REVISTA PRESEI 27.03.2018

• ADEVĂRUL

• Salvat la Viena, răpus în România

Transplantul de la Viena a reuşit, pacientul a decedat din cauza condiţiilor post-operatorii din România. Aceasta pare să fie soarta bolnavilor care beneficiază de transplant de plămâni pentru a supravieţui, în condiţiile în care controalele post-transplant nu pot fi făcute în siguranţă în unităţile sanitare de la noi.

Puţinii pacienţi care au şansa de a face transplant de plămâni la Viena se confruntă cu numeroase probleme atunci când au nevoie de asistenţă medicală de urgenţă. Transplantaţi în străinătate, ajung în situaţia de a deveni victime ale sistemului medical românesc, incapabil să le pună la dispoziţie specialiştii necesari şi aparatura care să îi ţină în viaţă. Birocraţia e un alt motiv pentru care pacienţii cu transplant de plămâni ajung cu multă dificultate la clinica AKH Viena, unde ar trebui să li se facă monitorizarea post-transplant şi controalele medicale.

Iar asta în condiţiile în care există un spital acreditat pentru transplant de plămâni încă din anul 2016, respectiv Spitalul Sfânta Maria din Capitală. Cu toate acestea, nu aici a ajuns tânărul gorjean Adrian Lupu, transplantat în 2016 în clinica vieneză. A fost răpus de o pneumonie, după cum au declarat oficiali din Ministerul Sănătăţii pentru "Adevărul", menţionând că plămânul de care a beneficiat în urmă cu doi ani a fost rejectat de organism, motiv pentru care problemele de sănătate erau din ce în ce mai dese.

"Săptămâna trecută i s-a dat aprobare pentru a se duce la Viena pentru investigaţii, dar nu a mai apucat să facă asta. A făcut o pneumonie şi era netransportabil", au arătat oficiali din Ministerul Sănătăţii, precizând că pe întreg parcursul anului 2017 o singură operaţie de transplant de plămâni a fost efectuată la Viena, deşi în buget erau prevăzute cinci astfel de intervenţii.

Ministerul Sănătăţii alocă bani şi pentru monitorizarea post-transplant, mai importantă decât operaţia în sine, au completat sursele medicale. De cealaltă parte, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat ieri că sistemul de transplant de la noi din ţară nu funcţionează în parametri optimi de aproape doi ani, motiv pentru care va veni cu modificări esenţiale la legea transplantului. Până atunci, cei care au de suferit sunt bolnavii, spune Adrian Popa, pacient transplantat la Viena şi preşedinte al Asociaţiei Române de Transplant Pulmonar (ARTP).

"Este o bătaie de joc, e ignoranţă", a explicat pacientul, menţionând că toate controalele pe care le-a făcut după transplantul de plămâni le-a efectuat în Viena şi nu în România. Mai mult, reprezentantul pacienţilor susţine că niciun spital din ţara noastră nu e pregătit să asigure controlul post-transplant al pacientului, nici măcar singurul spital acrediat pentru aşa ceva.

"Chirurgul, după prima perioadă de după operaţie, nu mai are nicio treabă cu pacientul. La noi s-au format echipe de oameni pentru nişte centre post-transplant pulmonar la Bucureşti, la Timişoara, la Iaşi, la Cluj, doar că totul a rămas la stadiul de vorbă. Li s-a promis că aceste centre vor fi legalizate şi nu s-a mai făcut nimic, asta cu toate că medicii au mai tras semnale de alarmă la Ministerul Sănătăţii. Autorităţile române dau dovadă de inconştienţă, un medic care a fost şi s-a pregătit la Viena ştie ce înseamnă aşa ceva", a explicat Adrian Popa pentru "Adevărul".

Pacientul susţine că şansele românilor de a se trata în clinica AKH Viena au scăzut considerabil după scandalul care a marcat transplantul românesc în 2016. "E o lehamite faţă de autorităţile române, şefii de acolo au fost deranjaţi, iar cei care au de pierdut sunt bolnavii, deşi sunt peste 20 de persoane care au nevoie de transplant", a completat bărbatul. La fel susţine şi Gheorghe Tache, preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România, potrivit căruia tendinţa celor din Viena a fost de a reduce foarte mult activitatea de transplant pentru pacienţii români.

"Au fost prioritari pacienţii lor. E grav că se ajunge în astfel de situaţii, în care un pacient transplantat se pierde din cauza lipsurilor din sistem, practic a fost condamnat la moarte", a declarat Tache. "Spitalul Sfânta Maria va trebui să fie o opţiune pentru cei care ajung să aibă urgenţe. Vor trebui să înceapă, să câştige experienţă, pentru că medicii au fost specializaţi în străinătate", a declarat pentru "Adevărul" şi profesorul Radu Deac, directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant.

Totuşi, infecţia cu virus gripal, foarte agresivă în acest an, putea să facă în aşa fel încât pacientul din Gorj să nu poată fi transportat până în Viena, susţine şi doctorul Carmen Pantiş, coordonatorul de transplant pe Bihor. "Dacă e transplantat pulmonar el primeşte imunosupresie şi fiind pe imunosupresie este foarte sensibil la orice fel de infecţie. Era posibil să nu poată fi transportat pentru că ventilaţia mecanică se face cu aparatură specială, într-un anumit mod", a explicat medicul anesteizst.

"Campaniile negative nu duc la nimic bun, ci taie şansele oricărui român care e pe lista de aşteptare să primească un organ pentru că majoritatea familiilor nu o să mai doneze. Este nevoie de o revigorare pe plan naţional şi de o încurajare a medicilor care se ocupă de identiifcarea donatorilor în moarte cerebrală, a coordonatorilor de transplant şi de o schimbare a mentalităţii populaţiei. Transplantul trebuie pus pe o legislaţie sănătoasă, care să vină cu criterii clare: au acces cei care sunt cei mai bolnavi şi care sunt compatibili. Aceştia ar fi paşii ca să creştem numărul de donatori", a conchis aceasta.

• BANCHERUL

• Plafonarea dobânzilor la credite ar trebui făcută în funcţie de dobânzile medii ale pieţei, arată un studiu al Comisiei Europene

Deputaţii care discută marţi rapotul final asupra legii privind plafonarea dobânzilor ar trebui să ţină cont şi de recomandările dintr-un studiu complex realizat pentru Comisia Europeană, în care se spune că "daca se consideră necesară o reglementare a dobânzilor, această ar trebui să fie una modernă şi adecvată condiţiilor din piaţă.

Cu alte cuvinte, plafoanele trebuie să ţină cont de dobânzile medii pentru fiecare tip de credit, cum se procedează în multe alte ţări, nu să se stabilească un nivel fix nejustificat, precum cele de 18% pentru creditele de consum, cum se propune în proiectul de lege din România.

Astfel, studiul precizează următoarele:

a) ar fi mai eficiente plafoane de dobândă obiective, setate în funcţie de dobânzile pieţei, pentru fiecare tip de credit.

b) în locul unor plafoane uniforme, ar trebui impuse limite de dobândă diferenţiate pe tip de produs, perioadă de acordare sau valoare.

Plafonarea dobânzilor nu ar trebui să fie făcută conform conceptului tradiţional de combatere a cămătăriei şi a imoralităţii, ci conform principiului de piaţă liberă, în vederea corectării unei disfuncţii a pieţei, conform legilor concurenţei, se precizează în studiu.

Articolul 101 din Tratatul de la Lisabona, constituţia Uniunii Europene, menţionează ideea de preţuri incorecte cauzate de lipsta de concurenţă în coditiile existenţei unor monopoluri sau carteluri. Agenţiile statelor intervin în aceste cazuri prin stabilirea unor preţuri model preluate din pieţele funcţionează, într-o manieră comparabilă cu plafonarea dobânzilor în funcţie de dobânzile medii ale pieţei.

De altfel, în şapte mari ţări europene (Germania, Franţa, Italia, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Estonia), din totalul celor 14 în care există legi de plafonare a dobânzilor, este utilizat un plafon care are drept indicator dobânda medie a pieţei în funcţie de fiecare tip de cedit, de regulă de 1 sau 2 ori peste dobândă medie.

Studiul comandat de Comisia Europeană a mai ajuns la concluzia că este "neconcludent" dacă dobânzile la creditele de consum scad în cazul impunerii unor plafoane de dobândă.

Asta pentru că, "este plauzibil", fiind confirmat în cazul mai multor ţări, că după impunerea unor plafoane de dobândă, băncile şi IFN-urilor întroduc noi comisioane sau alte tipuri de taxe, care să compenseze dobânzile plafonate.

O altă concluzie categorică a studiului este aceea că "firmele de creditare care operează cu dobânzi anuale foarte mari nu mai pot funcţiona într-un mediu cu plafonări de dobândă."

Iar "lipsa creditului cu costuri ridicate reduce accesul la finanţare pentru acele categorii de persoane considerate a avea un risc ridicat de creditare şi care solicita împrumuturi mici. Această diminuare a ofertei de credit pentru categoriile respective de populaţie poate reprezenta sau nu un obiectiv al politicii guvernamentale."

Trebuie precizat că IFN-urile care practică dobânzi ridicate au şi riscuri la fel de mari, întrucât împrumută persoane cu venituri mici, fără venituri sau cu venituri nestabile sau ilegale. Motiv pentru care ele nu-şi pot acoperi costurile de funcţionare dacă dobândă este plafonata sub un anumit nivel.

Avem şi un recent exemplu care susţine această ipoteză: Provident, cel mai mare IFN din România specializat în credite pentru persoanele care nu au acces la credite bancare, s-a retras din Slovacia, în 2015, după ce în această ţara a fost adoptată o lege asemănătoare cu cea de la noi, prin care dobânzile la creditele de consum au fost plafonate la maxim de două ori peste dobândă medie a pieţei, adică maxim 27% la acea data. Oficialii Provident au explicat că firma nu-şi mai poate desfăşura activitatea profitabil la dobânzile impuse de lege.

Iar când oferta de credite legale pentru respectivele categorii de clienţi dispare, aceştia vor fi nevoiţi să apeleze la alte tipuri de creditori, mai mult sau mai puţin legali, astfel că legea ar putea stimula, de fapt, cămătăria, avertizează un grup de profesori de economie.

Acesta este motivul pentru care studiul Comisiei Europene recomanda că plafonarea să ţină cont de dobândă pieţei, singurul indiciu pentru un preţ corect al banilor.

• COTIDIANUL

• USR va contesta la CCR legile justiţiei

USR va contesta, împreună cu PNL, legile justiţiei la CCR după ce luni au fost votate în plenul Senatului, partidul considerând că adoptarea celor trei legi reprezintă un abuz la adresa statului de drept.

"USR califică acţiunea de astăzi un abuz la adresa statului de drept şi o jignire a cetăţenilor, după ce comisia Iordache s-a reîntâlnit dimineaţă dar nu a analizat problemele ridicate de membrii opoziţiei pentru ca doar în câteva ore să fie supuse la vot la Senat. Toate cele trei legi dezmembrează justiţia astfel încât să fie mai uşor manipulabilă de actuala coaliţie de guvernare", se arată într-un comunicat de presă.

Formaţiunea precizează că se va folosi de toate pârghiile constituţionale pentru a împiedica instalarea unui haos în sistemul judiciar din România şi de a face auzită vocea cetăţenilor.

PNL va ataca din nou la CCR legile justiţiei, a declarat, luni, deputatul liberal Ioan Cupşa, afirmând că majoritatea PSD-ALDE a creat suficiente motive pentru ca legile să fie declarate neconstituţională.

Plenul Senatului a votat, luni, în calitate de for decizional, modificarea celor trei legi ale Justiţiei - 303/2004 privind Statutul procurorilor şi judecătorilor, 304/2004 privind organizarea judiciară şi 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM.

• CURENTUL

• Previziuni sumbre pentru Mircea şi Vlad Cosma. De azi nici Ghiţă nu mai poate invoca în Serbia că procesele nu sunt corecte

stăzi, triumfători, jurnaliştii din "presa liberă", aşa cum le place să se autointituleze, adică Antenele, luju, Romaniatv, Jurnalul şi ceilalţi sustinători ai PSD-ALDE au anunţat că pe o mare victorie decizia Înaltei Curţi de rejudecare a dosarului familiei Cosma.

Patru din cei cinci judecători din complet au admis apelurile declarate de DNA şi de inculpaţii Alixandrescu Daniel Adrian, Alexe Răzvan, Cosma Vlad Alexandru şi Cosma Mircea iar unul dintre judecători a decis doar admiterea apelului inculpatului Cosma Vlad Alexandru numai sub aspectul "constatării incidenţei art. 19 din OUG nr. 43/2002 şi a respingerii apelurile Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi a inculpaţilor Alixandrescu Daniel Adrian, Alexe Răzvan şi Cosma Mircea.

Articolul 19 din OUG 43/2002 de care voia să beneficieze juniorul Cosma este cel care, în urmă denunţurilor făcute de fostul deputat PSD îi reduceau limitele de pedeapsă la jumătate, ceea ce i-ar fi permis o reducere a pedepsei de la 5 ani la 4 ani şi 8 luni.

Îndrăznesc să fac un pariu având în vedere schimbarea declaraţiilor în instanţă: la rejudecare se va cere reanalizarea declaraţiilor martorilor şi inculpaţilor şi având în vedere că şi-au schimbat poziţia se va inlătura recunoaşterea faptelor, adică reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă.

De asemenea se va cere confirmarea "certificatelor" obţinute de Vlad Cosma pe art. 19 din OUG 43/2002 care ar obligă instanţă să reducă cu 1/2 limitele de pedeapsă pentru junior, având în vedere retractarea de astăzi dimineată din dosarului lui Ghită a denunţurilor făcute. Având în vedere că în acele dosare deja s-a pus în mişcare acţiunea penală împotrivă lui Ghită, retractarea denunţurilor inseamnă infracţiunea de inducere în eroare a organelor judciare şi nu se va putea aplică clauza de impunitate că în cazul Anei Măria Pătru care încercase şi ea să obtină un 19 minţind.

Asta inseamnă că judecătorii le vor da tuturor pedepse mult mai aspre. Cel mai probabil doar bătranul Cosma va rămane cu cei 8 ani, având în vedere că el a tăcut şi l-a lăsat pe inteligentul ăla mic să vorbească şi pe sfântă de fiică-să, fostă amantă a lui Portocală după cum a declarat fostul procuror şi nu a avut reduceri nici în prima fază.

Surse judiciare au explicat pentru CURENTUL că în acest moment, pentru Ghită lucrurile s-au complicat, acesta nemaiavând argumente în Serbia să spună că nu are garanţia unui proces corect la Înaltă Curte.

Având în vedere că rejudecarea dosarului Cosma se va face tot la ÎCCJ, unde sunt judecători cu experientă şi destul de severi, cel mai probabil dosarul se va soluţiona repede.

Mai multe vom comenta când se va publică motivarea.

• JURNALUL NAŢIONAL

• România expulzează un diplomat rus

România se alătură acţiunii internaţionale şi expulzează un diplomat rus în scandalul legat de otrăvirea fostului spion Serghei Skripal.

explicaţie plauzibilă", se spune în comunicatul MAE.

"Precizăm că, în solidaritate cu Regatul Unit al Marii Britanii, conform dispoziţiilor Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice, MAE a notificat Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti că un diplomat din cadrul acesteia va fi declarat persona non-grata şi că este obligat să părăsească teritoriul României", se mai spune în documentul oficial.

Germania, SUA şi Polonia au anunţat luni că expulzează diplomaţi ruşi, în cadrul unei acţiuni coordonate ale ţărilor occidentale ca răspuns la otrăvirea cu agent neurotoxic a fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei acestuia Iulia pe teritoriul Marii Britanii, otrăvire în spatele căreia s-ar afla, potrivit Occidentului, Federaţia Rusă, informează AFP şi dpa.

Administraţia americană a anunţat că expulzează 60 de 'spioni' ruşi: 48 'agenţi de informaţii cunoscuţi' de la consulatul Rusiei în Seattle (nord-vestul SUA) şi alţi 12 de la Misiunea rusă la ONU. Aceştia au termen de şapte zile pentru a părăsi teritoriul SUA.

'SUA sunt gata să coopereze pentru a construi o mai bună relaţie cu Rusia, însă aceasta nu se poate întâmpla dacă guvernul rus nu-şi schimbă atitudinea', subliniază un comunicat de presă al Casei Albe.

De asemenea, 14 ţări membre ale UE au decis să expulzeze diplomaţi ruşi, a anunţat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Printre acestea se numără Germania, Polonia, Lituania sau Italia.

• NAŢIONAL

• România, tot înainte pe invers

Preşedintele Iohannis vorbeşte despre o Românie modernă şi prosperă. Ce bine! Dragnea vorbeşte, şi el, de o Românie a oportunităţilor şi de o societate echilibrată. Şi mai bine, parcă e cu mai multă seva. Premierul Viorica Dancilă vorbeşte despre o ţară consolidată, despre un stat puternic, proactiv, cu o societate echilibrată şi cu o clasa de mijloc extinsă. Deja sunt emoţionat, nu prea sunt obişnuit cu atât bine. E drept, la "societate echilibrată" a mers copy-paste după Dragnea, dar a scos-o la liman.

În toate proiectele, România aşa arată. Frumoasă şi bine împănată cu vorbe. Când dai hârtiile la o parte, descoperi o Românie care nu mai seamănă cu nimic din ce s-a spus despre ea.

Educaţiei i se acordă capitole întregi în toate programele. Se vorbeşte despre accentul pe care societatea, Guvernul şi toată lumea, ce mai, îl pune pe dezvoltarea învăţământului. Foarte bine. Numai că, dacă o iei la pas prin Bucureşti, descoperi că şcolile au program în trei schimburi, ca la uzina. Iar chestia asta cu învăţatul în schimburi nu mai seamănă cu România aia minunată de care vorbesc liderii. Un copil de clasa întâi intră la cursuri la ora 11. Părinţii nu pot stă cu el până atunci. Trebuie o bonă, deloc ieftină. Termină la ora 14, tot fără părinţii care încă nu au ieşit de la muncă. Dacă aceştia ajung acasă pe la opt seara, s-a încheiat distracţia. Copilul e deja obosit, nervos, agitat şi nu mai are niciun chef de lecţii. Dincolo de asta, clasele au, de regulă, 30 de copii, în loc de 25, cât prevede legea. Dacă e să ia mâna copilului în mâna lui, unui învăţător ii ia o luna să-l înveţe pe fiecare cum se scrie o litera. Una singură. Şi restul? Au răsărit cartiere peste noapte, e plin de ansambluri rezidenţiale, numai că şcolile au rămas aceleaşi că număr. Urbaniştii nu au luat în calcul acest aspect minim. La fel cum nici ministerul de resort nu a luat în calcul lipsa acută de învăţători şi profesori. În ţară, 2.418 şcoli au toaletă în curte. Asta-i România vorbelor frumoase, care atârnă că o virgulă între subiect şi predicat în gură unui ministru agramat.

Toate planurile de guvernare prevăd construcţia de autostrăzi peste autostrăzi că, dacă te iei după ele, ajungem la Cercul Polar pe banda a patra. Sau a cincea. Numai să vrem. Noroc că nu vrem, pentru că anul acesta se vor îţi doar 60 de km de autostrada. În mod ciudat, niciun proiect nu vorbeşte despre cei 10.000 de kilometri de drumuri de pământ sau pietruite, şi nici de cele cu îmbrăcămintea rutieră expirată de ani de zile. Compania aia de drumuri şi poteci a încasat sute de milioane de euro până acum, poate chiar nişte miliarde, dar singurul lucru pe care l-a făcut a fost să-şi schimbe directorii. Toţi s-au rotit între ei şi niciunul nu a ajuns în faţă vreunui procuror să explice una-alta. Oamenii sunt buni, să nu îi acuzăm degeaba, totuşi. Doar drumurile sunt proaste şi ziariştii ori prea curioşi, ori prea răi de gură. Ăştia strică România vorbelor frumoase, nu?

România modernă şi prosperă a lui Iohannis e departe rău de România reală, iar asta din urmă gâfâie şi tot nu o ajunge din urmă. 10 milioane de români, după statistici, au wc-ul în fundul curţii şi nu au apă curentă. Se spală la lighean, în curte, la cişmea sau la fântână. Peste 100.000 de gospodării nu au curent electric şi nici nu sunt conectate la reţelele de transport de gaze naturale. Toate partidele, în campanie, au promis de le-au durut facile. Guvernele, la fel, dar întotdeauna descopereau că nu există bani pentru asta. Ba nu au fost prevăzuţi, ba au uitat de ei, ba s-au risipit pe vreun campionat sătesc de fotbal pe islaz. Altminteri, România merge înainte în toate proiectele. E ba pe cale de a deveni modernă, ba gata-gata să fie un stat puternic şi echilibrat. Că o bicicletă pe un drum comunal de pământ, printre hârtoape. Bruxelles, păzea! În 2019 preluăm conducerea UE, vezi tu atunci!

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Preşedintele Klaus Iohannis: trebuie să transmitem un mesaj solidar cu Marea Britanie

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit luni, la Palatul Cotroceni, pe ministrul Afacerilor Externe al Republicii Lituania, Linas Linkevicius, context în care a subliniat importanţa transmiterii unui mesaj consecvent şi puternic, exprimat prin acţiunea solidară cu Regatul Unit.

Potrivit sursei citate, discuţiile cu ministrul lituanian au vizat consolidarea cooperării bilaterale dintre cele două ţări, agenda regională, europeană şi de securitate.

În comunicat se arată că preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat relaţia foarte bună dintre cele două state, precum şi aprecierea pentru dialogul constant şi deschis cu omologul său lituanian, Dalia Grybauskaite, amintind rezultatele vizitei efectuate la Vilnius în iunie 2016.

De asemenea, preşedintele Iohannis şi ministrul Afacerilor Externe al Republicii Lituania au exprimat dorinţa fermă de consolidare a dialogului politic şi dezvoltarea legăturilor economice dintre cele două ţări, fiind evocată, printre altele, necesitatea stimulării cooperării în domeniul noilor tehnologii. Cei doi oficiali au evocat şi poziţiile şi interesele comune ale României şi Lituaniei în cadrul Uniunii Europene, inclusiv în privinţa abordărilor privind viitorul cadru financiar multianual şi a Brexit.

În cadrul întrevederii, cei doi înalţi oficiali au amintit importanţa unei coordonări crescute în privinţa Parteneriatului Estic şi în Vecinătatea Estică a UE, pornind de la similitudinea de poziţii a celor două ţări. În acest context, au avut loc discuţii cu privire la situaţia din Republica Moldova şi cea de Ucraina, fiind exprimată susţinerea pentru continuarea procesului de reforme în spirit european.

Printre subiectele abordate s-au aflat şi obiectivele comune ale celor două state în pregătirea summitului NATO din luna iulie, printre acestea numărându-se şi prezenţa înaintată aliată pe Flancul Estic.

Preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul Linas Linkevicius au discutat şi despre relaţiile UE şi, respectiv, NATO cu Rusia, inclusiv în contextul măsurilor luate la nivel european, la care s-au alăturat astăzi atât România, cât şi Lituania, ca reacţie la atacul cu agent neurotoxic de la Salisbury.

"Preşedintele României a subliniat, în acest cadru, importanţa transmiterii unui mesaj consecvent şi puternic, exprimat prin acţiunea solidară cu Regatul Unit, la momentul potrivit, din partea statelor Uniunii Europene", se arată în comunicat.

• ZIARUL FINANCIAR

• Cazul devalizării Băncii Române de Scont: sentinţele finale, după 17 ani. "Ca la FNI au fost condamnaţi doar cei care au furat pentru el, nu şi el. Bine şi aşa, să se înveţe minte şi alţii". Nu prea cred

Joi 22 martie 2018, Curtea de Apel Bucureşti a dat decizia definitivă în ceea ce s-a numit dosarul "Banca Română de Scont" (BRS), respectiv insolvenţa, falimentul, căderea la finalul lui 2001, deci acum 17 ani, a uneia dintre băncile controlate de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.

Câteva dintre condamnări: Teodor Nicolaescu, preşedintele băncii, a primit şase ani pentru că a folosit sumele din conturile BRS în folosul lui sau al altuia; Răzvan Haritonovici, fostul preşedinte al Astra Asigurări (când firma de asigurări încă nu ajunsese la Dan Adamescu, atunci fiind în proprietatea statului), a primit patru ani pentru că a plasat banii companiei la BRS; Dan Săftescu, director general al Astra Asigurări, a primit patru ani pentru acelaşi motiv ca Răzvan Haritonovici.

Foarte puţină lume îşi mai aminteşte de dosarul BRS sau de dosarul FNI sau de cazul BID (Banca de Investiţii şi Dezvoltare), entităţi financiare legate de numele lui Sorin Ovidiu Vântu, pentru care au plătit alţii cu ani de închisoare, iar statul român sau companii deţinute de stat cu pierderea a milioane şi zeci de milioane de dolari.

Marţi 11 decembrie 2001, BNR decide instituirea regimului special de decontare (o etapă premergătoare intrării în administrare specială, adică insolvenţa de astăzi) pentru Banca Română de Scont, o bancă destul de mică la vremea respectivă, dar care prin oamenii din faţă şi din spate ajunsese în prim-plan.

La finalul anilor "90, Sorin Ovidiu Vântu devenise extrem de puternic prin grupul financiar Gelsor.

El reuşise să "achiziţioneze" de la BNR, plătind salarii foarte mari (peste 10.000 de dolari pe lună), o întreagă echipă de directori, începând cu un fost vice - guvernator (Vlad Soare, un fost economist-şef), Daniel Dăianu, doi directori plini (George Mucibabici şi Vasile Săvoiu), care ar fi trebuit să conducă grupul Gelsor - format din bănci, fonduri mutuale etc.

Vântu era văzut ca un "supergeniu" al capitalului financiar românesc, care ar fi trebuit să se bată cu cel străin, dar nimeni nu îşi punea problema de unde avea banii, cum făcea rost de ei etc.

Gelsor achiziţionase Banca Astra din Braşov pe care o redenumise Banca Română de Scont. În fruntea ei a fost pus Teodor Nicolaescu, un om al pieţei de capital şi fost coleg cu Mugur Isărescu la Institutul de Economie Mondială înainte de 1989.

Alături de Gelsor în afacerea BRS au intrat şi SIF-urile, pline de cash şi numai bune de muls.

În nume propriu, Vântu a înfiinţat şi BID -Banca de Investiţii şi Dezvoltare, în fruntea căreia i-a angajat pe Nicolae Văcăroiu, fost premier, Corneliu Croitoru, fost viceguvernator al BNR în perioada 1990-1998, Florin Georgescu, fost ministru al Finanţelor în perioada 1992-1996 şi actualul primviceguvernator al BNR.

După căderea în vara lui 2000 a FNI, cel mai mare fond mutual de pe piaţă la vremea respectivă, care a lăsat în urmă o gaură de 300 de milioane de dolari, problemele s-au îndreptat şi către BRS şi într-un final către BID (banca a intrat în lichidare la cererea lui Vântu). Pe tot parcursul lui 2001, Vântu a încercat mai multe formule de a vinde BRS către SIFuri, către investitori de nicăieri şi ca ultimă soluţie către grupul Dramiral, condus de un om de afaceri - Mihai Iacob. Dar cei doi s-au certat, Iacob susţinând că i se pregătea "o ţeapă". Oricum BNR nu avizase grupul Dramiral ca acţionar al BRS.

În BRS banii au intrat de la Astra Asigurări sau Poşta Română, care au făcut plasamente la această bancă, deşi li s-a atras atenţia să nu facă astfel de operaţiuni. Odată ce banii intrau în BRS, erau scoşi prin alte conturi.

În 14 ianuarie 2002, adică după o lună de la intrarea în decontare specială a BRS, Nicolae Cinteză, şeful supravegherii bancare din BNR, a anunţat public că BNR pune traseele banilor la dispoziţia organelor de anchetă.

"Eu nu sunt dispus să plătesc pentru ce au furat alţii şi nu voi tăcea dacă se va încerca substituirea vinovaţilor cu subsemnatul", a menţionat Cinteză într-o discuţie de acum aproape 17 ani cu ZF, declaraţie consemnată în paginile ZF. Ideea era că Vântu era foarte furios după ce BRS intrase în decontare specială şi începuse cu puterea lui, care atunci era mare, să "ameninţe" în dreapta şi în stânga.

BNR a dat 26 de nume către poliţie, plus traseele ba nilor. Conducerea Astra Asigurări a fost arestată sub acuzaţia de complicitate la delapidare în Ancheta declanşată în cazul BRS.

În Ziarul Financiar din 15 ianuarie 2002 se consemnează că va loarea plasamentelor efectuate de societatea de asi gurări Astra la BRS şi BID se ridica la 17,6 mil. dolari! (Gândiţi-vă cât însemnau aceşti bani în anul 2002. Un apartament de două camere în Militari era 7.000 de dolari, iar acum este 70.000 de dolari).

Cazurile BRS şi FNI ajunseseră la categoria "siguranţă naţională" întrucât puterea lui Vântu era peste tot, şi nu se mişca nimic deşi se prăbuşise FNI, BRS etc., lăsând în urmă găuri de sute de milioane de dolari. Banii dispăruseră, iar lumea era în stradă.

Vasile Puşcaş, negociatorul-şef al României cu UE, spunea în ianuarie 2002: "Cazul Băncii Române de Scont ar putea afecta negocierile de aderare a României la UE, pentru că afec tea ză stabilitatea sistemului financiar-bancar din România".

FNI şi BRS au făcut parte din acordul cu Fondul Monetar Internaţional, autorităţile române angajându-se să ancheteze aceste prăbuşiri şi să indice vinovaţii. După 17 ani, justiţia a dat sentinţele finale.

Vineri 23 martie 2018. Discuţie cu un fost official din BNR care a fost implicat în cazurile de la începutul anilor 2000 şi care a simţit influenţa lui Vântu, după afla rea sentinţei finale: "Ca la FNI: au fost condamnaţi doar cei care au furat pentru el, nu şi el. Bine şi aşa, să se înveţe minte şi alţii". Aici sunt de altă părere.

Vorba fostului premier Adrian Năstase dintr-o declaraţie dată pe 8 ianuarie 2012, în scandalul BRS-SOV: "Banii mai degrabă dispar decât sunt investiţi".

Când auziţi de cineva care vrea să atragă bani de la popor pentru investiţii, gândiţi-vă de trei ori!