REVISTA PRESEI 26.04.2018

• ADEVĂRUL

• Curtea Constituţională meştereşte cărămizi pentru propriul cavou

Un murmur apăsat străbate întreaga Europă: Curtea Constituţională a României a decretat recent că infracţiunile de corupţie "nu vor putea fi calificate drept ameninţări la securitatea naţională". Cum deciziile CCR sunt definitive şi - cum le place "mnealor să zică - obligatorii "erga omnes", adică pentru toată lumea, s-au semnalat deja accese de panică tocmai la Bruxelles.

"Weissembacher, câtamai legislaţie avem de modificat" - a strigat imprudent un funcţionar european de expresie româno-germană, de s-a ruşinat un pic până şi Manneken Pis. În primul rând, ar trebui modificat Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene. Acolo, la articolul 83, corupţia este menţionată printre infracţiunile deosebit de grave, pentru combaterea cărora Parlamentul şi Consiliul European trebuie să adopte standarde pan-europene de definire şi sancţionare. Apoi ar trebui abrogată şi directiva din 2017 care a implementat prevederea din Tratat, unde în preambul se arată: "Corupţia constituie o ameninţare deosebit de gravă pentru interesele financiare ale Uniunii" - şi apoi detaliază standarde comune pentru toate ţările membre. În sfârşit, trebuie serios amendată şi Strategia de Securitate Internă a UE, unde corupţia este menţionată explicit - ce să vezi? - ca "ameninţare la adresa securităţii interne Uniunii Europene".

Acum lăsăm gluma la o parte, căci o decizie CCR nu poate depăşi graniţele ţării, dar întrebarea totuşi rămâne: care să fie raţiunea pentru care ceea ce merge în Europa n-ar trebui să meargă şi în România? Domnii judecători n-au mai catadicsit să răspundă.

• BANCHERUL

• Clauza abuziva in contractele de credit ale BRD: banca si-a rezervat dreptul de a majora dobanzile clientilor, daca apare o lege care-i afecteaza profitul

Pentru banci, un profit cat mai umflat reprezinta in continuare prima prioritate, pentru care sunt dispuse sa incale drepturile clientilor si sa-i exploateze fara scrupule, apeland chiar la procese in justitie.

Dovada este BRD, subsidiara puternicei banci franceze Societe Generale, care a inclus in contractele de credit o prevedere prin care isi rezerva dreptul de a majora dobanda clientilor in cazul in care apare o lege care afecteaza profitul bancii.

"În cazul apariţiei unui act normativ sau a unei modificări legislative a cărui aplicare conduce la diminuarea rentabilităţii Băncii, Banca poate modifica dobânda pe parcursul derulării Creditului", este clauza din contractele BRD, care a fost reclamata de catre clienti, pe buna dreptate: de ce trebuie sa suporte ei o scadere a profitului bancii din cauze de care nu sunt responsabili, precum adoptarea unei legi care afecteaza banca?

Aparitia unei legi care poate afecta profitul bancii, cum a fost, de pilda, legea darii in plata, sau si mai recent implementarea unor directive europene privind reducerea comisioanelor pentru conturi si carduri, reprezinta riscuri legislative pe care bancile, ca orice alta firma sau individ, trebuie sa si le asume ca facand parte din activitatea curenta, cu efecte directe asupra nivelului profitului general al firmei sau asupra veniturilor unei persoane.

Ceea ce nu inseamna ca o banca sau alt furnizor de servicii poate sa-si permita sa-si compenseze respectiva scadere a profitului prin majorarea dobanzii creditelor acordate in anumite conditii contractuale din momentul semnarii acestora.

Firesc ar fi ca banca sa accepte o diminuare a profitului in cazul aparitiei riscurilor legislative, nu sa bage mana in buzunarele clientilor pentru a-si mentine profitul la acelasi nivel.

BRD nu este de aceeasi parere, asa incat a contestat in instanta plangerea clientului. Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti nu au fost insa de acord cu banca si au dat dreptate clientului, considerand ca prevederea din contractele BRD este o clauza abuziva.

"Se impune constatarea caracterului abuziv şi nulitatea absolută a clauzei de mai sus, întrucât în toate ipotezele dobânda nu se poate stabili prin apelarea doar la elemente imprevizibile şi care nu se regăsesc în nicio formă în contractul de credit", se arata in decizia judecatorilor, care mai aduc urmatoarele precizari:

"O clauză ce permite băncii perceperea dobânzii se impune a fi analizată raportat la exigenţele determinate de faptul că dobânda este, în mod esenţial, parte din "preţul" unui contract de împrumut.

Aceasta înseamnă că o astfel de clauză trebuie să aibă caracter "uşor inteligibil", adică - criteriile de modificare a dobânzii să fie suficient de clare pentru a permite, în egală măsură profesionistului şi consumatorului, estimarea şanselor de diminuare ori majorare a dobânzii.

• COTIDIANUL

• Israelul trasează o linie roşie pentru Rusia

În loc să descurajeze ofensiva regimului lui Bashar al-Assad, rachetele lansate de SUA, Franţa şi Marea Britanie asupra Siriei par să fi avut un efect contrar. La scurt timp, deputaţi din Duma de Stat din Rusia au solicitat ca regimului Assad să-i fie livrat sistemul antirachetă S-300 (cu o rază de acţiune de circa 200 de km.), mai performant decât vechile sisteme S-125 şi S-200 de care dispune Siria în acest moment. Livrarea noilor arme pare să nu fi rămas la nivelul de zvon, dacă este să privim la declaraţiile dure la adresa Rusiei făcute de ministrul israelian al Apărării şi la "vizita secretă şi fără precedent în Israel" a generalului Joseph Votel, şeful Comandamentului Central al Armatei SUA (care cuprinde în zona de responsabilitate şi Orientul Mijlociu).

Ministrul Avigdor Lieberman a atenţionat marţi că ţara sa va distruge orice sistem antirachetă performant rusesc desfăşurat pe teritoriul Siriei, dacă acesta va fi folosit împotriva avioanelor israeliene, dar a ţinut să sublinieze că Israelul nu este interesat de o escaladare a tensiunilor cu Moscova, informează DPA şi EFE.

• CURENTUL

• Shhaideh inculpată de DNA pentru un prejudiciu de 2 milioane de Euro

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus schimbarea încadrării juridice şi punerea în mişcare a acţiunii penale faţă inculpaţii: Shhaideh Sevil, la data faptelor secretar de stat în cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (M.D.R.A.P.), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave; Ionela Stoian ( fostă Vasile), director în cadrul M.D.R.A.P, sub aspectul săvârşirii complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave. În aceeaşi cauză s-a dispus extinderea urmăririi penale, schimbarea încadrării juridice şi extinderea acţiunii penale faţă de inculpatul Gâdea Adrian Ionuţ, la data faptei preşedinte al CJ Teleorman, sub aspectul săvârşirii, în forma complicităţii, a infracţiunilor de: abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi participaţiei improprii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Debut cu teamă faţă de abuzuri ale serviciilor

Comisia parlamentară specială pentru schimbarea legislaţiei în domeniul securităţii naţionale a avut, ieri, prima şedinţă, ocazie cu care senatorul PSD Claudiu Manda a fost ales preşedinte al comisiei, deputatul PNL Răzvan Prişcă a fost desemnat vicepreşedinte, iar secretar va fi deputatul Marian Cucşa (ALDE). Manda ocupă deja funcţia de preşedinte al Comisiei SRI.

Comisia a stabilit un termen de două săptămâni pentru depunerea propunerilor la comisie, urmând să fie solicitate propuneri inclusiv de la preşedinţie şi CSAT. Claudiu Manda a precizat că şedinţele comisiei vor fi, "de regulă", publice, lucrându-se cu uşile închise doar atunci când vor fi discuţii detaliate cu reprezentanţi ai serviciilor de informaţii. Senatorul şi-a exprimat preocuparea pentru limitarea posibilităţii abuzurilor comise de serviciile de informaţii. "E clar că e nevoie să legiferăm în acest sens, vorbim de respectarea drepturilor omului şi de măsurile acestea intruzive care ar trebui reglementate foarte bine, vorbim de posibilităţi de abuzuri, ne uităm încă, nu avem nişte concluzii la Comisia SRI, dar aceste lucruri trebuie reglementate să nu mai existe nici bănuieli, nici interpretări şi nici abuzuri", a declarat Claudiu Manda.

• ZIARUL NAŢIONAL

• Notificări de plata pe crucile din cimitir

Toţi primim notificări de plata. Fie la întreţinere, fie pe email la nişte facturi, ba chiar şi pe sms, dar pe crucile din cimitir, asta chiar că e ceva nou. Şi macabru...

Şi nici nu este vreo glumă. Pe crucile unui cimitir din Constanţa au apărut hărţîi prin care concesionarii locurilor de veci sunt somaţi să-şi achite taxele! "Având în vedere că sunteţi concesionarul unui loc de veci aflat în Cimitirul Municipal Constanţa, aveţi de achitat o taxa anuală pentru întreţinerea cimitirului (pază, iluminat, apă, întreţinere alei). Pe această cale, va adresăm rugămintea, în regim de urgenţă, să asiguraţi plata taxei anuale", se arată în notificarea de plata. Un bărbat care a venit să îşi plângă dorul pentru soţia decedată i-a văzut pe cei care lipeau afişele şi nu s-a putut abţînă să nu radă în hohote la cât de ridicolă ii părea situaţia.

Indicând unul dintre morminte, acesta a izbucnit: "la oamenii ăştia nu a mai venit nimeni la mormânt de 5 ani. Am înţeles că nu au avut copii. Aşa că cine să plătească? Tot ei, săracii? O să va achite notă de plata de pe lumea cealaltă", a declarat bărbatul. Şi, evident, situaţia nu este deloc singulară, în respectivul cimitir fiind foarte multe locuri de veci care par de-a dreptul în paragină, mărturie a faptului că urmaşii fie nu există, fie nu au mai trecut pe acolo de multă vreme, deci nu o să ia prea repede măsuri pentru plata taxei.

• ZIARUL FINANCIAR

• Operaţiunea agresivă a BNR de atragere de lichidităţi a majorat ROBOR şi implicit rata la bancă

Atragerea din piaţă a 18 miliarde de lei de către BNR a mărit Robor-ul la 3 luni, de la 2,07% la 2,42% în doar două săptămâni

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâl­nit ieri cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu pe o temă fierbinte - cea mai fierbinte a acestui an - anume creşterea inflaţiei care este ombilical legată de evoluţia dobânzilor şi a cursului de schimb. Preşedintele s-a oferit să medieze un presupus conflict între guvern şi BNR legat de inflaţie şi dobânzi, dobânzi care au început să crească puternic în ultimele zile.

Avansul Robor este o veste proastă pentru toţi cei cu credite în lei. Banca Naţională în­cear­că să domolească inflaţia prin majorarea do­bân­zilor, în vreme ce guvernul nu vrea să fie acu­zat că, prin măsurile fiscale pe care le-a decis, a pro­vo­cat inflaţie şi majorări de dobânzi - o pro­blemă complicată pentru populaţie.

"Roborul creşte pentru că, în ultima vre­me, BNR a acţionat în sensul sterilizării exce­sului de lichiditate din piaţă. Este o măsură aştep­tată, de altfel, pentru că fusese deja anun­ţă. Este şi necesară pentru stoparea inflaţiei", spune economistul Dragoş Cabat.

"Dobânda Robor creşte pentru că Banca Naţională retrage lichiditatea din piaţă, dar şi pentru că «anticipaţiile» privind creşterea do­bânzilor sunt foarte mari. Altfel zis: instituţiile de credit anticipează că inflaţia va rămâne sus şi, astfel, dobânzile cresc pentru că orice do­bân­dă nominală cerută include infla­ţia", spune Adrian Codîrlaşul, pereşedin­tele Asociaţiei Analiştilor Financiari.

Inflaţia anuală a ajuns în martie la 5%, cea mai mare din ultimii şase ani.

Banca Naţională cre­de că, prin politica de majorarea a dobânzii-che­ie, poate ţine inflaţia sub control şi o poate duce, la finele anului, la 2,5% (plus/minus 1%). În ultima şedinţă a Consiliului de Admi­nis­tra­ţie al BNR, din 4 aprile, BNR a menţinut însă dobânda de politică monetară la 2,25%.

Adrian Vasilescu, principalul consilier al guvernatorului BNR, crede că politica băncii centrale începe să-şi arate efectele pentru că in­flaţia lunară - cea care indică tendinţa - a în­ceput să scadă, de la 0,3% în februarie faţă de ianuarie la 0,29% în martie faţă de februarie. Este puţin, dar este o tendinţă.

Problema este că politica de reducere a inflaţiei majorează dobânzile, Aşadar, cum scapi de inflaţie fără să creezi probleme insur­mon­­tabile celor care au credite?