REVISTA PRESEI 28.10.2013

Explorarea gazelor de şist în România este obligatorie, pentru a avea o hartă a resurselor care se găsesc în subsolul românesc, a declarat Andrei Gerea, ministrul Economiei, la un post de televiziune. Întrebat dacă extracţia gazelor de şist va duce la scăderea preţului, ministrul a răspuns: "Gaz mai ieftin e posibil să avem, pentru că e vorba de un surplus cantitativ pe piaţă". "Avem de câştigat o concurenţă pe o piaţă aproape monopolistă, care nu ne asigură o variaţie normală, concurenţială, a preţurilor. Acum nu avem altă sursă pentru suplimentarea nevoilor noastre de gaz decât Gazprom. Odată cu prezenţa unui alt furnizor pe piaţa românească, în mod evident, preţurile se vor duce în jos", a explicat şeful de la Economie, potrivit Agerpres. El a punctat faptul că, în prezent, nici măcar nu se cunoaşte dacă România dispune de astfel de zăcăminte. Ministrul a subliniat importanţa existenţei unei hărţi a resurselor din subsolul românesc.

• Guvernul şi FMI iau la puricat privatizarea eşuată a CFR Marfă. Nu s-a stabilit încă un termen pentru încheierea procesului de vânzare

Guvernul şi delegaţia FMI au convenit să reanalizeze toate etapele procedurii de privatizare a CFR Marfă, pentru a identifica motivele care au condus la nefinalizarea operaţiunii, fără să stabilească deocamdată un termen pentru încheierea procesului de vânzare. Privatizarea CFR Marfă a eşuat la 14 octombrie, după ce nu au fost indeplinite până la acest termen mai multe clauze suspensive din contract. Printre subiectele discutate, vineri, la Palatul Victoria, de reprezentanţii FMI cu premierul Ponta şi o parte dintre miniştri s-a aflat şi procedura de privatizare a CFR Marfă, potrivit unor surse oficiale, citate de Mediafax. "S-a convenit cu acest prilej ca procedura de privatizare să fie reanalizată, în vederea identificării acelor prevederi care au împiedicat finalizarea cu succes a procesului. Vor fi analizate toate aspectele tehnice", au arătat sursele.

• A noua duminică de proteste faţă de proiectul minier de la Roşia Montană: protestatarii au comemorat tragedia de la Certej

Protestatarii din Bucureşti care se opun proiectului de exploatare minieră pe bază de cianuri de la Roşia Montană au mărşăluit, duminică, încă o dată prin centrul oraşului. De data aceasta, protestatarii au schimbat traseul, ajungând la final în Piaţa Unirii, şi nu în Piaţa Universităţii, ca de obicei. Oamenii prezenţi la miting au comemorat 42 de ani de la tragedia de Certej, din 1972.

• Deutsche Welle - Politica românească pare deconectată de la preocupările lumii

Liderii politici de la Bucureşti camuflează adesea adevăratele probleme îngropându-le într-o vorbărie fără sens. Întrunirea Consiliului European a fost privită de la Bucureşti exclusiv din perspectiva rivalităţii dintre Victor Ponta şi Traian Băsescu. Fiecare dintre cei doi lideri au căutat să-şi minimalizeze rivalul şi să argumenteze dreptul la prioritate. Dar la fel ca în celelalte dăţi, politica românească cu micile ei priorităţi pare complet deconectată de la realitatea lumii. Nimic din ce se discută public la Bucureşti nu are vreo legătură cu adevăratele preocupări de la Bruxelles şi, invers, ce se discută la Bruxelles pare să nu atingă lumea de la Bucureşti.

• Wall Street Journal: Strategia eronată a Europei

După ce Washingtonul şi-a redeschis guvernul şi a evitat o posibilă incapacitate de plată, atenţia internaţională se va muta din nou spre zona Euro, anunţă publicaţia americană Wall Street Journal, într-un editorial despre greşelile tactice din economia zonei Euro. Europa are un mod anume în a pune economia americană într-o lumină bună. În SUA, rata şomajului este încă ridicată, 7,2%. Dar în cele 17 state ale zonei Euro, media şomajului este de 12%, variind de la 5,2% în Germania la 26,2% în Spania. Atât SUA, cât şi Europa nu au o strategie pregătită să stimuleze ritmul scăzut al creşterii economice. Dar Europa, în special, s-a împotmolit într-o abordare pe termen scurt, care nu poate dura: transformarea restului Europei pentru a semăna cu Germania cumpătată, care se bazează pe exporturi, mai degrabă decât pe consumul intern sau investiţii. Dar nu toate economiile pot fi exportatoare către restul lumii; cineva trebuie să fie şi cumpărătorul. Multă vreme, acesta a fost consumatorul american, care împrumuta şi cheltuia. Acest capitol este pe care să se închidă.

• Autonomia în versiunea secuilor: lăsaţi de capul lor, dar pe banii României

Mii de maghiari au mărşăluit, duminică, pe DN 11, cerând autonomia Ţinutului Secuiesc. Protestatarii îşi văd, însă, "libertatea" într-o variantă economică proprie: taxele la buget să rămână la ei, dar Guvernul României să le trimită în continuare finanţare. Cu câteva ore înainte de începerea "Marelui Marş al Secuilor", de ieri, din Covasna, DN 11, drumul pe care s-a anunţat formarea lanţului uman, era împânzit de forţe de ordine. Zeci de poliţişti, jandarmi, autospeciale de pompieri, o mobilizare uriaşă pentru o manifestaţie la care organizatorii anunţau 150.000 de participanţi. La final, aceştia au susţinut că în stradă au ieşit peste 50.000 de oameni pentru a cere autonomia Ţinutului Secuiesc, în timp ce Poliţia şi Jandarmeria au anunţat doar 15.000 de protestatari. Potrivit oamenilor legii, în timpul mitingului, "două persoane au necesitat îngrijiri medicale ca urmare a unor probleme de sănătate".

• O afacere unică în Europa înfloreşte în Bihor: fabrica de ulei de cânepă

La periferia oraşului bihorean Salonta, în zona industrială, îşi desfăşoară activitatea singura fabrică de ulei de cânepă din Europa. Afacerea a pornit în urmă cu cinci ani şi are trei acţionari. "Ideea a pornit de la o carte în limba germană care descrie utilizările multiple ale acestei plante. Atât a seminţelor, cât şi a tulpinii. Cartea a fost citită de Dan Lăzărescu, acţionarul nostru majoritar, care a rămas cu pasiunea pentru cânepă. În 2005 am pus practic bazele fabricii de la Salonta. Am construit fabrica în 2007 prin fonduri europene, printr-un proiect Sapard, a cărei valoare s-a ridicat la aproximativ 2 milioane de euro. Din 2008 procesăm şi vindem", ne-a spus Oana Suciu, business development manager al companiei Canah International, cea care deţine fabrica de la Salonta. Produsele din ulei de cânepă sunt la mare căutare, în special peste graniţe. Deşi cererea pentru astfel de produse este foarte mare, principala problemă a investitorilor bihoreni o reprezintă lipsa materiei prime.

• Al Jazeera: Roşia Montană, proiectul care i-a întors pe români unul împotriva celuilalt

Proiectul minier de la Roşia Montană a captat atenţia jurnaliştilor de la Al Jazeera, care i-au dedicat un reportaj în care prezintă argumentele celor două tabere. Planurile companiei canadiene au iscat conflicte în zonă, oamenii s-au întors unul împotriva celuilalt, iar unii locuitori s-au lăsat convinşi de locurile de muncă oferite, în timp ce alţii s-au opus planului. Ce a început ca un conflict la nivel local s-a transformat vertiginos într-o mişcare desfăşurată la nivel naţional, arată autorii, care precizează că dezbaterea a inclus, până acum, activişti ecologişti şi arheologi, uniţi împotriva unui proiect despre care spun că va polua întreaga zonă.

• "Moneda Internetului" vine cu picioarele pe pământ: Canada primeşte primul bancomat pentru bitcoini

Pentru Canada era promis primul bancomat pentru bitcoini până la sfârşitul anului. Acum, data de lansare este oficială, primul astfel de bancomat va fi instalat săptămâna viitoare. La începutul lunii septembrie a apărut ştirea conform căreia Canada va beneficia de primul bancomat de bitcoini până la sfârşitul anului. Compania Bitcoiniacs, localizată în Vancouver şi care funcţionează drept casă de schimb, vrea să aducă în Canada cinci bancomate de care să poată fi scoşi bani fizici sau virtuali, iar primul va fi inaugurat marţi, scrie The Verge. Bancomatele sunt aduse din SUA, sunt produse de către compania RoboCoin, şi pe parcursul următoarelor luni vor fi desfăşurate în întreaga ţară.

• CAPITAL

• Restanţele la credite cresc periculos, stabilind record după record

Sănătatea creditelor acordate de bănci populaţiei şi firmelor este de la o lună la alta la cote de avarie şi nu se întrevede prea curând vreun semn de stabilizare. De parcă nu ar fi de ajuns că economia întârzie să îşi ia avânt şi mai mult bălteşte în insolvenţe şi avansează ca melcul, tot mai multe bănci locale se confruntă cu presiuni din partea băncilor-mamă pentru a închide liniile de finanţare. Asta se resimte într-un apetit tot mai redus al băncilor de a acorda credite, ceea ce întârzie şi mai mult redresarea economică, iar asta se răsfrânge asupra capacităţii de rambursare a creditelor. Suntem într-un cerc vicios, în care băncile locale presate de băncile-mamă îşi taie singure craca de sub picioare, scăzând creditarea, în timp ce restanţele cresc de la o lună la alta.

• Deficitul bugetar poate duce la impozite mai mari

În ciuda declaraţiilor conform cărora povara fiscală va fi redusă, este posibil să asistăm, în 2014, la majorări pentru anumite impozite doar pentru a acoperi deficitul bugetar. O delegaţie a FMI se află la Bucureşti pentru prima evaluare a noului acord de tip preventiv, în valoare de două miliarde de euro şi care se întinde pe doi ani. Deşi discuţiile ar trebui să se axeze pe măsuri structurale, cum ar fi publicarea unor rapoarte lunare privind arieratele şi măsurile corective adoptate de autorităţile centrale şi locale sau elaborarea pachetului de bază în sănătate, discuţiile se vor axa pe bugetul de anul viitor. Nu de alta, dar actualul acord a început cu o derogare pe cel mai important criteriu cantitativ, cel legat de deficitul bugetar. Astfel, ţinta de deficit bugetar pentru septembrie a fost majorată de la 8,1 miliarde lei până la 9,18 miliarde lei.

• CURENTUL

• Invocându-l pe Brâncuşi, Ponta îşi bagă picioarele în justiţie şi în dreptul la proprietate

Premierul Victor Ponta a început să calce, din ce în ce mai apăsat, pe urmele lui Ceauşescu: deşi este clar că "ştie din toate, câte nimic", el este convins că are dreptul de a-şi da cu părerea despre absolut orice. Inclusiv despre opera lui Constantin Brâncuşi. În plin scandal legat de nefericita restaurare Porţii Sărutului, Premierul s-a dus la Târgu Jiu unde a luat parte la un simpozion organizat de autorităţile locale cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la inaugurarea Ansamblului Monumental "Calea Eroilor". Obiectiv pe care l-a şi vizitat în fruntea unei delegaţii. Iar odată ajuns în faţa capodoperei proaspăt "restaurate" cu furtunul, "Dottore" Ponta s-a holbat lung la ea după care s-a mirat exact ca viţelul la poarta nouă: "Mă aşteptam să o găsesc dărâmată, după ce am văzut la RTV!

• Ponta i-a pus gând rău şefului ANAF

Guvernul va efectua o analiză la sfârşitul anului şi, dacă va constata că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) "tot nu funcţionează", vor fi luate măsuri, a declarat premierul Victor Ponta, întrebat dacă îl va schimba din funcţie pe şeful ANAF dacă nu au fost strânşi toţi banii la buget. "O să facem o analiză la sfârşitul anului şi, dacă ANAF tot nu funcţionează, sigur că vom lua şi măsuri", a spus Ponta. ANAF este condusă de Gelu Ştefan Diaconu, de la sfârşitul lunii aprilie. Vineri, Mirel Palada, consilier guvernamental, a declarat că, în şedinţa de vineri a Guvernului, premierul Ponta s-a arătat îngrijorat de activitatea ANAF care se reflectă în colectarea sub ţinte a veniturilor la buget şi a solicitat îmbunătăţirea performanţei instituţiei, astfel încât până la finalul anului să fie atins nivelul de colectare prevăzut la începutul anului.

• CURIERUL NATIONAL

• Aceşti iresponsabili care ne conduc

Investitorul elveţian Marc Faber consideră că lumea este împinsă spre criză de elite care îşi asumă riscuri nebuneşti tocmai pentru că ştiu că nu răspund cu nimic. Cel mai periculos joc este asumat de bancherii centrali care umflă baloane speculative, ce pot fi urmate de un colaps deflaţionist. "Un sistem corupt care recompensează prostia." Aşa caracterizează Marc Faber, investitor cu experienţă în pieţele financiare internaţionale, realitatea politico-economică din lumea occidentală. "Problema pe care o avem acum este că liderii politici şi cei din business frecvent nu sunt responsabili pentru acţiunile lor", scrie acesta într-un articol publicat pe portalul financiar Daily Reckoning. Aşa ceva este fără precedent în istorie, întrucât în alte epoci liderii plăteau scump, ceea ce îi împiedica, de cele mai multe ori, să se comporte iresponsabil.

• Press Point a intrat în insolvenţă

"Moştenitorul" Hiparion - companie aflată în această procedură încă din luna ianuarie - are datorii de câteva milioane de lei către Rodipet, actuala Network Press Concept. Magistraţii Tribunalului Bucureşti au admis cererile formulate de Taifasuri Media şi Bura România de intrare în insolvenţă a SC Press Point Distribution SA, stabilind drept administrator judiciar "Agenţia de Insolvenţă SPRL". Termenul-limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii debitorului a fost stabilit pentru data de 6 decembrie, verificarea creanţelor urmând să se realizeze până la data de 27 decembrie, definitivarea tabelului creanţelor urmând să fie făcută până la data de 14 ianuarie 2014. Ţepele date de Press Point Distribution partenerilor de afaceri, inclusiv prin emiterea unor bilete la ordin fără acoperire, după cum susţine presa centrală, au avut drept final intrarea în insolvenţă a companiei de distribuţie a presei, care, pe lângă angajaţii fostei Rodipet, i-a preluat şi pe cei ai Hiparion, fără a le plăti însă drepturile salariale aşa cum ar fi trebuit.

• Merkel modelează UE după interesele Germaniei

Actualii guvernanţi germani, în frunte cu cancelarul, au renunţat - pas cu pas - în ultimii ani, la atitudinea politică rezervată pe care fusese obligată să o respecte după cel de-al doilea Război Mondial. Începând cu guvernarea Kohl, dar în mod special în cea a Angelei Merkel, Germania şi-a plasat propriii oameni de încredere în posturi-cheie ale instituţiilor europene. Oficialii berlinezi recunosc faptul că aceştia au misiunea de a apăra politica industrială a Germaniei. Germania, care reprezintă a şasea parte din populaţia UE şi o cincime din producţia ei, a ajuns să deţină, practic, o poziţie dominantă, niciunul din statele membre nefiind în măsură să o conteste.

• Telefoanele şi tabletele aduc mai mulţi bani decât toate celelalte electronice la un loc

Cele două categorii de produse vor genera, până la finele acestui an, vânzări de 354 miliarde de dolari. În acelaşi timp toate categoriile de electronice vor aduce încasări de 344 miliarde dolari. Popularitatea telefoanelor inteligente şi a tabletelor capătă o dimensiune din ce în ce mai mare, iar atracţie publicului din toate regiunile lumii pentru aceste tipuri de dispozitive, generează vânzări peste ce ne-am fi imaginat în urmă cu câţiva ani când erau doar nişte nişe. Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piaţă IHS, în acest an valoarea totală a vânzărilor de smartphone-uri şi de tablete va depăşi valoarea totală a celorlalte categorii de produse electronice la un loc.

• Veniturile SIF3 au crescut cu 20% la nouă luni, datorită vânzării de acţiuni Erste şi FP

Veniturile SIF Transilvania (SIF3) au crescut în primele nouă luni cu 20%, la 342,09 milioane lei (77,6 milioane euro), susţinute de vânzarea de titluri din portofoliu, în principal acţiuni Erste (EBS) şi Fondul Proprietatea (FP). Încasările din participaţiile vândute în primele nouă luni au urcat cu 21,6%, la 311,03 milioane lei. Compania şi-a redus pachetul de titluri deţinut la Fondul Proprietatea la doar 0,09%, iar participaţia la Erste a coborât la doar 0,03%. La sfârşitul anului trecut, societatea deţinea 0,75% din acţiunile Fondului Proprietatea şi 0,59% din acţiunile Erste. În acelaşi timp, cheltuielile companiei au fost cu 62% mai mari, de 91,05 milioane lei, de la 56,17 milioane lei, potrivit datelor SIF transmise Bursei. Societatea a înregistrat în primele nouă luni cel mai mare profit dintre SIF-uri, de 213,6 milioane lei (48,4 milioane euro), respectiv cu 9% peste câştigul din perioada similară a anului trecut, de 195,8 milioane lei.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Manevrele prin care Luca, Vîntu şi Ţurcan au dat tunul la Petromservice

Astăzi, la orele 13.00, e rândul lui Vîntu să răspundă acuzaţiilor care i se aduc, printre care două foarte grave: spălare de bani şi constituirea unui grup de crima organizată. Liviu Luca a dat cu subsemnatul, vineri, în dosarul în care este acuzat, alături de Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan, că a preluat controlul total asupra SC PSV Company SA, fostă Petromservice, cu banii deturnaţi de la Asociaţia Salariaţilor din SNP Petrom SA.

• Loteria Română şi-a asigurat câştiguri de milioane de euro din "păcănele"

Compania naţională va câştiga minimum 75 de milioane de euro pe an din videoloterie, prin semnarea parteneriatului cu Novomatic. În baza contractului semnat cu grupul Novomatic, unul dintre principalii furnizori de echipamente de jocuri de noroc din lume, Loteria Română va instala 10.000 de aparate de videoloterie, cunoscute şi sub denumirea de "păcănele". De pe urma acestui parteneriat, care se va derula pe o perioadă de 15 ani, partea română va avea de câştigat, în condiţiile în care, prin contract, i se garantează un venit proporţional de cel puţin 75 de milioane de euro pe an, fără să investească vreun ban. Practic, Loteria va pune la dispoziţie spaţiile, iar Novomatic va aduce aparatele şi le va instala. Contractul prevede ca veniturile nete să fie împărţite în mod egal între cele două părţi. În contractul aflat acum în derulare, firma privată ia 70% din venituri.

• JURNALUL NATIONAL

• Ziua "cuţitelor lungi" la Hidroelectrica. 260.000 de euro pentru recrutarea unui director escroc

Cum găsim escroci să-i facem directori la stat? Astăzi urmează şedinţă mare la Hidroelectrica în care ar urma să fie "decapitat" directoratul. Remus Borza, preşedintele Consiliului de Supraveghere, a anunţat o "zi a cuţitelor lungi", când vor fi demişi toţi directorii aduşi de Mihăilă. S-ar încheia astfel o luptă între două grupări care se băteau pentru supremaţia deciziilor în interiorul companiei. "Taberele" au fost scoase la iveală cu ocazia contractului-mamut care era "uns" de o mită de milioane de euro. Cutremurul de la Hidroelectrica, provocat cu ajutorul DNA, a fost declanşat de un denunţ. Rămâne să vedem şi alte înregistrări, dacă există, anterioare datei de 11 octombrie, în vinerea în care Eugen Brădean îi propunea lui Remus Vulpescu să "treacă", pentru o sumă substanţială, oferta firmei Energon, care bulversa piaţa prin suma angajată: 262 milioane euro.

• Le Figaro: Spionii ruşi împânzesc Europa. De la venirea la putere a lui Vladimir Putin, SVR şi-a dublat activitatea

Serviciile de informaţii externe ruseşti, SVR, succesorul Direcţiei 1 din temutul KGB, şi-au dublat activitatea de la venirea la putere a lui Vladimir Putin, el însuşi un fost ofiţer al KGB, scrie cotidianul francez Le Figaro. Nivelul spionajului rus în Europa ar fi atins deja, potrivit anumitor experţi, cota celui din timpul Războiului Rece, adaugă sursa citată. Serviciile ruse sunt active în mod special în fostele republici sovietice, mai ales cele care au aspiraţii de aderare la UE şi NATO. "În Georgia, oamenii KGB au fost plasaţi în structurile de securitate. În Ucraina şi Belarus, penetrarea serviciilor ruse este foarte profundă: KGB locale sunt controlate de Moscova", explică un diplomat aflat la post în regiune. Deschiderea rapidă a UE şi a NATO către fostele ţări ale Europei de Est a furnizat ruşilor o oportunitate unică de infiltrare. Reţelele aflate în adormire au fost reactivate. În Polonia, biroul SVR a fost instalat chiar în faţa Ministerului Afacerilor Externe.

• Bugetul a adunat cu 3,8 miliarde de lei mai puţin decât a estimat. Rectificare negativă va aduce reduceri de fonduri la toate ministerele

Toate ministerele vor primi mai puţini bani până la finele anului pentru că cea de a doua rectificare bugetară va fi negativă. Încasările adunate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) sunt mai mici cu aproximativ 3,8 miliarde lei decât estimările. "Avem o rectificare bugetară negativă pentru că încasările prevăzute sunt mai mici cu aproximativ 3,8 miliarde lei. Asta înseamnă pentru fiecare dintre dumneavoastră resurse mai puţine până la sfârşitul anului", le-a spus premierul Victor Ponta miniştrilor. Această scădere vine după ce la prima rectificare a bugetului general consolidat pentru acest an veniturile au fost revizuite în scădere cu peste 2,2 miliarde lei, fiind estimate minusuri de încasări la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bugetul instituţiilor finanţate din venituri proprii. Creştere de venituri a fost luată în calcul la prima rectificare pentru bugetul autorităţilor locale.

• NATIONAL

• Se dezgroapa BANCOREX -ul!

A fost, fara indoiala, cel mai mare dosar de coruptie musamalizat din perioada postdecembrista. Iar acum, imposibilul se poate intampla, odata cu stergerea prafului de pe cele peste 6.000 de file secretizate, aflate, se pare, arhiva Serviciului Roman de Informatii. Multe din averile nababilor moralisti de astazi s-au construit exclusiv pe creditele luate pe blat de la banca condusa pe acele vremuri de fostii presedinti Dan Pascariu si Razvan Temesan. Astfel ca nu putini dintre miliardarii care se lafaie momentan in topul celor mai bogati romani se pot lauda ca singura "afacere" cu care au reusit in viata este devalizarea BANCOREX. O banca de unde au "supt" cel putin un miliard de dolari sute de politicieni si oameni din sistem, inclusiv eminete cenusii din serviciile secrete. Iata insa ca garda s-a schimbat si in sistem, asa ca acum exista procurori care vor sa stearga aceasta pata - simulacrul de ancheta a dosarului BANCOREX - de pe obrazul Justitiei. Printre beneficiarii despre care exista informatii ca nici macar pana acum nu au platit banii luati de la fosta banca de stat se numara nume grele ale vietii politice, in frunte cu Adrian Nastase, Nicolae Vacaroiu sau Viorel Hrebenciuc.

• Antonescu, mazeta USL-ului

Pesedistii renunta sa fredoneze obsesiv refrenul "Antonescu, candidatul USL la prezidentiale". "A pierdut din simpatiile votantilor PSD", a decretat, ieri, Mircea Geoana. Interesul nu le permite liderilor PSD sa recunoasca deschis ca alianta cu PNL si-a trait traiul si si-a mancat malaiul, prin urmare cliseul cu Antonescu egal candidatul USL-ului la alegerile prezidentiale a ramas aninat de buzele lui Victor Ponta. Evident, varianta nu mai este crezuta nici macar de Antonescu, care de altfel a si facut stanga-mprejur, cu gand sa seduca din nou dreapta. Ageri la minte in materie de prostit oameni pentru voturi, pesedistii s-au prins imediat de manevra si n-au ezitat sa-i bata obrazul lui Antonescu. Operatiune in care Mircea Geoana a fost cel scos la inaintare.

Criza datoriilor private, o "bomba cu ceas" in UE

Statistica oficiala de la Bruxelles arata, negru pe alb, ca zona euro a depasit criza financiara, precum si pe cea a datoriilor suverane (acumulate de state ca Grecia, Spania si, in curand, si ca Romania, in urma imprumuturilor externe mult mai mari decat taxele si impoziele colectate in acele tari). Sa zicem ca ei, insa la orizont se prefigureaza o problema mai grava: criza datoriilor private din statele UE. Este vorba de sume uriase, de ordinul miilor de miliarde de euro, bani imprumutati de la banci de zeci de mii de companii. Acestea sunt numite de analistii de la publicatia The Economist "firme-zombie", care inca nu s-au inchis, dar nici nu mai produc mare lucru, insa au contractat credite al caror volum total depaseste cu mult nivelul datoriilor suverane.

• PUTEREA

• Marian Oprişan, despre miniştrii PNL care se opun descentralizării: Nu mi-a plăcut reacţia lor. Premierul nu va evita remanierea Guvernului la sfârşitul anului, dacă o va considera necesară

Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea şi preşedintele Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR), a dat un scurt interviu pentru PUTEREA, în care a explicat că cel mai mare avantaj al proiectului de descentralizare este reprezentat de aducerea instituţiilor cât mai aproape de cetăţeni, astfel încât aceştia să se poată adresa autorităţilor locale din judeţ, fără să mai fie nevoie să meargă până la miniştri. Totodată, Oprişan a precizat că nu i-a plăcut reacţia miniştrilor PNL (Radu Stroe şi Mariana Câmpeanu) care nu au înţeles avantajele descentralizării şi care s-au împotrivit mutării anumitor structuri de la ministere către autorităţile locale, punctând că miniştrii nu sunt interesaţi de viaţa cetăţenilor din comunităţi.

• Consiliul Concurenţei a luat în vizor sectorul energetic

Sectorul energetic dă multe bătăi de cap Consiliului Concurenţei şi asta pentru că este cel mai problematic domeniu şi predispus la nereguli în acest moment, după cum a declarat preşedintele Bogdan Chiriţoiu, într-un interviu pentru cotidianul PUTEREA. Deloc surprinzător, cele mai mari amenzi din istorie date de autoritatea de concurenţă au fost aplicate chiar unor companii din domeniul energetic. Consiliul Concurenţei veghează atent la bunul mers a tot ceea ce înseamnă domeniul energetic, probabil cel mai profitabil din economie. Cu atât mai mult cu cât domeniul se află în plin proces de liberalizare, iar jucătorii din piaţă încalcă deseori legea.

• Israelul avertizează că va ataca Iranul

Institutul american pentru Ştiinţă şi Securitate Internaţională a anunţat într-un raport că Iranul ar putea produce în aproximativ o lună suficient uraniu îmbogăţit pentru fabricarea unei bombe nucleare, informează ziarul USA Today. Danny Danon, adjunctul ministrului israelian al Apărării, a avertizat că Israelul ar putea ataca instalaţiile nucleare iraniene. "Noi am spus foarte clar de fiecare dată că Israelul nu va sta să privească la modul în care Iranul va dezvolta armament care să aşeze Israelul, întregul Orient Mijlociu şi chiar întreaga lume sub umbrela de teroare iraniană", a atras atenţia acesta.

• ROMANIA LIBERA

• De ce este România astăzi în faţa unui moment istoric

În prezenţa unor oficiali români, americani şi NATO, astăzi are loc ceremonia de inaugurare a lucrărilor de construcţie a bazei militare de la Deveselu, judeţul Olt, care va găzdui rachetele interceptoare din cadrul Sistemului american de Apărare Antirachetă (BMD). Prezenţa elementelor scutului antirachetă întăreşte securitatea României şi îi amplifică importanţa geostrategică. Faptul că ruşii insistă să obstrucţioneze construcţia scutului are drept scopuri menţinerea vulnerabilităţii Europei şi descurajarea statelor din Europa de Est de a-şi spori importanţa geostrategică, adică exact ceea ce vor câştiga România şi Polonia. Din momentul în care rachetele americane vor fi amplasate pe teritoriul celor două ţări, şansele Moscovei de a-şi reface sfera de influenţă din perioada sovietică vor deveni nule. De aici şi ameninţările ruşilor că cele două ţări vor deveni "ţinte legitime" pentru rachetele ruseşti. Cum sistemul este pur defensiv, ameninţarea rusă nu poate fi pusă în practică decât dacă Rusia ar decide să atace NATO. Acest nou statut conferă României o greutate sporită la Marea Neagră, unde devine practic cel mai important partener al Statelor Unite.

• De ce "Ponta-care" nu se compară cu "Obama-care". Interviu cu profesorul Irinel Popescu, şeful Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni

Profesorul Irinel Popescu, şeful Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni, crede că reforma autohtonă a sănătăţii ar trebui să se inspire din sistemul austriac, iar alocările de la buget ar trebui să crească treptat, astfel încât în următorii ani să ajungă la 10 la sută din PIB. Până atunci "Ponta-care", în care Sănătatea înseamnă 5 procente din PIB nu are nici un element comun cu "Obama-care", unde bugetul Sănătăţii este de 18 la sută din Produsul Intern Brut al SUA. Irinel Popescu declară că a renunţat definitiv la politică în favoarea activităţii medicale, mai ales că anul acesta Centrul pe care îl conduce a ajuns la 500 de transplanturi.

• Oprescu: Dezvoltarea Bucureştiului, prin racordarea la Dunăre

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a spus că, pentru dezvoltarea Bucureştiului, este esenţială racodarea la Dunăre, transmite Mediafax. Oprescu a făcut această declaraţie în cadrul Comitetului Executiv al Consiliului Oraşelor şi Regiunilor Dunărene, care reuneşte primari din cele 14 state dunărene. La cea de-a şaptea reuniune au participat reprezentanţi guvernamentali din cele 14 state dunărene, alături de oficiali europeni, reprezentanţi ai regiunilor şi oraşelor dunărene, ai mediului academic şi de afaceri. Printre participanţii la reuniune s-au numărat primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, primarul oraşului Ulm, Ivo Gonner, preşedinte al Consiliului Oraşelor şi Regiunilor Dunărene, edilul oraşului Regensburg, Hans Schaidinger, şi coordonatorul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii din partea oraşului Viena, Kurt Puchinger.

• ZIARUL FINANCIAR

• Şi ce dacă ar creşte cota unică? Sunt mai multe argumente pro majorare decât contra. La câte îndură economia şi plătitorii de taxe nici nu s-ar simţi

Ce mare lucru s-ar întâmpla dacă ar creşte cota unică? - La salarii şi venituri discuţia ar fi: cine plăteşte majorarea de impozit? Angajatul sau angajatorul? Tradiţia spune că în România angajatul îşi negociază "netul", iar taxele, câte or fi, trebuie să le plătească angajatorul. Deci angajaţii nu au de ce să fie nervoşi şi să înjure guvernul. Or să înjure companiile, patronii, directorii executivi, pentru că dacă vor să-şi ţină angajaţii or să plătească ei această majorare. Dar dacă firmele şi patronii, secaţi de criză, nu vor mai plăti ei această creştere de impozit pe salariu, iar la finalul lunii angajaţii vor avea un venit net mai redus pe fluturaşi şi implicit mai puţini bani în cont? - Creşte impozitul pe profit? Asta e problema patronilor, a companiilor şi a multinaţionalelor, au de unde, deci să nu-i plângem, ar spune un PSD-ist vechi. Dacă luăm bani de la Petrom, că şi aşa face un miliard de euro pe an profit, şi dăm ceva în plus la buget, nu se supără nimeni. Poate chiar guvernul creşte în ochii electoratului că ia mai mulţi bani de la bogaţi şi dă la săraci.

• Guvernul a tăiat investiţiile ca să plătească creşterea de salarii, pensii şi achiziţii publice

Luna septembrie a desăvârşit tabloul unei execuţii bugetare axate pe livrarea obligaţiilor electorale ale alianţei USL, în dispreţul nevoii disperate de investiţii a economiei reale: sumele cheltuite pe salarii au urcat cu peste 11%, în timp ce cheltuielile de capital au scăzut cu 23% faţă de aceeaşi lună din 2012. A fost nevoie să treacă nouă luni pentru ca premierul Victor Ponta să se îngrijoreze că bugetul nu strânge destui bani, în condiţiile în care nerealizarea de venituri de 6 miliarde de lei ridiculizează exerciţiul de programare făcut de "Ministerul Bugetului". Bugetul construit de ministrul PSD Liviu Voinea şi care ar fi trebuit executat de colegul liberal Daniel Chiţoiu poartă binecuvântarea FMI şi a Comisiei Europene, dar până acum n-a venit niciun semnal de alarmă de la creditori.

• România are nevoie să atragă investiţii străine directe, nu banii de pe Wall Street, care pot pleca mâine

România ar trebui să mizeze şi pe multinaţionale şi pe micii antreprenori şi să urmărească în principal atragerea investiţiilor străine directe şi mai puţin investiţiile de portofoliu - "banii de pe Wall Street, care acum sunt aici, pot pleca mâine", a declarat economistul american Joseph Quinlan, specialist în relaţii transatlantice, la o conferinţă organizată de Camera de Comerţ Americană în România (AmCham). "Fed va începe să scoată lichidităţi din pieţele financiare. Recomandarea mea este să nu ignoraţi ce face Fed-ul şi ce se întâmplă în SUA. Dar aici este vorba de investiţii de portofoliu. Voi aveţi nevoie, însă, să atrageţi investiţii directe. Nu vreţi bani de pe Wall Street, ci vreţi bani de la companii mari, care stau aici pe o perioadă îndelungată, au investiţii strategice. Banii de pe Wall Street sunt acum aici, dar pot pleca mâine", a mai spus Quinlan. Viitorul aparţine Uniunii Europene, şi nu ţărilor emergente BRIC (Brazilia, Rusia, India, China), în viziunea lui Quinlan. El a declarat că ar pune mai mulţi bani în România decât în India, pentru că în India este lipsă de transparenţă şi oamenii sunt foarte săraci.