştia au anual un venit de 76.000 de lire.

• Gaza: peste 680 de palestinieni ucişi în 16 zile de ofensivă israeliană

Peste 50 de palestinieni au fost ucişi miercuri, în a 16-a zi a ofensivei militare israeliene contra Fâşiei Gaza, ridicând la mai mult de 680 bilanţul victimelor palestiniene, dintre care majoritatea civili, potrivit serviciilor de urgenţă locale, citate de AFP. Pe de altă parte, 34 de israelieni au murit de la începutul conflictului la 8 iulie: 32 de soldaţi ucişi majoritatea în lupte în Gaza şi doi civili morţi în căderea de obuze în Israel trase din Gaza, potrivit armatei. Un lucrător thailandez a a murit de asemenea într-un tir de obuz palestinian.

• JURNALUL NATIONAL

• Iacobescu demolează clanul Băsescu

Eugen Iacobescu, procurorul scos forţat la pensie în 2011, după ce a ajuns cu ancheta Bercea Mondial la familia preşedintelui Băsescu, face dezvăluiri devastatoare pentru gradul de corupţie din sistemul de Justiţie. Într-un interviu de o oră şi jumătate la Antena 3, el a prezentat modul total abuziv în care a fost înlăturat în martie 2011 din anchetă, presiunile extraordinare la care a fost supus pentru a închide dosarul lui Bercea Mondial. Fostul procuror a reuşit, în pofida piedicilor, să adune probe relevante care demonstrau că Bercea Mondial a alimentat cu 2 milioane de euro un circuit de relaţii prin care îşi asigura protecţia de la cel mai înalt nivel. Încă din 2011 interceptările SRI, operaţiunile de filaj, îl indicau pe Mircea Băsescu drept "beneficiarul" unui transport de bani - "mormanul" - executat de familia lui Bercea pentru traficarea unor condiţii juridice mai bune pentru cel aflat în arest.

• FENOMEN inexplicabil: Au disparut PETELE solare!

Ultimele fotografii efectuate de Solar Dynamics Observatory arata disparitia practic totala a petelor solare, desi cu numai cateva saptamani in urma, ele acopereau o parte substantiala a suprafetei astrului. "O zi fara pete in perioada de intensitate maxima a ciclului solar este, intr-adevar, ciudat, dar nu iesit din comun", spune astrofizicianul american Tony Philips. El a precizat ca, desi activitatea este maxima, este si cea mai slaba din ultimii 100 de ani. Ceea ce demonstreaza, de fapt, "cat de putine cunostinte detin oamenii de stiinta care studiaza Soarele despre ceea ce se intampla, cu adevarat, acolo", a adaugat cercetatorul. Merita amintit ca NASA a constatat inca de anul trecut ca "pe Soare se intampla ceva ciudat". Concret, specialii agentiei spatiale americane au atras atentia ca "petele solare sunt mult sub valoarea din 2011, iar eruptii solare puternice au fost destul de rare". Petele solare sunt zone mai inchise la culoare de pe suprafata Soarelui, unde temperatura este mai mica decat in jurul lor.

• NATIONAL

• Cum s-a ars Blaga cu Ungureanu

Vasile Blaga intareste randurile politicienilor care pricep greu si uita repede. Esecul din 2012, cand liderul PDL a acceptat ca partidul lui sa se alieze cu FC si PNTCD, se pare ca i s-a sters definitiv din memorie. Asa se explica de ce Blaga isi bate din nou cuie in talpa, combinandu-se cu gasca lui Mihai Razvan Ungureanu. Care, desi a cinstit masa viitoarei formatiuni de dreapta cu doar doua procente, vrea sa intre in carti pentru alegerile din toamna.

• Conservatorii fac pasul spre crestin-liberali

Gelozia macina coalitia de guvernare. Deranjati de faptul ca progresistii si, mai nou, pepededistii se bucura de un tratament preferential, conservatorii sunt gata sa joace pe plan local cu PDL si PNL. Bate vant de independenta in Uniunea Social Democrata. Mai multe organizatii judetene ale PC s-ar lipsi de intelegerile pe care le au cu social-democratii lui Victor Ponta, in favoarea unor aliante cu liberalii si democrat-liberalii. Cel putin asta sustine vicepresedintele PC Serban Radulescu. "Problema e simpla. Pe plan local, fiecare organizatie - de la organizatia comunala pana la organizatia judeteana - are voie sa discute problemele pe care le considera importante cu oricare alte partide in afara PSD-ului. Deci nu este o subordonare a noastra fata de deciziile PSD-ului", a precizat Serban Radulescu.

• Salariul minim anuleaza efectul reducerii CAS

Teoretic, reducerea CAS reprezinta bani in plus la bugetul angajatorilor, insa guvernantii au anuntat ca in 2015 vor majora salariul minim. Analistii avertizeaza ca aceasta crestere a costurilor cu angajatii va genera un soc in economie, anuland efectul reducerii CAS. Pentru angajatori apar costuri in plus, deci minus la bugetul firmei, asadar si la cel al statului, care va fi obligat sa ceara noi taxe de la populatie, altfel intra in deficit excesiv. Acesta poate declansa scaderea ratingului de tara, imprumuturi mai scumpe pentru Romania, fuga investitorilor straini si chiar si criza economica.

• PUTEREA

• Ponta îl avertizează pe Băsescu: Din 2015 poate să facă nişte ani grei de închisoare

Proiectul de lege privind reducerea CAS va fi din nou votat de Parlament, iar preşedintele Traian Băsescu va fi obligat atunci să promulge legea sau să atace actul la Curtea Constituţională, caz în care măsura poate fi amânată până în 2015, a declarat premierul Victor Ponta. El a afirmat însă în acelaşi timp că, de la 1 ianuarie 2015, dată de la care preşedintele a propus aplicarea măsurii, Băsescu poate face cel mult "nişte ani de închisoare", deoarece nu va mai fi preşedinte la acel moment. "S-a exprimat greşit şi vreau să pun la punct acest lucru, a zis că vedem, poate facem de la 1 ianuarie. Domnul Băsescu de la 1 ianuarie cel mult poate să facă nişte ani închisoare, în niciun caz nu mai poate să facă reduceri de CAS sau să promulge legi pentru că nu va mai fi preşedintele României", a spus Ponta la Antena 3.

• Coaliţia de dreapta l-a învins pe Sorin Oprescu cu propriile lui arme

Şedinţa ordinară a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) convocată de primarul general Sorin Oprescu a reconfirmat alegerea celor doi viceprimari Lucian Iliescu (PDL) şi Richard Ghiţă (PP-DD). Consilierii PDL, PNL şi PP-DD nu au acceptat să negocieze cu Marian Vanghelie, liderul PSD Bucureşti. Toate încercările lui Sorin Oprescu de anulare a şedinţei de miercuri, 23 iulie, au eşuat. Bătut cu propriile arme, Sorin Oprescu trebuie să se predea şi să accepte noua majoritate. Coaliţia dreptei a punctat încă o dată în meciul pentru majoritatea în CGMB, iar prefectul nu o mai poate contesta.

• Statul român cere 521 milioane de euro de la Enel

Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), companie desprinsă din Electrica şi aflată în subordinea Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei, va deschide acţiune împotriva grupului italian Enel, la Tribunalul Arbitral de la Paris, invocând Opţiunea "Put", conferită Electrica prin contractul de privatizare semnat pentru Electrica Muntenia Sud. Grupul Enel ar fi trebuit să cumpere, până la sfârşitul lui 2012, încă un pachet de 13,57% din acţiunile pe care le mai deţinea Electrica SA la Electrica Muntenia Sud, conform contractului de privatizare al filialei menţionate. Decizia a fost luată în contextul în care discuţiile amiabile purtate de partea română cu Enel nu au condus la o înţelegere între părţi. Statul român, prin SAPE, va solicita Enel plata unei sume de 521,583 milioane euro, invocând Optiunea "Put".

• ROMANIA LIBERA

• Vrea OMV să livreze gaz românesc prin South Stream?

Ziarul New York Times scrie că OMV, compania austriacă ce deţine pachetul majoritar de acţiuni de la Petrom, ar putea livra gaz românesc din perimetrul Neptun din Marea Neagră prin conducta rusească South Stream. OMV este legată de Gazprom prin contracte pe termen lung care merg până în anul 2025, scrie New York Times într-un articol intitulat "O companie austriacă în ghearele Gazprom". Din cauza acestor contracte, OMV vinde mai ieftin în Europa gazul pe care îl cumpără din Rusia. Anul trecut, notează publicaţia americană, unitatea de gaz şi energie electrică a OMV a avut o cifră de afaceri de 12 miliarde de euro, dar nu a avut decât un profit de un milion de euro, ceea ce face ca distribuirea gazului rusesc să nu mai fie o afacere atractivă pentru OMV, cea mai mare companie austriacă, în care guvernul de la Viena deţine încă în jur de 32%.

• Topul prostiilor politice care ne vor costa scump - de Alina Mungiu-Pippidi

Antonescu a avut o idee bună - Iohannis, dar nu l-a ţinut mult. Macovei a numit oameni dinafara cercului de interese, care au dat rezultate, dar ca politician a fost un eşec, nu i-a ieşit nici o reformă a PDL, şi e eşecul suprem în loc să faci un partid al tău cu oameni în care crezi şi care cred în tine să ceri la două partide în care nu crezi să te susţină pe tine, doar ca să le strici jucăria. Iar MRU a luat doi la sută, unde sunt argumentele că îl poate îngropa electoral pe Ponta? Ponta a numit pe cineva cu diplomă de la Harvard, dar parcă a cumpărat diploma, nu substanţa, ca în frumosul sistem autohton de educaţie păstorit de dna Andronescu. Funeriu o fi dat o lege naivă şi stîngace, dar unele din obiectivele lui erau juste, acuma aruncăm şi copilul odată cu apa? Şi peste toate, ce spoială sînt pentru noi transparenţa, competenţa, buna credinţă şi solidaritatea elementară! Toată discuţia publică e falsificată, actorii recită azi replicile de ieri ale adversarilor lor fără să clipească.

• ZIARUL FINANCIAR

• Cea mai rentabilă investiţie: Preţul terenurilor agricole la micii proprietari a ajuns la 4.000 euro/hectar. A crescut de 25 de ori într-un deceniu

Preţul mediu al terenurilor arabile în loturi de până la 30 de hectare deţinute de proprietari persoane fizice a ajuns la o medie de 4.000 euro/hectar, arată o analiză a ZF făcută pe baza a 50 de oferte publice de vânzare. Preţul cerut pentru loturile mici şi foar­te mici a ajuns să fie apropiat de cotaţiile medii la care se fac tranzacţii cu suprafeţe compacte de sute sau chiar mii de hectare. "Dacă eşti fermier şi ai parcele compacte, sunt interesante şi aceste suprafeţe. La noi (în judeţul Iaşi - n.red.) suprafeţele mai mari şi compacte se vând între 3.000 şi 4.500 euro/hectar. Micii proprietari speculează pe fondul apariţiei noii legi a terenurilor şi cer mai mult", spune Liviu Bălănici, general manager al Panifcom Iaşi, o afacere cu rulaje de 5 milioane de euro/an din agricultură, zootehnie şi panificaţie.

• Performerii crizei: 67 de firme au crescut în cinci ani de la 7,7 mld. euro la 25 mld. euro

Pentru 67 de companii cu afaceri de peste 100 mil. euro fiecare ultimii cinci ani au fost suficient de buni pentru o creştere medie a afacerilor de 200%, de la 7,7 mld. euro la 25 mld. euro, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. În România, în jur de 250 de companii au realizat anul trecut o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro fiecare, iar 67 dintre acestea au avut un rulaj cel puţin dublu faţă de nivelul din 2008, o treime dintre acestea fiind din sectorul producţiei de maşini şi componente auto, o industrie care în perioada crizei s-a triplat, până la un nivel de 16 mld. euro. Cele 67 de companii, între care se află liderii unor pieţe precum producţia de maşini (Automobile Dacia), hipermarketuri (Kaufland), comerţ online (Dante - eMag), mobilier (Aramis Invest), prelucrare a lemnului (Holzindustrie) sau bricolaj (Dedeman) au realizat anul trecut mai mult de 10% din cifra de afaceri a celor 600.000 de firme din România.

• Creditarea în lei creşte greu, dar cea în valută scade cu două cifre

Stocul creditelor acordate de bănci populaţiei şi companiilor era de 215 miliarde de lei (49 mld. euro) la sfârşitul lunii iunie, cu 4% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, scăderea fiind generată exclusiv de prăbuşirea cu 14% a finanţărilor în valută. Creditul în lei a avut o creştere anuală de 7% în iunie, până la 90,4 miliarde de lei, ritmul fiind similar cu cel din mai, astfel că finanţările în lei (care reprezintă circa 40% din stocul total) nu reuşesc să compenseze rambursările de credite în monedă străină. "Declinul creditării totale în iunie sugerează că piaţa creditului nu s-a dezgheţat încă. Băncile rămân selective şi preferă să stimuleze creditarea în lei. Pe de altă parte, atât persoanele fizice, cât şi firmele rămân precaute", comentează Radu Crăciun, economistul-şef al BCR. Cel mai abrupt declin a fost înregistrat de împrumuturile în valută ale companiilor. Soldul acestora s-a diminuat cu circa 15% faţă de nivelul de la jumătatea anului trecut şi a coborât sub nivelul de 14 mld. euro.