REVISTA PRESEI 29.04.2014

• ADEVARUL

• Presa rusă continuă intoxicările: România concentrează trupe la graniţa cu Ucraina

Mai multe publicaţii şi site-uri ruseşti scriu că "armata română face manevre în apropierea frontierei cu Ucraina". "În România a fost remarcată o mişcare a unităţilor militare spre frontierele de est - prin Bucureşti spre Constanţa a trecut un tren militar cu arme de apărare antiaeriană, camioane, precum şi sisteme de lansare a rachetelor sol-aer, scrie "Nezavisimaia Gazeta". Vocea Rusiei scrie că unităţi militare româneşti se deplaseaza către granitele estice, fiind văzut un transport feroviar de tunuri antiaeriene, camioane, radare mobile, vehicule blindate, containere cu muniţie şi sisteme de rachete sol-aer. "Planurile de creştere a prezenţei militare a SUA în România sunt criticate atât de către politicieni, cât şi de români", notează postul de radio rusesc, care-l citează pe Ionel Blănculescu, consilier al prim-ministrului român, care şi-a exprimat temerile, spunând că Statele Unite au transformat România într-o " ţintă bună " , în caz de escaladare militară în regiune .

• Alegerile europarlamentare 2014: ce trebuie să ştii înainte de a merge la vot

Alegerile europene din mai 2014 vor oferi alegătorilor şansa de a influenţa viitoarea orientare politică a Uniunii Europene atunci când îi vor vota pe cei 751 de deputaţi în Parlamentul European. În cele patru săptămâni rămase până la alegeri, "Adevărul" vă va ţine la curent cu evoluţia campaniei electorale pe teritoriul UE, prin ştiri zilnice şi analize cu privire la miza europarlamentarelor. Fiecare stat membru are propriile legi electorale şi fiecare decide data la care cetăţenii săi se vor prezenta la vot, în timpul perioadei de patru zile dedicate alegerilor, respectiv 22 - 25 mai 2014. Alegătorii români se vor prezenta la urne la data de 25 mai pentru a-i alege pe cei 32 de deputaţi români în Parlamentul European. Rezultatele din toate cele 28 de state membre vor fi anunţate în seara zilei de duminică, 25 mai, printr-o ceremonie specială organizată la sediul Parlamentului European din Bruxelles.

• Bătălia sloganurilor de campanie, prin ochii specialiştilor. "Parcă promovează Olimpiada sau Campionatul Mondial!"

Specialiştii contactaţi de "Adevărul" au arătat punctele forte, dar şi ideile mai puţin inspirate din sloganurile pentru alegerile europarlamentare adoptate de principalele partide. Campania electorală pentru alegerile europarlamentare a debutat, iar sloganurile de campanie ale partidelor încep, uşor-uşor, să fie tot mai auzite. Unele partide au preferat să zgândăre coarda naţionalistă, altele au încercat să se raporteze cât mai mult la Europa. Mai sunt şi micile formaţiuni de dreapta care au vrut să şocheze pentru a se face cunoscute. Sloganurile electorale preferate de cele mai importante partide.- PSD: România puternică în Europa; - PNL: Eurocampioni la fapte; - PDL: Europa în fiecare casă; - PMP: Ridicăm România; - Noua Republică: Furatul ucide! În concluzie, "un mesaj de campanie trebuie să fie uşor de reţinut, să fie conectat la identitatea politică a partidului. Pe acestea, nici măcar membrii de partid nu le reţin, ce să mai vorbim de alegători. Sloganurile de mai sus pot fi schimbate foarte uşor între partide fără să sesizeze nimeni", a conchis Alfred Bulai.

• Mafia Silicoanelor. Sfatul medicului Isac: silicoane cu preţul vieţii. Cum îşi ademeneau clientele medicii de la Spitalul de Arşi

Cristina Isac, unul dintre doctorii arestaţi în dosarul "Mafia Silicoanelor" de la Spitalul de Arşi, şi-a sfătuit o pacientă să-şi facă implant mamar, chiar dacă specialistul ecograf a avertizat că acest lucru poate fi periculos deoarece pacienta prezenta noduli şi chisturi. Medicii acuzaţi "au deturnat complet scopul şi funcţionalitatea unităţii - singura de acest fel din România, în care au fost investite sume importante pentru modernizare şi dotare -, transformând-o practic în propria lor clinică de chirurgie plastică", atrag atenţia procurorii. Mai mult, anchetatorii susţin că o parte dintre cadrele medicale ale Spitalului de Arşi "nu efectuau decât operaţii estetice, în interes propriu, necontribuind la realizarea obiectului legal de activitate al spitalului". Medicii îşi negociau direct prin telefon sau personal preţurile cu pacienţii. Aşa reiese din stenogramele aflate la dosar. De exemplu, medicul Cristina Isac, arestată duminică, şi în locuinţa căreia au fost găsiţi 170.000 de euro, iar în conturile bancare în jur de 700.000 de euro, nu avea nicio jenă să le spună telefonic pacientelor că le va opera în spitalul public şi cât le va costa intervenţia.

• Finanţele vin cu o nouă propunere pentru poziţia de vicepreşedinte al EximBank: Crina Cosma, fost director general adjunct la Banca Românească

Ministerul Finanţelor Publice a nominalizat-o pe Crina Cosma, fost director la Banca Românească, pentru a doua poziţie de vicepreşedinte executiv al EximBank şi vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie, alături de Paul Ichim, însă aceasta trebuie să fie validată de Banca Naţională a României (BNR). Crina Cosma (63 de ani) a ocupat, în perioada 2007-2013, poziţiile de director general adjunct şi consilier al directorului general la Banca Românească, iar între 2009-2010 a asigurat conducerea băncii ca interimar până la numirea şi autorizarea de către BNR a unui nou director general. Ea a mai lucrat la Bancpost ca director general Sector Operaţiuni şi Suport şi director general adjunct (2003 - 2007) şi la Alpha Bank (1998 - 2003).

• Eurobank: Preţurile locuinţelor au scăzut cu 41%, până la nivelurile din 2006, dar în ultimul an s-au stabilizat

Preţurile locuinţelor s-au redus în medie cu 8,5% pe an, de la momentul de vârf al pieţei imobiliare, consemnat în trimestrul al doilea al anului 2008, cumulând o contracţie totală de 41%, astfel că nivelurile actuale sunt similare cu cele din 2006, potrivit Eurobank Property Services (EPS). Indicele rezidenţial EPS arată că în primul trimestru din 2014 preţurile rezidenţiale la nivel naţional au scăzut cu 2% faţă de trimestrul precedent, după o creştere trimestrială anterioară. Faţă de primul trimestru din 2013, preţurile s-au redus cu 0,6% (de la an la an), ceea ce indică o piaţă stabilizată, mai ales dacă se ia în considerare tendinţa sezonieră de a avea preţuri reduse în sezonul rece.

• Care sunt mega-corporaţiile ruse care ar putea fi sancţionate începând de astăzi de către SUA şi Uniunea Europeană

O serie de mari bănci ruse de stat, precum Gazprombank, Vnesheconombank dar şi gigantul gazier Gazprom ar putea fi incluse începând de azi pe liste companiilor ruse aflate sub sancţiuni americane. Senatorul republican Bob Corker a cerut deja preşedintelui Barack Obama impunerea de sacţiuni către cele mai mari patru bănci din Rusia, dar şi asupra Gazprom. Potrivit Bloomberg, directorii Gazprombank - cea de-a treia bancă din Rusia după active, se pregăteşte pentru posibile sancţiuni, potrivit unor surse citate de agenţie. Cea mai mare bancă din Rusia este Sberbank, un gigant cu active de 486 de miliarde de dolari, care în 2012 înregistra venituri de 30,5 miliarde de dolari şi un profit net de 11,4 miliarde de dolari. Gazprombank este deţinută de către Gazprom. Acesta mai deţine şi grupul petrolier Gazprom Neft, al patrulea ca mărime din Rusia. Gazprom este condus de către Alexei Miller.

• CURENTUL

• Ilie Sârbu- omul din spatele afacerii ICA

Marţi, 29 aprilie, se judecă la Curtea de Apel un nou termen în dosarul ICA, în care Dan Voiculescu este acuzat de fraudarea privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, o fraudă evaluată de procurori la 60 milioane euro. Puţini ştiu însă că la crearea acestui prejudiciu pentru statul român şi-a adus o contribuţie importantă chiar socrul premierului Victor Ponta, senatorul PSD Ilie Sârbu, care deţinea la vremea aceea funcţia de ministru al agriculturii. Aşa cum a dezvăluit ziarul Curentul încă din februarie 2007, povestea afacerii ICA a început în anul 2002, atunci când Guvernul Năstase a emis H.G. 451/2002 prin care Institutul de Chimie Alimentară (ICA) se transforma în societate comercială, cu unic acţionar statul român, prin Agenţia Domeniilor Statului (ADS), aflată în subordinea guvernului. Un an mai târziu, Consiliul de Administraţie al ADS a anunţat că vinde Institutul de Cercetări Alimentare. Surpriză, iar la licitaţie s-au prezentat doar doi acţionari: GRIVCO S.A, societatea deţinută de Voiculescu şi persoana fizică Gheorghe Mencincopschi, directorul ICA, cel cu care dom profesor mai derulase afaceri şi înainte de privatizarea Institutului şi care a fost condamnat şi el în acest dosar .

• CFR trebuie să plătească 228 milioane de lei până la 15 mai

Electrica a semnat seară o convenţie cu CFR pentru stingerea datoriei companiei naţionale de căi ferate către furnizorul de electricitate, acesta urmând să primească până la 15 mai o sumă de 228 milioane lei, a declarat ministrul delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu. La finele anului trecut, fostul ministru al Transporturilor Ramona Mănescu afirma că arieratele acumulate de CFR Călători şi, pe cale de consecinţă, de CFR Infrastructură însumează 560 milioane lei doar pentru energie. Departamentul pentru Energie a anunţat, vineri, înfiinţarea Societăţii de Administrare a Participaţiunilor în Energie (SAPE) prin divizarea parţială a Electrica SA, urmând ca, după finalizarea acestei operaţiuni, compania să vândă, prin ofertă publică de majorare a capitalului, un pachet de acţiuni nou-emise.

• CURIERUL NATIONAL

• Întreprinzătorii vor extinderea scutirii de impozit pe profitul reinvestit

Guvernul a aprobat ordonanţa prin care scutirea de impozit pe profitul reinvestit va fi aplicată din luna iulie.

"Sfera de cuprindere a acestei măsuri este foarte limitată. Ea are în vedere profitul reinvestit în echipamente tehnologice, maşini, utilaje, instalaţii de lucru. Pentru oricine se pricepe la afaceri, echipamentele şi maşinile reprezintă numai o mică parte dintr-o afacere. Deci această măsură este sigur binevenită, dar ea are o sferă de cuprindere extrem de limitată şi noi suntem foarte dezamăgiţi din acest punct de vedere pentru că am înaintat numeroase materiale de vreo 8-9 ani, dacă nu mai mult, la Ministerul Finanţelor, la prim-miniştri şi am argumentat că o asemenea măsură dacă se ia, şi se vrea să producă o relansare a investiţiilor în România, trebuie să cuprindă toate categoriile de active, de mijloace fixe, care contribuie la o afacere", a declarat, într-o conferinţă de presă, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu.

• Un preot, vameşi şi poliţişti de frontieră, cercetaţi de DNA pentru contrabandă cu ţigări

Procurorii anticorupţie au început urmărirea penală faţă de 39 de persoane, între care un preot, vameşi şi poliţişti de frontieră, acuzaţi că, prin contrabanda cu ţigări din Ucraina, au prejudiciat bugetul de stat cu 1,5 mil. lei (din care 226,647.00 lei valoare în vamă şi 1,293,244 lei taxe vamale şi fiscale). În acest dosar sunt cercetaţi 16 inspectori şi lucrători vamali în cadrul Biroului Vamal Siret. Potrivit DNA, în perioada 19 august 2008 - 3 martie 2009, Dumitru Horga, preot în parohia din localitatea Cândeşti jud. Botoşani, a iniţiat, constituit şi coordonat activitatea de contrabandă cu ţigări din Ucraina a unui grup infracţional organizat ce avea ca scop introducerea unor însemnate cantităţi de ţigări prin Vama Siret (peste plafonul admis de Regulamentul Vamal), cu sprijinul cointeresat al unor poliţişti de frontieră şi lucrători vamali. În perioada amintită, membrii grupului au introdus în România 286.240 pachete de ţigări, prin intermediul a 35 transporturi prin Punctul de Trecere a Frontierei Siret jud. Suceava.

• Piaţa bijuteriilor, lovită de sărăcie

Chiar dacă preţul aurului a scăzut, românii nu mai cumpără bijuterii decât la ocazii speciale. Companiile din domeniu spun că evaziunea din piaţă este în continuare mare, iar legislaţia este prost făcută. Nivelul de taxare nu este o problemă, ci faptul că unii operatori plătesc taxe şi alţii nu, fapt care afectează concurenţa.

• Rodipet nu mai contează în distribuţia presei

Rădulescu, reprezentantul salariaţilor: Network Press Concept deţine în prezent doar cele 28 de spaţii care i-au revenit în urma ordonanţei date de procurori în 2010. Florea, Consulta 99: Activele tuturor firmelor din grupul Awdi, formate prin desprindere de NPC, ar fi trebuit să revină de drept Rodipet. După patru ani de insolvenţă, majoritatea activelor Network Press Concept (fostul Rodipet) aparţin în continuare firmelor din grupul Awdi cărora le-au fost înstrăinate cu puţin timp înainte de intrarea în insolvenţă. Şi lucrurile nu par să se îndrepte în viitorul apropiat, având în vedere termenele acordate de instanţele de judecată.

• Borza a angajat un fost director din BCR să coordoneze procesul de listare a Hidroelectrica

Ştefan Frangulea, fost director în cadrul BCR, a fost angajat de administratorul judiciar al Hidroelectrica pentru a coordona procesul de vânzare a celor 123 de microhidrocentrale din portofoliul societăţii şi pentru a lista la Bursă 15% din capitalul social al companiei. Ştefan Alexandru Frangulea conduce începând de luni Departamentul Strategie şi Cooperare Internaţională al Hidroelectrica, fiind numit în funcţie în urma procesului de recrutare derulat în 2013 de firma Pedersen&Partners. Frangulea va coordona procesul de vânzare a celor 123 de microhidrocentrale din portofoliul societăţii, va gestiona relaţia cu acţionarii şi investitorii şi va implementa strategia de privatizare a Hidroelectrica prin vânzarea pe Bursa de la Londra şi Bucureşti a unui pachet de 15% din capitalul social al companiei.

• EVENIMENTUL ZILEI

• România şi autostrăzile: cum am putea pierde sume enorme din fonduri europene

Deşi Guvernul promite construcţia de noi autostrăzi, realitatea este alta. Într-un document adoptat de Executiv în luna martie, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) propune să realizeze până pe 31 decembrie 2015 cât nu a făcut în perioada 2007-2013. Numai că planurile drumarilor sunt desfiinţate chiar din sânul Guvernului, de echipa ministrului Fondurilor Europene.

• Vânzarea terenurilor, blocată în labirintul birocratic

Românii care deţin terenuri în extravilan nu mai le mai pot vinde oricui şi oricum. Din 11 aprilie, când a intrat în vigoare noua lege a tranzacţiilor cu terenuri agricole, trebuie să parcurgă mai mulţi paşi, începând cu depunerea unei cereri la primărie şi continuând cu aşteptarea obligatorie a unor oferte de la cumpărători ipotetici şi a mai multor avize de la autorităţi. Noile proceduri, create pentru a asigura respectarea nou-creatului drept de preempţiune la achiziţia acestor terenuri pentru coproprietari, arendaşi, proprietari vecini şi stat (în această ordine) pot întârzia tranzacţiile cu o lună şi jumătate şi este de aşteptat să afecteze preţurile de vânzare în viitor.

• Narcisa Iorga demască propagandă politică din CNA

Membrul CNA vorbeşte despre textele politice pe care colegul său, Radu Călin Cristea, le semnează în "Observatorul cultural". "În ţară însă, Codul etic nu are nicio valoare. Radu Călin Cristea scrie periodic în "Observator cultural" articole de propagandă politică în interesul unor forţe politice. Votează întotdeauna pentru cele mai mici sancţiuni propuse Antenelor şi pentru cele mai drastice sancţiuni, inclusiv rămânerea fără licenţă a unor posturi mici, dar cu voci critice la adresa celor cărora el le face propagandă", adaugă membru CNA. În 2013, la propunerea Guvernului, Radu Călin Cristea il inlocuia in CNA pe Mihai Malaimare. Deşi a căpătat prerogativele unui înalt funcţionar public, iar prin definiţia dată de lege, membru CNA este un garant al interesului public, Radu Călin Cristea continuă să-şi exprime poziţia politică în presă.

• Întâlnire de taină Victor Ponta - Patriarhul Daniel, intermediată de Mugur Isărescu

Premierul Victor Ponta a avut astăzi după amiază o întâlnire cu PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, au declarat "Evenimentului zilei" surse BOR. La această întrevedere, care a avut loc în debutul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare, dar care nu a avut caracter public, au participat şi Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, vicepremierii Liviu Dragnea (ministrul Administraţiei şi Dezvoltării Regionale), Gabriel Oprea (ministrul Afacerilor Interne) şi Daniel Constantin (ministrul Agriculturii). Potrivit surselor citate, principalul subiect abordat în cadrul discuţiilor a fost finanţarea construirii Catedralei Mântuirii Neamului, care, în ultima vreme, nu a mai beneficiat de alocarea unor sume de la buget. În ultima perioadă, reprezentanţii BOR şi cei ai Executivului au purtat discuţii despre absorbţia fondurilor europene, proces care să-i implice şi pe preoţi, dar şi despre subvenţiile pe care lăcaşele de cult care au în proprietate terenuri agricole le primesc în baza Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene.

• JURNALUL NATIONAL

• DNA intimidează judecătorii. Magistratul care l-a eliberat pe Radu Mazare din arest, reclamat la CSM pentru sancţiuni

DNA-ul condus de Laura Codruta Kovesi a reclamat-o la Inspecţia Judiciară a CSM pe judecătoarea Rodica Cosma, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, solicitând cercetarea şi, eventual, sancţionarea acesteia deoarece a respins propunerea de arestare preventivă a primarului Constanţei, Radu Mazăre. Sesizarea DNA nu face decât să toarne gaz pe foc, mai mulţi judecători fiind nemulţumiţi de practicile procurorilor DNA care deschid dosare penale împotriva magistraţilor, pentru soluţiile şi hotărârile adoptate, încalcând în mod grosolan independenţa acestora, conform Lumea Justiţiei. Doar în ultimele două luni DNA a început urmărirea penală sau a trimis în judecată, pentru diverse fapte, nu mai puţin de şapte judecători, dosarele vizând hotărâri pronunţate de aceştia. Zeci de judecători de la Curtea de Apel Oradea şi Tribunalul Bihor au trimis sesizări către CSM în care cer Consiliului să ia atitudine faţă de practicile DNA, să clarifice dacă un judecător poate sau nu să dea detalii din dosar, despre probele după care a judecat, despre modul în care a deliberat sau despre cum a gândit când a pronunţat o soluţie.

• Senatul cheamă ANI la raport

Opt senatori au cerut ieri conducerii Senatului dezbaterea în plen a raportului de activitate al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) pe anul 2013. Semnatarii cererii sunt Sorin Roşca Stănescu (independent, afiliat PNL), Cristiana Anghel (PC), Akos Mora (PNL), Valer Marian (independent afiliat PSD), Daniel Barbu (PNL), Petru Ehegartner (PNL), Nelu Tătaru (PNL) şi Sebastian Grapă (PNL). Potrivit vicepreşedintelui Senatului, Cristian Dumitrescu, raportul de activitate al ANI pe 2013 va fi discutat astăzi, în şedinţa Comisiei juridice. Demersul senatorilor se adaugă petiţiei iniţiate de Jurnalul Naţional şi intitulată "Abuzurile împotriva lui Mircea Diaconu trebuie pedepsite", prin care aproape 7.500 de semnatari susţin demiterea preşedintelui ANI, Horia Georgescu. Conform Legii 144/2007, Consiliul Naţional de Integritate (CNI), aflat sub controlul parlamentar al Senatului României, propune acestui for legislativ numirea şi revocarea preşedintelui şi vicepreşedintelui ANI.

• Oltchim cere falimentul Astra Asigurări

Zile negre pentru magnatul Dan Adamescu. Combinatul chimic Oltchim a cerut în instanţă falimentul societăţii de asigurare pentru neplata unei poliţe de 10 milioane de euro. în februarie, Autoritatea pentru Supraveghere Fiscală (ASF) a decis intrarea în administrare specială a companiei deţinută de familia Adamescu iar KPMG a calculat că Astra are nevoie de o majorare de capital de 110 milioane de euro pentru a stabiliza compania. Acum Rominsolv, administratorul judiciar al Oltchim, cere falimentul pentru neplata unei poliţe de 10 milioane de euro pe asigurarea managementului profesional al fostului director Constantin Roibu. în raportul asupra insolvenţei făcut de Rominisolv se constată că managementul defectuos al lui Roibu a produs prejudicii de sute de milioane de euro. Cum Oltchim era asigurată la Astra contra managementului defectuos, administratorul judiciar a cerut companiei de asigurări suma de 10 milioane de euro.

• 2.000 de români îşi vor primii banii pentru Dacii

Ministerul de Finanţe va plăti despăgubiri şi pentru deponenţii care şi-au transferat depozitele de la CEC la BRD. Ultimii români care nu au reuşit până acum să-şi recupereze economiile depuse la Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC) pentru achiziţionarea unei Dacii sunt la un pas de a intra în posesia banilor. Este vorba despre cei aproximativ 2.000 de oameni care, în perioada 1990-1992, şi-au transferat depozitele de la CEC (făcute înainte de 1989) la Banca Română pentru Dezvoltare (BRD) în acelaşi scop. Ceilalţi 37.000 de deponenţi, care nu şi-au transferat între 1990-1992 banii depuşi pentru Dacii de la CEC la BRD şi-au primit banii în anul 2008. Acum, statul suplimentează cu 100,22 milioane de lei sumele pentru despăgubirea ultimelor 2.000 de persoane, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern postat pe site-ul Ministerului Finanţelor.

• NATIONAL

• Prins intre procurorii anticoruptie si "sforarii" PSD: Ce pericol il paste pe Gabi Oprea!

Mai rar a existat asemenea concordie intre Palate ca atunci cand a fost cazul sa se asigure opinia publica interna si internationala ca generalul Gabriel Oprea este garantul corectitudinii desfasurarii alegerilor europarlamentare. Insa situatia in care se afla Gabriel Oprea este extrem de ingrata. Cel caruia colegii de guvernare i-au cerut sa asigure "liniste la alegeri", cu orice pret. Insa, ca ministru de Interne, acesta trebuie sa se autosesizeze si sa actioneze imediat, alaturi de procurori, la orice tentativa de frauda electorala. Mai ales ca il obliga si aprecierile laudative primite din partea principalilor actori politici, care l-au insarcinat, cam cu japca, ce-i drept, cu titlul de "garant al corectitudinii alegerilor". Iar daca lucrurile nu vor merge bine, desigur ca "garantul" se va transforma peste noapte in "tap ispasitor".

• UE se teme de o criza valutara in Europa de Est

Intr-un scenariu de cosmar, dar care poate deveni oricand realitate, autoritatile de la Bruxelles intrevad in viitorul apropiat o criza valutara de proportii in Europa de Est si o alta legata de obligatiunile de stat detinute de bancile din UE. Autoritatea Bancara Europeana (ABE) are in vedere initierea unor noi teste de stres asupra bancilor din UE, pentrru a vedea cum vor rezista la ceea ce reprezentantii ABE numesc "cele mai pertinente amenintari" din punct de vedere financiar. Potrivit Bloomberg Business, un prim scenariu al acestor teste are in vedere o criza globala a obligatiunilor de stat si una privind valuta din Europa de Est. In cadrul acestor teste de stres va fi verificata capacitatea bancilor din UE de a raspunde acestor incercari, insa fie si doar enumerarea acestor factori reprezinta un potential de risc asumat deja de autoritatile de la Bruxelles.

• Stolojan sare la gatul Ioanei Petrescu: "Ministra usturoi" e varza!

Daca nu publica normele metodologice care sa clarifice cum se plateste impozitul pe constructii speciale (taxa pe stalp - n.r), Ioana Petrescu ar face bine sa renunte la functia pe care o detine, a afirmat Stolojan, vizibil nemultumit de activitatea ministrului de Finante. In context, democrat-liberalul a mai precizat ca Ioana Petrescu manifesta un profund dispret fata de mediul de afaceri. "Suntem la sfarsitul lunii aprilie si Ministerul Finantelor Publice nu a clarificat cum se plateste acest impozit, cine il plateste, la ce-l plateste. (...) Ministrul Finantelor Publice, daca nu va face acest lucru in urmatoarea saptamana, ar trebui sa-si dea demisia, pentru ca este de neacceptat un asemenea comportament fata de mediul de afaceri", a conchis Theodor Stolojan.

• PUTEREA

• Blugi PMP şi USL reînviat. Sloganele electorale pentru euroalegeri între minciună şi naţionalism

Partidele au luat startul în campania pentru alegerile europarlamentare din 25 mai, iar adevărata bătălie se dă, deocamdată, în afişe şi slogane electorale. Astfel, dacă afişul PMP, partidul oamenilor în blugi, ilustrează candidaţii pentru PE în blugi, alături de Elena Udrea, alianţa PSD-PC-UNPR a mizat pe sloganul "USL trăieşte", pentru a lua voturile aceluiaşi electorat care a votat masiv cu USL în 2012, dar au ţintit şi electoratul sensibil la naţionalism cu mesajul "Mândri că suntem români". În schimb, liberalii, rămaşi singuri, au decis să îşi asume o poziţie de învingători, având un afiş pe care au chiar şi o Cupă a Campionilor. Partidul Mişcarea Populară a venit cu un afiş pe care în prim plan este Elena Udrea, care nu este preşedintele partidului, ci doar simplu membru de partid, după cum declarat chiar ea. Pe afiş apar candidaţii la europarlamentare, iar în centru este chiar Elena Udrea.

• Cerere respinsă, în Dosarul Hayssam

Curtea de Apel Ploieşti a respins solicitarea Comisiei de evaluare a dosarelor din cadrul Penitenciarului Mărgineni, unde este încarcerat Omar Hayssam, privind aplicarea legii penale mai favorabile, respectiv contopirea pedepselor în cazul lui Hayssam, decizia putând fi contestată. Omar Hayssam este încarcerat la Penitenciarul Mărgineni din judeţul Dâmboviţa, fiind condamnat definitiv, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani şi, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnalişti, înşelăciune în Cazul "Volvo" şi fraude în cauza "Foresta Nehoiu".

• Timbrul de mediu abia ajunge pentru plata despăgubirilor

Statul nu rămâne cu mai nimic din încasările din timbrul de mediu, întrucât din totalul sumelor strânse din această taxă, majoritatea se restituie persoanelor care au obţinut în instanţă hotărâri definitive şi irevocabile pentru taxa auto percepută ilegal în anii anteriori. Astfel, în primele trei luni, încasările din timbrul de mediu se ridică la aproape 166 milioane de lei, în timp ce suma restituită ca urmare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile ar putea fi în jur de 100 milioane de lei, a declarat Adrian Gearâp, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM). Totodată, în 2013, încasările din timbrul de mediu au totalizat aproape 733 milioane de lei, din care aproximativ 570,27 de milioane de lei au reprezentat restituirile de sume pentru vechea taxă auto către cei care au obţinut hotărâri judecătoreşti definitive în acest sens.

• ROMANIA LIBERA

• Lucrările la Autostrada Transilvania reîncep după doi ani

Ministrul PSD al Transporturilor, Dan Şova, a decis să repună în vigoare un contract atribuit acum doi ani de către Guvernul condus de Emil Boc pentru construirea unui tronson de autostradă din judeţul Cluj. Deocamdată, ministrul PSD nu a oferit nici un fel de explicaţie pentru decizia de a repune în vigoare contractul cu firma UMB Spedition şi nici pentru întârzierea de doi ani. Nu este pentru prima dată când lucrările la Autostrada Transilvania sunt suspendate prin decizia arbitrară a guvernanţilor. Lucrările la tronsonul Autostrăzii Transilvania dintre Gilău şi Nădăşel vor fi reluate chiar în acest an, a anunţat preşedintele PSD Cluj, consilierul judeţean Remus Lăpuşan. El a afirmat că termenul maxim până la care poate fi dat în folosinţă tronsonul lung de aproape nouă kilometri este 7 aprilie 2016.

• După noile coduri, Năstase primea OBLIGATORIU un spor de doi ani închisoare

Procurorii DNA au cerut, ieri, un spor de un an închisoare pentru fostul premier Adrian Năstase, prin aplicarea legii penale mai favorabile. Suplimentul de pedeapsă a fost cerut de Parchetul Anticorupţie în urma solicitării lui Năstase de a-i fi contopite pedepsele primite în dosarele "Trofeul Calităţii" (doi ani închisoare) şi "Zambaccian" (patru ani închisoare). Prin contopirea pedepselor, lui Năstase i se scade din ultima pedeapsă de patru ani închisoare, pe care o execută acum, partea de închisoare executată deja (primită în primul dosar penal). In primul dosar ("Trofeul Calităţii") Năstase a fost condamnat pentru corupţie la doi ani închisoare, din care a executat doar opt luni deoarece a fost eliberat înainte de termen, pentru bună purtare. În al doilea dosar ( "Zambaccian") Năstase a fost condamnat, tot pentru corupţie, la patru ani închisoare, pedeapsă pe care o execută acum. În replică la solicitarea DNA de a i se administra un spor de pedeapsă de un an închisoare după contopirea pedepselor, fostul premier al României, Adrian Năstase, a anunţat că renunţă la cetăţenia română.

• ZIARUL FINANCIAR

• Kaufland şi-a dublat afacerile şi a angajat 5.000 de oameni în criză, cei mai mulţi sunt însă casieri plătiţi cu mai puţin de 1.000 de lei

ZF a început un serial de analiză privind evoluţia celor mai mari companii din România în această perioadă de criză, încercând să identifice şi să prezinte principalele decizii ale managementului şi acţionarilor care au influenţat businessul. Serialul de analiză a început cu Petrom ( www.zfcorporate.ro ), cea mai mare companie locală, şi continuă astăzi cu grupul german Kaufland , cel mai mare retailer din România. Retailerul german Kauf­land, care a reuşit în 2011 să preia poziţia de lider în comerţul modern local, aproape şi-a dublat afacerile în criză, perioadă în care a deschis 44 de magazine şi a angajat peste 5.000 de oameni. Cifra de afaceri a lanţului de hipermarketuri cu politică de discount a ajuns anul trecut la 1,63 mld. euro, în creştere cu 86,5% faţă de 2009, primul an de criză. Mai mult, Kaufland şi-a bugetat ca până în 2018 să ajungă la afaceri de 2 mld. euro. Cu toate acestea, vânzările per magazin ale Kaufland au scăzut cu 5,7%, potrivit calculelor ZF.

• Şeful grupului italian UniCredit: Se simte că România a lăsat răul în urmă. E un loc în care să faci business

România stă mai bine decât m-aş fi gândit, se simte un echilibru pozitiv pe care este greu să-l regăseşti în multe alte părţi ale Europei, este clar că răul a rămas în urmă şi că aici e un loc bun pentru business, afirmă Federico Ghizzoni, CEO al UniCredit Group, unul dintre cele mai mari conglomerate bancare europene, cu active de 846 mld. euro. "O să vin mai des în România pentru că am simţit că îmi încarc bateriile după întâlnirile pe care le-am avut cu colegi din bancă şi cu clienţi. Am găsit aici o atmosferă foarte echilibrată, o ţară europeană, un loc pentru business", afirmă bancherul italian care conduce UniCredit Group de trei ani şi jumătate.

• Mark Mobius: Cred că reducerea discountului către ţinta de 15% depinde mult de listarea Fondului Proprietatea pe bursa de la Londra

Acţionarii Fondului Proprietatea (FP) au aprobat, luni, noul contract de administrare a fondului de către Franklin Templeton, care prevede un comision de administrare mai mare cu circa 25%, dar şi obiective de performanţă mai stricte cerute de acţionari. Noul mandat al Franklin Templeton, care începe la 30 septembrie 2014, când expiră actualul mandat de patru ani, va avea o durată de doi ani şi va avea ca principal obiectiv reducerea discountului la care titlurile Fondului Proprietatea se tranzacţionează pe bursă faţă de valoarea activului net pe acţiune (VUAN).

• Depozitele şi-au stabilit un tipar în criză: un plus de 8 mld. lei pe an atrase de bănci de la populaţie

Clienţii persoane fizice aveau la sfârşitul lunii martie depozite bancare de peste 130 miliarde de lei (29 mld. euro), în creştere cu 3,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Avansul în termeni nominali este de circa 4,5 mld. lei, un ritm inferior creşterilor anuale din trecut. Creşterea medie anuală a fost de circa 8 miliarde de lei (1,8 mld. euro) între 2010 şi 2013. Astfel, stocul depozitelor a urcat de la 97 miliarde de lei în decembrie 2009 la aproape 130 miliarde de lei la finalul anului trecut.