• Adevărul
• Ce efecte va avea modificarea formulei de calcul pentru pensii
Anunţul liderului PSD, Liviu Dragnea, privind modificarea modului de calcul a pensiilor publice continuă să stârnească ample reacţii. Experţii spun că un număr semnificativ de pensionari vor primi venituri mai mici, aşa cum s-a întâmplat şi cu Legea salarizării.
Noua lege a pensiilor, care ar putea fi supusă dezbaterii publice luna viitoare, după cum a promis ministrul Muncii Olguţa Vasilescu, va schimba radical modul de calcul. După cum a anunţat liderul PSD, Liviu Dragnea, aceasta va elimina aproape toate raportările de bază din prezent, precum salariul mediu brut pe economie şi punctul de pensie, micşorând şi stagiul minim de cotizare. Concret, din 2021, nu se va mai vorbi despre punctul de pensie, ci despre un punct de referinţă, iar stagiul minim de cotizare va fi redus de la 35 de ani, cât este în prezent, la 25 de ani.
• Bancherul
• Bancile isi amentina clientii cu inchiderea conturilor daca nu-si actualizeaza datele personale
Unele banci, precum BCR si Raiffeisen, isi etaleaza in continuare pozitia de forta, abuziva, in relatia cu clientii, pe care-i ameninta cu inchiderea conturilor daca nu se prezinta la sucursale pentru a-si actualiza datele personale.
O relatia normala banca-client nu ar trebui sa implice amenintari si masuri radicale pentru neindeplinirea unor cerinte legale si contractuale.
Normal ar fi ca banca sa-si contacteze clientii si sa convina cu acestia modalitatile de actualizare a datelor personale (la sucursale, online sau prin telefon) in functie de timpul acestora (multi lucreaza in timpul orarului de functionare a bancilor), si de disponibilitate (este perioada concediilor si este inacceptabil sa te trezesti cu contul blocat in timpul vacantei).
Pacat ca dupa atatia ani de scandaluri cauzate de relatia defectuoasa pe care unele banci le-au avut cu clientii carora le-au acordat credite (BCR si Raiffeisen fiind printre ele), ele nu au invatat inca sa se poarte cinstit si profesionist cu ei.
Dar cum exista ceva competitie pe piata bancara, clientii BCR si Raiffeisen nemultumiti de serviciile acestora pot sa se mute la alte banci, in cautarea unor servicii mai bune.
• Cotidianul
• Fostul şef ANAF a fost prins în Italia
Surse judiciare au declarat, miercuri, că în cursul zilei de marţi, în Como - Regiunea Milano (Italia), în urma schimbului de date şi informaţii şi a unei acţiuni poliţieneşti, a fost depistat Şerban Pop, fostul preşedinte al ANAF.
"Se va aplica mandatul european de arestare, urmând ca instanţa din Italia să se pronunţe asupra executării mandatului şi predarea acestuia către România, după transmiterea documentaţiei necesare de către instanţa din România", au precizat sursele citate.
Potrivit acestora, Şerban Pop este arestat şi se află în Penitenciarul Como. Fostul şef al ANAF Şerban Pop a fost condamnat la cinci de închisoare cu executare pentru infracţiunea de trafic de influenţă, fiind menţinută decizia de la instanţa de fond. În acelaşi dosar, instanţa supremă a menţinut, în iunie, decizia instanţei de fond în cazul lui Horia Simu, condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru cumpărare de influenţă.
"La data de 8 noiembrie 2014, inculpata Bica Alina Mihaela, în calitate de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunţător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la inculpatul Pop Şerban. Suma de 20.000 euro a reprezentat o parte din totalul sumei de aproximativ 230.000 euro ce a fost dată de omul de afaceri în tranşe, pe parcursul a opt luni, în cursul anului 2014, inculpatului Pop Şerban, pentru ca acesta să o remită în scopul menţionat mai sus", au arătat procurorii în rechizitoriu.
Anchetatorii au susţinut că, în schimbul banilor primiţi, Alina Bica ar fi determinat înlocuirea procurorului de caz şi ar fi făcut presiuni asupra unui alt subordonat de-al său, pentru a fi pronunţată o soluţie de clasare în dosarul în care Horia Simu era urmărit penal.
• Curierul Naţional
• Este Donald Trump electroşocul de care avea nevoie Europa? Ea are acum posibilitatea să joace un rol geostrategic major
Europenii au ajuns la concluzia că trebuie să-şi ia destinele în propriile lor mâini nu în acest moment, ci încă de la alegerile prezidenţiale din Statele Unite care l-au adus la Casa Albă pe Donald Trump.
«Ce vom fi: prieteni sau duşmani?»
Prima care şi-a pus această întrebare, ne amintim, a fost Angela Merkel, în momentul în care Donald Trump ameninţă cu dezangajarea faţă de NATO. De atunci, atacurile acestuia au devenit curente şi tot mai dure. Mai întâi în plan comercial, cu decizia de a suprataxa oţelul şi aluminiul importat în America, măsură contrară regulilor care guvernează Organizaţia Mondială a Comerţului. Apoi, în plan diplomatic, a venit ieşirea Americii din tratatul nuclear cu Iranul. Ca să nu mai vorbim de spirala din ultimele zile a declaraţiilor reciproce între Trump şi liderii de la Teheran, care nu duc la altă concluzie decât că au devenit realmente duşmani. În mod firesc, spun comentatori ai presei internaţionale acreditaţi la Bruxelles, este explicabilă neliniştea nu doar a europenilor în faţa actualei perioade de instabilitate pe care o inaugurează unilateralismul american. Dar, punctează ziariştii de la «Les Echos», ea se constituie şi într-o şansă de afirmare, de acţiune pentru Uniunea Europeană. «O navă construită pentru a naviga în vremuri calme, spune "Les Echos", UE a demonstrat în ultimii ani, odată cu ajustările zonei euro, că a ştiut să-şi asigure mijloacele pentru a înfrunta vremuri economice dificile. Ea se află însă, acum, într-un moment complicat şi va trebui să facă eforturi similare şi în plan geostrategic. Dacă unilateralismul american poate fi o şansă pentru Europa, acest lucru se datorează mai întâi pentru că ea oferă un bulevard pentru a ocupa singură terenul pe care până acum îl împărţea cu Washingtonul: acela ce constă în a pune înainte de toate primatul dreptului internaţional înaintea forţei». «Uniunea Europeană are dreptul internaţional în ADN-ul său şi va face tot ce-i stă în putinţă pentru a proteja instituţiile ce-i asigură siguranţă», rezumă, sub anonimat, un înalt diplomat european citat de corespondentul ziarului mai sus menţionat.
• Jurnalul Naţional
• Trump, lucrat după "experimentul România"
Preşedintele Statelor Unite acuză statul paralel (Deep State) de o conspiraţie prin declanşarea anchetei privind legăturile cu Rusia în campania electorală. Documente făcute publice săptămâna trecută, în 20 iulie, şi o serie de audieri în Senatul american conturează concluzia că FBI şi Departamentul de Justiţie au indus în eroare instanţele de judecată pentru a obţine mandate de supraveghere care vizau echipa de campanie Trump. Metodele abuzive de deschidere a dosarelor de către statul paralel din România, prin colaborările acoperite de protocoale secrete SRI - DNA - Înalta Curte, sau mai nou prin denunţuri de trădare, sunt parcă desprinse din acelaşi manual de lucru utilizat la Washington de "Deep State". Discreditarea adversarilor politici se face în România cu acuza "oamenii ruşilor", folosită din aceeaşi zonă Soros şi în SUA.
Judiciar Watch, organizaţia civică din SUA care luptă împotriva abuzurilor, a obţinut prin instanţă un set substanţial de documente FISA (Foreign Intelligence Surveillance Act) care se referă la Carter Page, consilierul de campanie al lui Trump. Page a fost pus sub supraveghere înainte de alegerile din 2016 sub bănuiala de spionaj în favoarea Rusiei, dar instanţa FISA care a eliberat mandatul nu a fost informată că ,,probele" provin dintr-un dosar livrat de echipa de campanie Clinton şi de Comitetul Naţional Democrat. Mecanismul era simplu: Page era "victima credibilă" - bancher cu afaceri în Rusia, autodeclarat consultant pentru Gazprom -, fiind lansat ca suspect prin teza conspiraţiei Trump - Rusia într-un articol publicat în 4 iulie 2016 de revista "Slate", de care se autosesisează FBI. Bănuiala de spionaj deschide calea pentru obţinerea mandatului FISA, şi astfel, prin Page, sunt conectate "urechile" care ascultau echipa de campanie Trump. La fel, în România, DNA a obţinut supravegherea a nu mai puţin de 80 de politicieni, lideri angajaţi în campania electorală prezidenţială din 2014, sub acoperirea unui dosar de corupţie, mandatul fiind închis după alegeri! Adversarii PSD lansau mesaje despre marele pericol al vânzării ţării la ruşi şi scoaterea României din NATO dacă va câştiga Victor Ponta, contracandidatul lui Iohannis. Anatema "ciumei roşii" animă propaganda împotriva coliţiei PSD - ALDE după alegerile câştigate în 2016.
• Naţional
• Kovesi la Schonbrunn!
Pe 28 mai dezvaluiam ca Oana Schmidt Haineala este noua "Doamna de fier" a Justitiei, aceasta urmand sa preia fraiele Directiei Nationale Anticoruptie de la o Laura Codruta Kovesi tot mai izolata si abandonata de partenerii pe care, probabil, ii credea mai loiali decat s-au dovedit a fi in cele din urma. Culmea este ca "piranha" presei s-au napustit sa "umple de sange" subiectul, muscand de-a valma "momeala" ca Oana Schmidt Haineala va fi numita procuror sef al DNA, desi in dezvaluirea noastra in exclusivitate dadusem "indiciul" ajutator ca strategia actualei puteri politice prevede tocmai trecerea la butoane printr-un intemediar. Si ca, in transpunerea in practica a acestul plan, marele merit al Oanei Schmidt Haineala a fost "intoarcerea" mai multor forte influente din sistem impotriva Laurei Codruta Kovesi, printre care si procurori din interiorul Directiei Nationale Anticoruptie, care au sarit in barca guvernamentala in ultima clipa, a consemnat Cătălin Tache pentru National.ro.
Iar acum, de cand revocarea din fruntea DNA este deja o certitudine, strategia de "curatire" a ceea ce a mai ramas din "binom" ii prevede un rol cu totul special Oanei Schimdt Haineala. Careia, pentru trecerea la "next level" al planului i s-a propus deja preluarea sefiei nou infiintatei, inclusiv prin girul prezidential al semnaturii lui Klaus Iohannis, Sectii pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati. Acum, daca Oana Schmidt Haineala accepta trecerea din fruntea Corpului de control al ministrului Justitiei si sa preia personal noua Sectie de investigare a magistratilor se poate spune deja ca, mult mai repede decat se asteptau unii, "cercul s-a inchis" deja.