• ADEVARUL
• Temele pentru acasă fac mai mult rău decât bine
Elevii din şcoala primară şi cei de gimnaziu vor avea mai puţine teme pentru acasă. Motivul: timpul îndelungat acordat temelor de acasă este direct legat de scăderea performanţei şcolare, susţin experţii. Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, este aşteptat să reglementeze luni printr-un ordin timpul pe care elevii din clasele primare şi din gimnaziu trebuie să îl aloce temelor pentru acasă. La urechile acestuia a ajuns ceea ce părinţii discută de ani de zile pe la colţuri: copiii au prea multe teme pentru acasă şi de multe ori chiar şi la materii precum Muzică, Desen sau Geografie. De altfel, de ani întregi specialiştii atrag atenţia că elevii nu ar trebui să petreacă mai mult de o oră în fiecare zi făcându-şi temele acasă.
• Igor Dodon a inaugurat, la TVR, războiul rece dintre România şi Moldova
Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a afirmat, într-un interviu pentru TVR, că îi consideră pe români fraţi şi prieteni, însă este nevoie ca România să renunţe la ideile unioniste, autorităţile de la Bucureşti să declare că nu susţin şi nu finanţează mişcările unioniste, dar şi să-şi arate respectul prin semnarea Acordului de Frontieră. Potrivit liderului de peste Prut, Moldova are o existenţă din secolul XIV, pe când România a fost creată în secolul XIX. Mai mult, teritoriul Moldovei ar trebui, potrivit lui Dodon, să cuprindă şi parte din teritoriul de la vest de Prut, aşa cum se întâmpla până în 1812, când Rusia a anexat doar Basarabia, fapt văzut de preşedintele de la Chişinău drept o greşeală.
• Francois Fillon, favorit la preşedinţia Franţei
Reformistul Francois Fillon a marcat duminică o victorie răsunătoare în alegerile primare conservatoare ale Franţei, devenind favorit să câştige alegerile prezidenţiale din mai 2017, scrie Reuters. Francois Fillon, candidat de centru-dreapta în alegerile prezidenţiale declarat favorit duminică în sondaje pentru a câştiga votul din luna mai, este un conservator social şi adept al economiei de piaţă libere, care vrea să taie o jumătate de milion de locuri de muncă din sectorul public. Conservatorul, în vârstă de 62 de ani, spune că va reduce şi costul de guvernare.
• De unde vin imigranţii din ţările europene
Jurnaliştii de la " The Independent" au realizat o hartă care arată ţara de origine a imigranţilor din fiecare stat European, realizată cu ajutorul statisticilor Naţiunilor Unite. Astfel, moldovenii de peste Prut sunt majoritari imigranţi în România. Totodată, în Republica Moldova cei mai mulţi imigranţi au venit din Ucraina. Războiul din Ucraina i-a făcut pe Ucraineni să treacă graniţa şi în Polonia şi Rusia. În schimb românii sunt majoritari imigranţi în Italia şi Ungaria. În Norvegia, cei mai mulţi imigranţi provin din Polonia, iar în Suedia, cei mai mulţi sunt din Finlanda. În Danemarca majoritatea imigranţilor provin din Germania, în timp ce în Germania aceştia provin din Polonia şi Turcia. În Franţa, cei mai mulţi sunt de origine algerieni.
• România, aproape de o nouă criză?
O eventuală decizie a Statelor Unite ale Americii de a creşte dobânda cheie ar determina investitorii să finanţeze masiv cea mai bogată ţară din lume. Automat, Europa, dar mai ales statele emergente, în rândul cărora se află şi România, ar deveni subfinanţate, deci ar putea ajunge în pragul unei noi crize. România este stabilă din punct de vedere macroeconomic, iar majoritatea problemelor pe care le avea înainte de criza care a debutat în 2008 - 2009 au fost rezolvate. Cu toate astea, există o mulţime de riscuri care ar putea conduce întreaga Europă şi, implicit, România, spre o nouă recesiune şi, ulterior, criză.
• BANCHERUL
• Ce ne mai place sa ne lăudăm si sa ne medaliem intre noi
Or debita tâmpenii Isar si Citu, dar parca tot spun ceva, până la urmă, spre deosebire de unii membri ai conducerii BNR, precum Marin Dinu, care chiar bate câmpii, folosind cuvinte pretenţioase, pretins academice, dar goale de conţinut, cu care crede ca poate impresiona audienta. Simţul ridicolului la aceşti oameni care nu-si dau seama ca timpul lor a trecut demult si că ar trebui să se pensioneze si sa retragă undeva la tară, lăsând locul tinerilor, este atât de atrofiat încât sunt in stare sa vorbească nonşalant, cu greşeli gramaticale grosolane, despre "Bunul-Simt" ca element "distinctiv" al naturii umane, care răreşte "lebadele" negre. Marin Dinu pare să fie respectat si apreciat de conducerea ASE si de către cea a BNR, motiv pentru care a fost medaliat săptămâna trecută in cadrul unei festivităţi la care a participat si guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
• CAPITAL
• Factura la energie, umflată de scutirea acordată marilor consumatori
Aproape 9 milioane de consumatori casnici şi firme trebuie să acopere, în acest an, 260 de milioane de euro, atât cât reprezintă scutirea de la plata certificatelor verzi a marilor fabrici energointensive. Cantitatea de energie pentru care coloşii industriali ai României sunt exceptaţi de la plata certificatelor verzi, în acest an, conform HG nr. 495/2014, este estimată la circa 7 TWh, potrivit datelor Ministerului Economiei, confirmate de Corina Popescu, secretar de stat în cadrul instituţiei. Până în octombrie, cantitatea exceptată era de 6,4 TWh pentru cele 46 de companii care s-au calificat pentru această formă de ajutor acordat de statul român.
• CFR INFRASTRUCTURĂ ÎN PERICOL! Oricine poate executa administratorul căii ferate
Sub atenta supraveghere a ministrului Transporturilor Sorin Buşe, secretarul de stat Marcel Boloş pune cruce căii ferate. Guvernul condus de Dacian Cioloş "controlează o hoţie" de sute de milioane de euro. În şedinţa de Guvern de la jumătatea acestei luni, la rubrica Diverse, oficialii guvernamentali au aprobat modificările ordonanţei 12/1998 prin care firmele de construcţii pot să execute CFR Infrastructură. Executivul, odată cu modificarea acestei ordonanţe privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea căii ferate, permite antreprenorilor care au câştigat procese cu CFR Infrastructură să execute administratorul infrastructurii feroviare. Dacă o firmă de construcţii câştigă demersurile în justiţie pentru executarea CFR a zeci de milioane de euro, compania de stat rămâne fără 50% din venituri şi practic ar însemna blocarea sistemului feroviar.
• COTIDIANUL
• Generali mulţi, afaceri mari, armată săracă
Conform statisticilor oficiale, la începutul anului 1990, Armata Română avea un efectiv de circa 400.000 de militari. Ulterior, după restructurarea oştirii, numărul lor a scăzut treptat, iar astăzi s-a stabilizat la mai puţin de o sută de mii. În mod neaşteptat, în acelaşi timp s-a petrecut un fenomen extrem de ciudat: pe măsură ce efectivele de militari scădeau de la un an la altul, numărul generalilor creştea exponenţial. Aşa se face că, acum, România este, probabil, singura ţară din lumea civilizată care, în vreme de pace, are cu mult mai mulţi generali decât a avut vreodată în timp de război. Din 1990 până azi, în România au fost înaintaţi la gradul de general 1.691 de ofiţeri. Această statistică nu include şi generalii SRI.
• Trăiască Dâncu! Traiască România! Trăiască între partide prietenia!
O paranghelie de zile mari ce a avut loc la finele săptămânii trecute la Cluj, când, la cel mai nou hotel de cinci stele din zonă, vicepremierul Vasile Dâncu (La Mulţi Ani, dom' profesor!) şi-a sărbătorit ziua de naştere. Dâncu a avut invitaţi unul şi unul. Şi, cum mai nou la nivel naţional se poartă "tehnocraţia", iar la Cluj "transpartinicul", lista de invitaţi a fost una în concordanţă. Nu a lipsit astfel floarea PSD, adică Ioan Rus si Liviu Dragnea. Iar ciocnind paharul cu aceştia au spus prezent liberalii Emil Boc, sau Marius Nicoară, numărul 1 pe lista PNL Cluj pentru Senat. PSD şi PNL s-au înţeles minunat şi, au curs lapte şi miere, sincere zâmbete şi voie bună.
• CURENTUL
• Cum au beneficiat de transplant preferenţial de rinichi Socaciu şi Arşinel
Două cazuri celebre de transplant făcute la Cluj au răscolit în 2009 şi în 2013 presa din România: deputatul PSD de Mureş, Victor Socaciu căruia i s-au transplantat rinichii unei fetiţe de 10 ani din judeţul unde cântăreţul era parlamentar şi Alexandru Arşinel, fost membru UNPR, partidul lui Gabriel Oprea care a primit rinichiul unui tânăr de 23 de ani care s-a sinucis. Socaciu era pe lista de transplant de două luni şi făcea dializă de două săptămâni iar Arşinel era pe lista de transplant de trei zile şi nu a făcut deloc dializă. Jurnaliştii au scris în cazul lui Socaciu articole în care explicau că în străinătate, rinichii prelevaţi de la copii merg la copii, salvându-se astfel două vieţi. În plus în ambele cazuri presa a arătat că persoanele înscrise pe lista de transplant aşteaptă ani de zile până se găseşte un donator iar unii mor înainte de a apărea rinichiul salvator.
• CURIERUL NATIONAL
• Ce va fi Cuba post-Castro?
Moartea lui Lider Maximo a încheiat o epoca de răsunet universal. A fost epoca unui combatant purtător de mari speranţe in secolul trecut, dar care a sfârşit prin a deveni un obişnuit dictator autocrat. De câţiva ani, gratie masurilor de "de-fidelizare" a Cubei, promovata de Raul Castro, are loc un proces de conjugare a iniţiativei private cu controlul de stat. Au fost deschise mai multe "şantiere" de reforme structurale ce vizează scoaterea economiei cubaneze din dezastru, realizarea de investiţii si locuri de munca, deschiderea pieţelor interne si atragerea de capitaluri străine. Liderii cubanezi actuali se vizează un fel de "China -model redus".
• ANPC impune noi restricţii băncilor
Un proiect de ordonanţă de urgenţă cuprinde lista celor mai reprezentative servicii aferente unui cont de plăţi, astfel încât consumatorii să poată compara comisioanele. Băncile vor fi obligate să standardizeze terminologia şi să ofere informaţii coerente referitoare la comisioane. În caz contrar, instituţiile de credit riscă amenzi cuprinse între 10.000 şi 50.000 lei, dublate dacă nu se conformează.
• Industria eoliană a pierdut 1 miliard de euro în 2015
Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA) salută intenţia autorităţilor de a îmbunătăţi schema de suport acordată producţiei de energie regenerabilă, grav afectată de modificările legislative din ultimii 3 ani. Aceste ameliorări vin în condiţiile păstrării unui impact sustenabil şi previzibil la consumatorul final, care, conform estimărilor ANRE, ar însemna o creştere medie de 60 de bani pe lună.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Lista guvernanţilor care şi-au dat girul în ultima perioadă pentru cumpărarea "Cuminţeniei"
În august, în OUG 14/2016, privind rectificarea bugetară, Finanţele găsiseră "temei legal" pentru a da 5 milioane de euro pentru cumpărarea operei lui Constantin Brâncuşi. Situaţia juridică a afacerii nu s-a schimbat de atunci. La acea oră, campania "Brâncuşi e al tău" era în toi. Ministerul Finanţelor a transmis un comunicat prin care explică de ce nu apar banii pentru achiziţionarea operei "Cuminţenia Pământului" în recenta Ordonanţă de rectificare bugetară. Este o detaliere a declaraţiei ministrului Anca Dragu, celebra "nu există temei legal". Comunicatul este nu numai o scuză pentru faptul că premierul Dacian Ciloş şi miniştrii Corina Şuteu şi Anca Dragu nu dau banii din dispoziţia Guvernului pentru cumpărarea sculpturii, ci şi o acuză la adresa lor.
• Procurorii DNA s-au asigurat că Daniel Dragomir rămâne în arest
DNA a obţinut la sfârşitul săptămânii trecute arestarea preventivă a fostului ofiţer SRI Daniel Dragomir într-un dosar vechi de doi ani, în condiţiile în care probele din dosarul Black Cube se arată tot mai subţiri. Curtea de Apel Bucureşti a publicat, sâmbătă, decizia de admitere a cererii de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu arestul preventiv în dosarul în care Daniel Dragomir a fost trimis în judecată după ce ar fi cerut şi primit peste 460.000 de euro de la un om de afaceri pentru a-i proteja afacerile, decizia fiind una definitivă. Iniţial, cererea procurorilor a fost respinsă de Tribunal, însă Curtea de Apel a admis contestaţia DNA, iar Dragomir a fost arestat preventiv şi în acest dosar.
• Revoltă la Roma! Italienii se opun reformei constituţionale propuse de Matteo Renzi
Italienii în stradă! Câteva mii de persoane au ieşit duminică pentru a protesta faţă de reforma constituţională propusă de premierul Matteo Renzi şi pentru care italienii vor ieşi la urne în cadrul unui referendum organizat duminică, 4 decembrie, informează AFP. "Mă aflu aici azi pentru a reafirma că voi spune 'nu' la referendumul privind reforma constituţională de la 4 decembrie deoarece constituţia trebuie apărată, este constituţia de la 1948 şi ea trebuie conservată. Poate fi revizuită şi corectată, dar schimbările propuse de Renzi sunt negative", a declarat o protestatară pentru AFP.
• JURNALUL NATIONAL
• Ministerul Sănătăţii returnează 60 de milioane de euro. Banii puteau ajunge la spitale
Ministerul Sănătăţii returnează 60 de milioane de euro, arată documentul semnat, recent, de ministrul Sănătăţii. Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii, anunţa în urmă cu o lună, la Antena 3, că nicio sumă nu va fi returnată de la ministerul pe care-l conduce, dar documentul semnat de el arată altceva. "Nicio sumă nu va fi returnată, dar chestiunea nu este atât de simplă. Sumele de la dispoziţia Ministerului Sănătăţii sunt din surse diferite. Sumele din acciză nu se pierd. Când avem economie nu putem vorbi de bani pierduţi, în principiu. Banii din taxa de viciu nu merg niciodată la Ministerul Finanţelor. Banii rămaşi la Ministerul Sănătăţii vin preponderent din această taxă. Avem însă economii", a explicat atunci Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii. Printre fondurile care sunt restituite de Ministerul Sănătăţii se numără şi cele alocate copiilor bolnavi de HIV/SIDA.
• Metrorex vrea 26 de trenuri
Licitaţia organizată de Metrorex pentru achiziţionarea a 51 de trenuri pentru Magistral 5 Drumul Taberei-Pantelimon poate fi anulată şi se poate declanşa una nouă, care ar putea avea loc la începutul anului viitor, a anunţat ieri directorul general al Metrorex, Marin Aldea. "Ultima secţiune, Iancului - Pantelimon, se va realiza în perioada 2023 - 2028, aşa încât, la momentul actual, avem nevoie de 26 de trenuri de metrou", a precizat Aldea. Licitaţia a fost câştigată iniţial de Construcciones y Auxiliar de Ferrocarriles, dar s-a dispus reluarea ei după ce procurorii DNA au constatat că a beneficiat de informaţiile confidenţiale. Valoarea estimată a licitaţiei din 2014 este de 1,55 mld. lei.
• NATIONAL
• SUA schimba "porumbelul" de la Cotroceni!
Valul republican pornit din Statele Unite ale Americii va matura tot, ajungând, mult mai repede decât se aşteptau unii, si la vârful politicii de la noi. Unde, de ceva vreme, regulile jocului le cam făceau doar ambasadorii occidentali, in frunte cu cel american. După cum reiese din informaţiile de ultima ora intrate in posesia National, deja se lucrează intens la modificarea întregii "organigrame" a "Embassy". Iar in acest context, odată cu schimbarea "stăpânului" de peste Ocean, va fi schimbat si "porumbelul" neoficial care trimitea transmitea "bileţelele" cu "mutările in plic" pentru autorităţile de la Bucureşti. Aşa ca in sistem se da ca sigura "deraierea" pe o linie moarta a consilierului prezidenţial Sandra Pralong.
• Antifrauda îşi pierde cap după cap!
Asemenea balaurului din poveste, după ce ajunsese să-i terorizeze pe micii comercianţi si pe contribuabilii români, Direcţia Antifraudă începe să-si piardă, pe zi ce trece, cap după cap. Fără însă ca in locul acestora să crească altele. Aşa că s-a ajuns in hilara situaţie ca structura in care au fost angajaţi de-a valma, atraşi de salariile mai mult decât generoase, pădurari, şoferi si chiar preoţi, să nu mai aibă acum pe nimeni la conducerea operativă. Antifrauda este serios afectata nu doar de procesele pierdute pe banda rulanta in instanţă, dar si de faptul ca procurorii refuză pur si simplu să mai lucreze cu "materialul" inspectorilor fiscali.
• PUTEREA
• Cum se îmbogăţeşte Gorgan, prietenul lui Raed Arafat
Deltamed SRL, firmă din Cluj Napoca, patronată de Vasile Gorgan, un apropiat al secretarului de stat Raed Arafat, va dota în următoarea perioadă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă cu echipamente în valoare totală de peste 58 de milioane de euro, la care se adaugă TVA. Contractele se vor derula pe următorii patru ani, iar finanţarea este asigurată din fonduri europene, prin proiectul MULTIRISC, implementat în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.
• Firea, iritată de o "afacere" mai veche
Primăriţei Capitalei îi plac laudele şi elogiile, dar detestă adevărul, mai ales dacă acesta nu-i este favorabil. Rise Project a publicat în urmă cu câteva zile cifrele unei tranzacţii imobiliare, din care soţii Răsvan şi Gabriela Firea au câştigat peste 23.000 de dolari în şapte zile. Până aici nimic ieşit din comun, asemenea tranzacţii speculative fiind o cutumă în România în ultimii 20 de ani. Numai că reacţia actualului edil este complet deplasată. Ea îl ameninţă din nou pe consilierul liberal Ciprian Ciucu, pe care l-a acţionat deja în judecată pentru postările sale pe facebook şi pentru declaraţiile publice, spunând că "se va apăra în justiţie" faţă de "campania murdară plătită de adversarii ei".
• ROMANIA LIBERA
• De ce nu funcţionează tandemul Cioloş-PNL şi cum se întorc liberalii către Blaga
Neimplicarea premierului Dacian Cioloş în campanie şi greşelile staff-ului liberal pun în pericol atingerea obiectivelor electorale. Dacian Cioloş a fost votat drept propunerea PNL pentru postul de premier în 2 noiembrie, cu o săptămână înaintea campaniei electorale. Potrivit calculelor făcute la vremea respectivă de staff-ul PNL, liberalii aveau ca obiectiv să profite cât mai mult de popularitatea premierului Cioloş, aflat în permanenţă la o cotă de încredere de 45%. Astfel, dacă PNL şi USR ar fi obţinut împreună un scor apropiat de cel al premierului şi s-ar fi aliat după alegeri cu UDMR, ar fi putut obţine majoritatea după redistribuirea mandatelor.
• După Brexit şi Trump, Italia este pe valul populist ascendent în Vest
Peste câteva zile, italienii vor vota în cadrul referendumului asupra reformelor constituţionale care ar putea avea consecinţe dramatice pentru întreaga Europă. Inclusiv ieşirea din scenă a premierului Matteo Renzi. Înaintea referendumului constituţional din 4 decembrie, care vizează reducerea puterilor Senatului italian şi numărul senatorilor simplificând procedura votului de încredere, polemica face ravagii, partizanii "da"-ului şi ai "nu"-ului părând două armate inamice. 4 decembrie a devenit o ocazie visată de partidele de opoziţie, "nu"-ul lor având un scop politic precis - fragilizarea lui Renzi şi împingerea lui spre demisie şi inaugurarea unei noi faze de instabilitate care le-ar permite ascensiune.
• ZIARUL FINANCIAR
• Români, puneţi-vă centurile: urmează un val de investiţii fără număr
Dacă citim programele economice şi cifrele "promise" ale celor două "mari" partide politice, PSD şi PNL pentru alegerile din decembrie, România pare o ţară prea mică pentru ceea ce vor să facă liderii acestora dacă ajung la putere. - Investiţii în economie de 404 mld. lei (90 mld. euro) promise de PSD în patru ani, fără să mai vorbim de investiţiile private care vin în plus, versus "numai" 24 mld. euro de la PNL; - Scăderea TVA la 18% din 2018, de la 20% acum (PSD), faţă de scăderea TVA la 16% din 2019 (PNL); - Opt spitale regionale (PNL), faţă de opt spitale plus unul (PSD); - Dublarea salariilor medicilor (PNL), versus salariul minim la medici de 1.200 de euro (PSD); - Cinci autostrăzi (PSD) şi cam tot atâtea PNL.
• Prof. Dr. Cezar Mereuţă: Un paradox după 10 ani de la aderarea României la UE
Unul din obiectivele strategice ale dezvoltării României în ultimul deceniu l-a constituit recuperarea decalajului valorii PIB/locuitor la PPC în raport cu media Uniunii Europene. Pe data de 26.10 a.c., Eurostat publică ponderea valorilor PIB/locuitor la PPC din media UE-28, considerată 100 în fiecare an al perioadei 2004 - 2015. Luând ca referinţă pentru cele 13 ţări noi membre ale Uniunii Europene anul 2007, se constată că România este liderul acestora din punctul de vedere al indicatorului dinamic de recuperare a decalajului. Paradoxul constă în faptul că ţara cu cea mai mare valoare a indicatorului dinamic de recuperare a decalajului este, în acelaşi timp, ţara cu cea mai mare valoare a inegalităţii veniturilor. Aşa se explică nemulţumirile sociale existente în condiţiile creşterii economice de peste 4%: diferenţa între cei relativ bogaţi şi săraci s-a adâncit dramatic.