REVISTA PRESEI 28.08.2012

• ADEVARUL

• Sfârşitul unei suspendări de 52 de zile

Traian Băsescu se întoarce la Cotroceni după ce parlamentarii au luat act de decizia Curţii Constituţionale privind referendumul. Traian Băsescu este la un pas la revenirea la Palatul Cotroceni după 52 de zile de la suspendarea sa de către Parlament în 6 iulie. Decizia prin care Curtea Constituţională a invalidat referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu a fost citită, ieri, în Parlament. Ulterior, documentul a fost trimis la Monitorul Oficial şi după publicarea actului şeful statului îşi va relua postul de la Cotroceni. Timp de două ore, USL a amânat citirea documentului de către judecătorii Curţii. PSD şi PNL au majoritatea şi, în condiţiile unor absenţe de la PDL, au reuşit să provoace lipsa cvorumului boicotând şedinţa. Liberalii au venit la Parlament hotărâţi să boicoteze şedinţa, dar social-democraţii nu păreau convinşi că strategia va avea succes.

• Înţelegere pe Avocatul Poporului?

Venirea unora dintre parlamentarii PSD şi PNL pentru a asigura cvorumul s-a produs după o rundă de negocieri între USL şi PDL. Cele două formaţiuni ar fi convenit, potrivit unor surse parlamentare, ca PDL să accepte un candidat al USL pentru postul de Avocat al Poporului. Politicienii s-au contrazis în declaraţii pe tema respectivei întâlniri. Preşedintele comisiei juridice din Senat, Toni Greblă (PSD), a confirmat existenţa unei asemenea discuţii, în timp ce liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu le-a dezminţit. "Avocatul Poporului va face obiectul unor negocieri care vor avea loc în zilele următoare, noi acum am discutat despre asigurarea cvorumului", a susţinut Ilie Sârbu. Comisia Europeană a solicitat Guvernului de la Bucureşti să instaleze un Avocat al Poporului care să aibă acceptul tuturor partidelor politice. Solicitarea a venit în contextul în care oficialii europeni au criticat revocarea Avocatului Poporului de către USL.

• Monitorul Oficial a publicat decizia Curţii Constituţionale

Traian Băsescu are baza legală pentru a se întoarce la Cotroceni după ce în Monitorul Oficial a fost publicată decizia CCR privind invalidarea referendumului pentru demiterea preşedintelui. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial după ce a fost citită, astăzi, în plenul Parlamentului. Hotărârea 6 din 21 august a Curţii Constituţionale privind organizarea referendumului şi rezultatele acestuia a fost publicată după aproximativ trei ore de la citirea actului în Parlament. Hotărârea a fost citită în faţa plenului reunit, luni, de către judecătorul Ştefan Minea. Parlamentarii USL au ieşit din sală la momentul citirii documentului, deşi aceştia veniseră la plen pentru a asigura cvorumul.

• Maghiarii scad, germanii dispar, rromii sporesc

Numărul germanilor şi maghiarilor a coborât la minimul istoric, în timp ce rromii au înregistrat un maxim al istoriei recensămintelor. Pe locul trei în clasament se află românii de etnie ucraineană. Numărul persoanelor care se declară de altă etnie decât cea română a scăzut şi după 2002, urmând trendul populaţiei pe ansamblu. Excepţia o reprezintă rromii, care au urcat de la 535.140, la recensământul din 2002, la 619.007, la numărătoarea de anul trecut. Maghiarii, care în 1930 erau în număr de peste 1,4 milioane, în 1977 au ajuns la maximum istoric - de 1,7 milioane, iar acum au coborât la doar 1,2 milioane de persoane. În 1930 existau 633.488 de români de etnie germană, acum sunt doar 36.900.

• Restanţele au explodat în luna crizei politice

Restanţele la creditele contractate de populaţie şi firme au înregistrat o creştere semnificativă în luna iulie, în special din cauza deprecierii acute a leului în raport cu euro, determinată de criza politică. Valoarea lor a ajuns la peste 5,86 miliarde de euro, mai mare cu aproape 4% faţă de luna precedentă şi cu 18,75% comparativ cu nivelul de la începutul anului. Sumele restante la creditele în lei au ajuns la 10,54 miliarde de lei (echivalentul a 2,3 miliarde de euro) şi au urcat doar în iulie cu 3,5%, iar în ultimele şapte luni, cu 13,4%.

• Licitaţia pentru vânzarea Oltchim va avea loc la 18 septembrie

Guvernul a prelungit cu patru zile, pentru 18 septembrie, data licitaţiei pentru privatizarea combinatului chimic Oltchim Râmnicu-Vâlcea (OLT). "Licitaţia cu oferta în plic urmată, dacă va fi cazul, de negociere sau de licitaţie cu strigare după regula licitaţiei competitive va fi organizată la sediul Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) la 18 septembrie", a anunţat Oficiul, citat de Mediafax. Termenul stabilit anunţat de Guvern era 14 septembrie.

• CURENTUL

• Acoliţii lui Crin vor să-l trimită pe Vosganian din PNL la minorităţi

Liberalii lui Crin au intrat în transă de frică că nu vor mai apuca locuri eligibile în colegiile pregătite pentru alegerile parlamentare care se vor desfăşura la finele acestei toamne. În interiorul PNL există deja o serie de discuţii legate de viitorul partidului şi ce trebuie făcut. Crin Antonescu se regăseşte în tabără care doreşte continuarea mariajului politic cu PSD, în timp ce pe de cealaltă parte se conturează din ce în ce mai clar o tabără "dizidentă". Potrivit unor surse interne din PNL, recent, lui Varujan Vosganian i s-a propus să nu mai candideze pe listele PNL în viitorul Parlament şi să treacă să candideze pe locurile eligibile ale minorităţilor. Evident, cea armeană din rândul căreia provine. Asta ar însemna ca Varujan Vosganian să îi ia locul lui Varujan Pambuccian, prieten foarte bun şi chiar rudă.

• Chelaru schimbă mogulii: de la interesele lui Vântu la cele ale lui Voiculescu

Vicele Senatului, Ioan Chelaru, a început să joace după cum îi joacă "Felix" Voiculescu. Dacă până acuma, Chelaru l-a servit pe puşcariaşul Vântu, fiindu-i acestuia avocat, dar şi combinator al afacerii Gelsor. De data aceasta, Chelaru şi-a schimbat stăpânul, unul la fel de puşcariabil ca primul. Contemitent, Chelaru şi FACIAS (un ONG a lui Felix) au sesizat, ieri, Parlamentul cu privire la existenţa unui conflict între normele de drept intern şi cele comunitare referitoare la cvorum şi lipsa unui sistem de recurs efectiv în ceea ce priveşte referendumul. FACIAS-ul lui Felix a mai cerut Parlamentului să dispună suspendarea aplicării oricăror prevederi interne contrare până la soluţionarea conflictului de drept.

• CURIERUL NATIONAL

• Mai cresc chiriile toamna asta?

Ani la rând, preţurile chiriilor au crescut toamna, odată cu venirea studenţilor la facultate. Însă, s-ar putea ca venirea studenţilor să nu mai ducă la o creştere a chiriilor, pentru că nu mai există o cerere la fel de mare. Chiria la comun este o variantă rentabilă pentru tinerii din provincie, pentru că scade preţul chiriei la mai puţin de 100 de euro/persoană.

• CITR: Managerii privaţi ar trebui dublaţi de unii de criză

Casa de Insolvenţă Transilvania consideră că proiectul "CEO la stat" nu poate avea rezultatele scontate decât dacă managementul privat este dublat de un specialist în turnaround management (manager de criză). În acest fel, susţin specialiştii în insolvenţă, fiecare va acţiona în funcţie de specializarea sa: managerul privat va gestiona eficient activitatea curentă, iar managerul de criză se va ocupa de restructurare. "În încercarea de a eficientiza activitatea companiilor de stat, autorităţile ar trebui să se axeze şi pe recrutarea de tournaround managers care să conlucreze cu managerii privaţi pentru un mai bun management al întreprinderilor", notează CITR într-un comunicat. Implicarea turnaround managerului în companie durează între 3 şi 24 luni, misiunea sa fiind stabilizarea economică a firmei pacientului şi asigurarea activităţii

• Duşa a cerut restructurări la nivelul Jandarmeriei

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Mircea Duşa, a declarat, ieri, că a cerut restructurarea Departamentului de comunicare publică a Jandarmeriei, iar până miercuri a solicitat "un audit pe comunicare" la nivelul întregului minister, citează Mediafax.

• Un avertisment de la "naşul deflaţiei"

Robert Prechter, investitor cu experienţă în pieţele financiare, spune că în mai puţin de patru ani castelul de cărţi de joc al creditului se va prăbuşi. Dispariţia trilioanelor de dolari în titluri de credit va potenţa valoarea hârtiei verzi, deţinută nemijlocit. "Sfârşitul va fi în dezordine şi întrebarea va fi pentru fiecare cum reuşeşte să supravieţuiască". Ne apropiem de un colaps economic, iar distrugerea cantităţii de credit existente nu se va face prin hiperinflaţie, ci printr-o spirală deflaţionistă pusă în mişcare de un lanţ de falimente, a declarat recent pentru portalul financiar Future Money Trends Robert R. Prechter Jr., preşedinte la Elliott Wave International. El spune că inflaţia reprezintă injecţia de credit suplimentar, iar ceea ce noi avem în faţă este o dispariţie pe scară largă a titlurilor de credit.

• Tranzacţie-record în Piaţa Unirii, Cocor vinde cu peste 20.000 euro metru pătrat

Compania a anunţat că a vândut 196 mp, la valoarea de aproape 4 milioane de euro. Cel mai probabil este vorba de fosta clădire BIR din Piaţa Unirii, din care Cocor a scos la licitaţie mai multe spaţii, cu preţuri între 2.500 şi 18.000 de euro/mp. Consiliul de Administraţie al companiei a convocat AGEA pentru data de 8 septembrie pentru a ratifica decizia de vânzare.

• EVENIMENTUL ZILEI

• PSD l-a trimis pe Crin acasă

Liberalii s-au opus până în ultimul moment, fiind cât pe ce să-i convingă şi pe pesedişti să amâne revenirea lui Băsescu. Traian Băsescu se poate întoarce la Cotroceni, deoarece decizia Curţii Constituţionale de invalidare a referendumului privind demiterea sa a fost publicată în Monitorul Oficial. Şedinţa comună a Parlamentului în care s-a citit verdictul Curţii a evidenţiat fricţiunile dintre PSD şi PNL.

• Privatizarea Oltchim, încă în coadă de peşte

Statul a făcut un pas pentru a vinde Oltchim: renunţă la convertirea creanţelor în acţiuni. Mai rămâne să se înţeleagă cu investitorii. Ce şanse mai are privatizarea Oltchim? Principalul acţionar minoritar al combinatului, PCC, consideră că noua decizie a Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), de a vinde combinatul la pachet cu creanţele către Electrica şi AVAS, este una pozitivă. "În opinia mea, este o decizie bună, potrivită pentru acest tip de afacere şi în acord cu standardele europene. Este doar păcat că această soluţie nu a fost luată cu mai mulţi ani în urmă, deoarece am fi salvat timp, o mulţime de bani, iar starea Oltchim era mult mai bună. În orice caz, este bine că avem acum o perspectivă clară, iar procesul de privatizare poate fi dus la capăt", a declarat pentru EVZ Wojciech Zaremba, reprezentantul PCC.

• Guvernul Ponta dă 26 de milioane de euro pentru propaganda USL

Ponta acoperă găurile de la TVR prin suplimentarea fondurilor direct de la bugetul de stat. Astfel, liniştea la televiziunea publică este asigurată înaintea alegerilor parlamentare. În timp ce la TVR şi radioul public s-au dau 26 de milioane de euro în plus, la Institutul Cultural Român s-au tăiat 4 milioane de euro. Suma alocată de guvern televiziunii publice va fi majorata, prin ordonanţa de rectificare a bugetului, cu peste 65 de milioane de lei, în timp ce radioul public va primi în plus peste 50 de milioane de lei. În luna mai, una din primele măsuri luate de cabinetul Ponta a fost să blocheze, prin ANAF, conturile televiziunii publice, conduse pe atunci de Andi Lăzescu. În iunie, Lăzescu a fost demis de la conducerea TVR, iar în scurt timp ANAF a deblocat conturile acestei instituţii.

• Un roman-fluviu fără final: redresarea TVR

Televiziunea publică are un proiect ambiguu şi foarte lung de restructurare. El le-a dat mari bătăi de cap angajaţilor. Astăzi, Consiliul de Administraţie al SRTV va analiza proiectul propus de Grupul de lucru desemnat să elaboreze "Programul de redresare economică a TVR". Conducerea Televiziunii a pus pe Intranet documentul. Astfel, salariaţii au avut posibilitatea să afle prin ce transformări va trece instituţia, dar şi care va fi numărul de salariaţi care vor rămâne în televiziunea publică. Cele 115 pagini au dat mari bătăi de cap, iar mulţi şi-au exprimat neîncrederea în restructurare, subliniind că proiectul "este o încropeală care nu schimbă fundamental nimic", dar şi că "mai mult ca sigur cei ce se află în funcţii de conducere nu vor fi afectaţi".

• Presa internaţională, despre ÎNTOARCEREA LUI TRAIAN BĂSESCU la Cotroceni

Cele mai importante agenţii de presă din lume au salutat decizia Parlamentului României de a aproba revenirea lui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni, susţinând că decizia pune capăt unei lupte politice cu repercusiuni economice. REUTERS scrie că Parlamentul a recunoscut luni decizia CC, permiţându-i preşedintelui suspendat Traian Băsescu să se întoarcă la Cotroceni. Se încheie astfel criza politică care a atras numeroase critici internaţionale şi avertismente din partea pieţelor financiare. Subiectul a fost tratat şi de Associated Press, într-o ştire preluată de Washington Post, Wall Street Journal şi ABC News. Agenţia AFP susţine că parlamentarii Uniunii Social - Liberale au anunţat iniţial că au decis să boicoteze reuniunea Parlamentului, după care s-au reunit în sală pentru a asigura cvorumul, după ce au primit indicaţii în acest sens de la premierul Victor Ponta, care ar fi trimis mai multe mesaje SMS din Africa de Sud.

• JURNALUL NATIONAL

• Limbile de lemn trase de judecătoarea Aspazia Cojocaru lui Nicolae Ceauşescu pe vremea când era o jună cercetătoare

Neprecupeţind niciun efort în procesul de parvenire, care se pare că a purtat-o până la nivelul de judecător - purtător de robă purpurie în Curtea Constituţională, doamna Aspazia Cojocaru - jună cercetătoare la Institutul de Cercetări Juridice, în 1979 - nu avea cum rateze oportunitatea de a trage nişte limbi, de lemn, aşa cum cereau timpurile, regimului comunist. Articolul "Importanţa consiliilor unice agroindustriale de stat şi cooperatiste în conducerea unitară a agriculturii noastre socialiste", semnat de Aspazia Cojocaru, nu face decât să prezinte succint poziţia de forţă a Partidului Comunist care îşi impune regulile în politica agrară, pentru desfiinţarea definitivă a agriculturii ţărăneşti şi a micii proprietăţi. Articolul, de colecţie, îi asigură pe toţi cetăţenii României, că vorbele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de la una din celebrele sale Plenare, vor fi transpuse în fapte.

• Perdanţii referendumului Autor: MIRUNA MUNTEANU

Milioanele de euro cheltuite pentru organizarea referendumului din 29 iulie reprezintă paguba cea mai mică a acestei aventuri politice din care toată lumea pierde. Chiar şi pentru Traian Băsescu, întoarcerea la Cotroceni are gustul amar al umilinţei. Urnele au confirmat ceea ce sondajele sugerau de mult. Criza de popularitate a preşedintelui-jucător s-a transformat acum într-o gravă problemă de legitimitate. Niciun efort propagandistic nu poate ascunde faptul că aproape 90 la sută din cetăţenii care s-au prezentat la vot s-au pronunţat în favoarea demiterii. Pentru USL, înfrângerea este, însă, şi mai dureroasă. Adversarii lui Traian Băsescu s-au dovedit incapabili să câştige o partidă în care aveau aproape toate atu-urile. Şi-au jucat cărţile atât de prost, încât au transformat o victorie sigură într-o ratare monumentală. Şi-au irosit aiurea glonţul de argint, trăgându-l bezmetic şi prematur.

• Oamenii ar putea deveni vegetarieni în 40 de ani

Oamenii de ştiinţă atrag atenţia că populaţia globală va fi nevoită să treacă la o dietă vegetariană aproape completă în următorii 40 de ani, din cauza crizei de alimente, scrie The Guardian. În prezent, oamenii îşi asigura 20% din necesarul de proteine din carnea de animale. Acest procent va trebui să scadă la doar 5% până în 2050, pentru a putea fi hrăniţi cei 2 miliarde de oameni care ar putea popula în plus planeta în acea perioadă.

• Cine este interesat de achiziţia Carrefour România

Grupul francez Carrefour, retaierul mondial numărul doi, ar putea ieşi de pe pieţele din România, Indonezia, Turcia, Polonia, Malaezia, Taiwan, Singapore. Britanicii de la Tesco, francezii de la Auchan şi gigantul american Wal-Mart sunt văzuţi ca potenţiali interesaţi de achiziţionarea operaţiunilor Carrefour din Europa de Est. "Europa Centrală şi de Est reprezintă o oportunitate pentru Auchan, operator care a deschis deja în Rusia, Polonia şi România", a declarat Milos Ryba, analist în cadrul Planet Retail, pentru Reuters. De asemenea, si retailerul grupului Metro, Real, ar putea fi interesat să vândă businessul din Europa de Est, au mai spus analiştii.

• Mâine, ziua Z pentru Carrefour. Va mai rămâne în România?

Gigantul francez va anunţa miercuri măsuri radicale. Printre ele: concedieri, majorări de capital sau ieşirea de pe anumite pieţe. Noul boss al Carrefour, George Plassat, nu prea are de ales, notează presa franceză. Este condamnat să ia măsuri radicale dacă vrea să redreseze un grup care nu mai are de mult o orientare strategică clară. În primul rând, vor fi anunţate, cel mai probabil, concedieri: 500-600 de angajaţi din Franţa vor fi disponibilizaţi. Asta pare a fi cel mai simplu, adevărata provocare pentru Plassat fiind cum va reuşi să redinamizeze reţeaua de magazine, dat fiind că hypermarketurile grupului se confruntă, de câţiva ani, cu o erodare constantă a vânzărilor, iar marjele de profit sunt din ce în ce mai mici.

• EXCLUSIV Ruşii de la Gazprom, la un pas să cumpere firma care a făcut metroul bucureştean

Gazprom a negociat cumpărarea Tungal Metrou şi a celorlalte firme din grupul Tungal şi îşi dăduseră acordul formal şi pe suma de 20 de milioane de euro a tranzacţiei. Foarte aproape de a se semna contractul, aceştia au sistat toate demersurile. Patronii Tungal se întreabă şi acum unde a fost problema şi îşi dau singuri şi răspunsul: "Ceva politic"

• NATIONAL

• Pesedistii candideaza sub acoperire pe listele PPDD

Pentru ca locurile pe liste sunt de regula insuficiente, pesedistii vor apela in acest an la o gaselnita: candidaturi mascate, sub steag strain. Al PPDD-ului, de exemplu. Solutia nu rezolva doar problema pesedistilor ramasi cu buza umflata din cauza completarii listelor cu alti colegi, mai bine vazuti de sefi, ci si lipsa acuta de cadre PPDD-iste. Concret, Dan Diaconescu nu numai ca nu are cu cine sa-si completeze liatele electorle nationle, dar are mari probleme si cu potenta financiara a doritorilor, o campanie electorala nefiind un moft la indemana oricui. Este nevoie de bani grei pentru a te face cunoscut si ales, iar adeptii lui Diaconescu stralucesc doar in materie de populism, nu si de finante.

• Basescu, presedinte prin SMS

Dupa ce au boicotat mai bine de doua ore sedinta comuna de ieri, dand de inteles ca Traian Basescu mai trebuie sa astepte o saptamana, parlamentarii PSD au fost trimisi in plen de Victor Ponta. Serios afectat de migratia de primavara, PDL nu a mai putut asigura cvorumul de jumatate plus 1 necesar sesiunii extraordinare, chiar daca parlamentarii UDMR, UNPR si minoritari s-au prezentat si ei in plen. Asa stand lucrurile, liberalii au cerut din start pauza de consultari si dusi au fost.

• UniCredit recunoaste ca e anchetata pentru spalare de bani, din cauza Iranului

Cea mai mare banca din Italia, UniCredit, a recunoscut oficial ca este anchetata in SUA pentru incalcarea embargoului impus unor tari din Orientul Mijlociu. Desi UniCredit nu a precizat explicit numele tarii, unul dintre anchetatori a declarat pentru Financial Times ca este vorba de Iran. Ancheta este condusa de procuratura districtuala din New York si de Biroul de control al activelor straine al Departamentului Trezoreriei SUA, iar UniCredit a precizat ca la investigatie participa si Departamentul de Justitie al SUA. Pana acum, printre bancile despre care s-a aflat ca faceau afaceri cu Iranul se numara: Royal Bank of Scotland, Standard Chartered, HSBC. De asemenea, organele de ancheta bancara din SUA i-au avertizat si pe sefii bancilor germane Commerzbank si Deutsche Bank, sustinand ca institutiile lor sunt banuite de afaceri cu Iranul.

• PUTEREA

• Traian Băsescu este din nou preşedinte după 52 de zile. Bâlciul întoarcerii

Parlamentul a transformat în bâlci şedinţa pentru citirea deciziei Curţii Constituţionale care îl trimite pe Băsescu înapoi la Cotroceni. Liberalul Ioan Ghişe a încercat să obţină o amânare a şedinţei Parlamentului şi a înaintat strategic două proiecte de hotărâri parlamentare care ar fi permis ignorarea deciziei CCR şi demiterea lui Băsescu prin votul parlamentarilor. În paralel s-a desfăşurat războiul cvorumului: deputaţii şi senatorii USL nu au dorit iniţial să se prezinte în sala de şedinţe - însă se pare că au fost convinşi de SMS-urile trimise de liderii Victor Ponta şi Crin Antonescu.

• Mircea Pop face autostrăzi pe datorie

Chiar dacă premierul Victor Ponta, ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, şi primarul Constanţei, Radu Mazăre, s-au înghesuit să taie panglica pe tronsonul de autostradă nefinalizat Cernavodă-Medgidia, şeful CNADNR, Mircea Pop, a strâns "pe caiet" facturile pentru lucrările segmentului Cernavodă-Constanţa. Facturile neachitate pentru lucrările de construcţie a tronsoanelor de autostradă Cernavodă-Medgidia, Medgidia-Constanţa şi centura Constanţa se ridică la aproximativ 100 milioane de euro. Între timp, constructorii au tras pe dreapta utilajele până când şeful CNADNR achită facturile restante.

• Consilierii Capitalei dezbat în şedinţa de joi proiecte de 2,5 miliarde de euro

Consilierii generali ai Capitalei vor discuta joi proiecte de peste 2,5 miliarde de euro. Pe ordinea de zi a şedinţei se regăsesc câteva "obsesii" mai vechi ale primarului Sorin Oprescu, precum împrumutul de 800 milioane de euro, inelul median - autostrada suspendată - şi multe alte proiecte majore de infrastructură. Consiliul General al Municipiului Bucureşti va dezbate, joi, 74 de proiecte de hotărâre. Aceasta este prima şedinţă a CGMB după alegerile locale (anterioara nu s-a mai ţinut deoarece consilierii erau în vacanţă).

• ROMANIA LIBERA

• Boicot în Parlament? Teatru pentru 7,4 milioane de oameni

Şedinţa de ieri a Parlamentului în care judecătorii Curţii Constitu­ţionale au citit decizia de invalidare a referendumului - şi care trebuia să fie doar o simplă formalitate - s-a dovedit în realitate plină de tensiuni. Liberalii au exercitat presiuni asupra social-democraţilor ca USL să amâne, chiar şi cu încălcarea legii, îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Constituţie. În cele din urmă însă, parlamentarii puterii au îndeplinit procedura, iar Traian Băsescu a primit cale liberă pentru întoarcerea la Cotroceni. În condiţiile în care era clar că nu mai au soluţii, se naşte întrebarea: de ce au simţit parlamentarii puterii nevoia să facă tot acest circ care risca să decredibilizeze şi mai mult România pe plan extern? Răspunsul: a fost un exerciţiu de imagine al USL în faţa electoratului care a votat pentru demiterea preşedintelui.

• Pentru cine bat clopotele de Alina Mungiu Pippidi

70% din români sînt de părere că Traian Băsescu nu ar trebui să mai joace nici un rol, nici direct, nici prin succesorii săi în politica românească şi privesc cu mefienţă tot ce vine de la el. 45% din români se tem de tot ce provine din fostul partid comunist şi nu ar vota cu o formaţiune identificată ca avînd legături cu fostul regim, 80% spun net că nimeni din partidele care a mai guvernat România nu merită să mai revină la guvernare. Şi atunci? La ora aceasta, incertitudinea privind alegerile e mai mare ca niciodată.

• Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, în proces cu instituţia pe care o conduce

Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, se luptă cu instituţia pe care o conduce, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Pivniceru a dat în judecată ministerul pentru recuperarea banilor tăiaţi din salariile magistraţilor în anul 2009. Alţi peste 500 de magistraţi din România au făcut aceleaşi demersuri. Au câştigat în instanţele din ţară, dar pentru că hotârârile acestora nu au fost aplicate au ajuns până la CEDO, potrivit Realitatea.net. În calitate de preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România, Mona Pivniceru a dat statul român în judecată pentru recuperarea unor drepturi salariale. Unele dintre procese au ajuns şi la CEDO. În luna iunie a acestui an, Mona Pivniceru a executat silit Ministerul Justiţiei şi a încasat deja o parte din despăgubiri.

• ZIARUL FINANCIAR

• "Groapa" Bechtel a înghiţit 1,4 mld. euro pentru 52 de kilometri de autostrăzi

Compania de drumuri a mai plătit în 2012 încă 75 de milioane de euro în contul Bech­tel. Americanii au înain­tat cu doar 300 de metri de autostradă în primele şase luni ale acestui an. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) continuă să vireze plăţi restante în conturile americanilor de la Bechtel deşi lucrările la singurul tron­son de autostradă pe care aceştia îl mai construiesc, Suplacu de Barcău-Borş, au înaintat în ritm de melc în acest an: doar 0,5%. Sau cu alte cuvinte, în primele şase luni ale acestui an Bechtel a construit circa 300 de metri de autostradă. Acesta este doar un exemplu de cum se scurg banii, deşi există justificări pentru fiecare leu cheltuit, dar în acelaşi timp nu şi rezultate.

• Statul a rămas cu 1,19 milioane de angajaţi, dar numărul scăzut de contribuabili nu le poate susţine salariile

Numărul de bugetari a ajuns la 1,19 milioane la finele lunii iunie, fiind cu aproape 5.200 mai mic faţă de începutul anului şi cu 205.000 mai puţin faţă de aprilie 2009, momentul încheierii primului acord cu FMI, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Cea mai recentă rectificare bugetară aprobată de Guvern prevede 6,7% din PIB pentru cheltuielile cu salariile bugetarilor, semnificativ mai puţin decât înainte de criză, când se apropia de 10%. Pe de altă parte, în continuare unu din patru angajaţi români lucrează la stat, având în vedere că numărul de salariaţi din economie este de doar 4,3 milioane de persoane, raportat la o populaţie ocupată de peste 9 milioane de persoane.

• Băncile implicate în scandalul LIBOR, sufocate de procese juridice, ar putea plăti daune de peste 150 mld. dolari

Băncile investigate pentru manipularea dobânzilor interbancare riscă plata unor daune de ordinul zecilor de miliarde de dolari, în urmă proceselor tot mai numeroase intentate împotriva lor de primării americane, asigurători, investitori şi alte instituţii de credit, relatează Wall Street Journal. Reclamanţii susţin că au fost păgubiţi din cauza câştigurilor reduse obţinute de pe urma obligaţiunilor cu dobânzi scăzute artificial. Numărul exact al proceselor nu este clar, dar a crescut tot mai mult în ultimele luni.

• Gerusia sau de ce vrea Berlinul un parteneriat cu Rusia, care pune o parte din interesele Europei pe plan secund

Împletirea tehnologiei germane cu resursele ruseşti, idee la care s-a visat mult în trecut, poate aduce Germania şi Rusia într-o poziţie din care pot ameninţa dominaţia SUA în economia şi politica mondială, iar Berlinul şi Moscova urmăresc o astfel de alianţă. Însă în calea lor ignoră uneori interesele unor jucători mai mici. Rusia este doar o umbră a ceea ce era URSS, dar a devenit un exportator major de gaze naturale, de care Germania, care renunţă treptat la energia nucleară, este dependentă, scrie Stratfor. La rândul ei, Rusia are mare nevoie de tehnologie, pe care Germania i-o poate oferi. De asemenea, Germania are nevoie de forţă de muncă, dar nu şi de mai mulţi imigranţi de teama instabilităţii. În schimb, Rusia are forţă de muncă în exces, iar fabricile germane pot fi aduse în Rusia.