REVISTA PRESEI 29.06.2015

• ADEVARUL

• Unionistul Dorin Chirtoacă a câştigat Chişinăul

Unionistul Dorin Chirtoacă a câştigat al treilea mandat în fruntea primăriei Chişinăului, votul geo-politic primând la acest scrutin electoral. Altfel, contracandidata Zinaida Greceanîi, complicea crimelor lui Voronin, şi favorita lui Putin, a pierdut la scor. Primele rezultate arată 51,8% in favoarea românului Chirtoacă dar diferenţa se va mări considerabil! Voturile unioniştilor, mai numeroase în ultimii 8 ani în Chişinău, vin ultimele şi provin majoritatea din suburbii, unde sunt concentraţi românii. Şi în celelalte localităţi unde au participat candidaţi români versus reprezentaţi ai Moscovei, victoria ne-a aparţinut. Cahul, Ungheni, Criuleni, Edineţ sau Soroca au fost câştigate, unele în premieră. Până în acest moment, bătălia localelor din Republica Moldova a fost câştigată categoric de către pro-occidentali. Chiar şi consiliul municipal al Chişinăului, perpetuu roşu, are şansa de a fi unul pro-Chirtoacă, pentru prima dată.

• Primele efecte ale negocierilor eşuate dintre Grecia si Europa

Turiştii din Grecia sunt sfătuiţi sa nu se bazeze pe carduri, ca sa nu se alăture cetăţenilor eleni ce stau la cozi la bancomate. Cum sunt aşteptaţi sa-si petreacă aici vacanta, in aceasta vara, 120 de mii de romani, agenţiile de turism din Romania le recomanda tuturor sa aibă bani la ei. Presa elena a anunţat deja ca hotelurile de pe 3 insule nu mai accepta tranzacţiile cu cardul. Iar in zonele aglomerate ar putea izbucni proteste si manifestaţii. Anul aceste s-au înregistrat creşteri de 20 de procente in ceea ce priveşte pachetele de vacanta pentru Grecia. Mulţi dintre turişti urmează sa călătorească in iulie si august, iar agenţii din turism ii sfătuiesc sa uite de carduri. Mai mult, presa elena a anunţat deja ca pe unele insule turiştii nu mai pot sa plătească cu cardul nici măcar la hoteluri, iar mulţi oameni de afaceri prefera sa îşi tina banii in seifuri.

• Băncile şi Bursa din Grecia vor fi închise luni, anunţă directorul Piraeus Bank

Anthimos Thomopoulos, directorul băncii Piraeus, a fost întrebat după ce a părăsit şedinţa Consiliului de Stabilitate Financiară dacă băncile vor fi deschise luni. Răspunsul acestuia a fost "nu". Consiliul de Stabilitate Financiară s-a reunit duminică după-amiază pentru a pregăti următorii paşi după decizia Băncii Centrale Europene de a menţine finanţarea de urgenţă pentru băncile elene. La reuniune au participat ministrul Finanţelor, Yanis Varoufakis, vice-ministrul Dimitris Mardas, guvernatorul Băncii Centrale, Yanis Sturnaras, precum şi şefii asociaţiilor bancare, notează Agerpres. Cu puţin timp înainte de începerea reuniunii, Sturnaras a dat asigurări că Banca Greciei va lua "toate măsurile necesare pentru a garanta stabilitatea financiară a cetăţenilor greci, în aceste circumstanţe dificile".

• STRATFOR Care sunt paşii Greciei pentru ieşirea din zona euro

Guvernul grec va susţine un referendum, pe 5 iulie, care ar putea decide ieşirea ţării din zona euro. Totuşi, Guvernul nu a cerut acordul publicului atunci când s-a alăturat zonei, în urmă cu peste un deceniu, notează Stratfor într-o analiză despre Grexit. Deşi referendumul la nivel naţional nu va adresa direct întrebarea despre statutul Greciei de membru al Uniunii Europene (UE), o respingere a fondurilor adiţionale din partea UE şi Fondului Monetar Internaţional (FMI) va aduce Grecia aproape de faliment. Acest lucru ar conduce rapid la ieşirea ţării din zona euro. Chiar dacă publicul acceptă măsurile de ajutor, Grecia e posibil să nu poată evita controalele de capital pentru a-şi proteja sectorul bancar. Grecia trebuia să plătească 1,6 miliarde de euro către FMI, pe 30 iunie. Acest lucru nu se va întâmpla. Depăşirea termenului limită nu va declanşa automat dezastrul - FMI are aproximativ o lună la dispoziţie să decidă dacă declară Atena falimentară.

• Oprea la B1 TV: Vă spun onest şi cinstit, am vrut să fiu director al SRI

Premierul interimar, liderul UNPR Gabriel Oprea a fost invitatul jurnalistului Cătălin Striblea în cadrul emisiunii "Ultimul cuvânt" la B1 TV, emisiune în care a intervenit telefonic şi Victor Ponta. Întrebat dacă vrea să fie prim-ministru în locul lui Victor Ponta, Gabriel Oprea a negat cu vehemenţă. "Chiar dacă mi s-a propus sau mi se va propune, nu-mi doresc să fiu prim-ministru al României. Am rămas la 10 ani fără tată, a fost militar. Am făcut şcoala de ofiţeri, mi-am dorit să fiu ofiţer şi am ajuns. Îmi fac treaba bine şi o pot face şi mai bine, asta îmi doresc. Ăsta e domeniul la care mă pricep." În ceea ce priveşte Serviciul Român de Informaţii, Oprea a a declarat: "Vă spun onest şi cinstit, am vrut să fiu director al SRI. La SIE nu aş vrea.

• Impactul falimentului Greciei asupra României: leul s-ar putea deprecia, statul se va împrumuta mai scump, dar băncile sunt sigure

Leul s-ar putea deprecia în faţa euro şi a dolarului, românii care călătoresc în Grecia ar putea avea parte de neplăceri în cazul folosirii bancomatelor, iar România s-ar putea împrumuta mai scump dacă statul elen ar intra în incapacitate de plată, consideră economiştii consultaţi de "Adevărul". Economiştii avertizează că un efect secundar ar putea fi o reacţie foarte dură a Uniunii Europene în privinţa nerespectării ţintelor bugetare de către România, ca urmare a votării noului Cod Fiscal în Parlament, dar şi probleme privind aderarea la zona euro. De asemenea, investitorii vor trata mult mai circumspect statele din Estul Europei, în special România şi Bulgaria, despre care există percepţia că au aderat la Uniunea Europeană nepregătite, potrivit unei analize "Adevărul". Analiştii nu se aşteaptă, însă, ca Grecia să părăsească zona euro sau Uniunea Europeană (UE).

• Becali şi Neţoiu au publicat cărţi plagiate de pe internet!

În ultimii ani, pe măsură ce numărul condamnaţilor celebri a crescut, România s-a îmbogăţit cu o serie de aşa-zise lucrări ştiinţifice semnate de oameni care, până să ajungă la închisoare, au sfidat tot ce ţine de educaţie. Gigi Becali a fost eliberat din închisoare la începutul lunii aprilie. Judecătorii au admis cererea sa de eliberare condiţionată pentru că, între altele, scrisese trei cărţi în penitenciar. Una dintre ele se numeşte "Becali şi Steaua". Gigi Becali consideră ca a scris o carte ştiinţifică, deşi capitolul I începe în felul următor: "Aşa, tată, să pornim la drum!". Grosso modo, cartea lui Becali este un fel de almanah "Gazeta Sporturilor". Un alt caz scandalos este cel al fostului deputat şi om de afaceri Gheorghe Neţoiu. Cartea lui, "Finanţarea agriculturii româneşti înainte şi după aderarea României la Uniunea Europeană", e un monument de inutilitate: să compari, în anul 2015, oscilaţiile producţiei animaliere din anii 2000 şi 2001 este o maximă sfidare.

• Armata, în căutare de recruţi voluntari

Ameninţarea Rusiei determină statele NATO să-şi ia măsuri de prevedere. După ce ţările baltice, dar şi Polonia, au anunţat că iau în calcul reintroducerea stagiului militar obligatoriu, România se pregăteşte de o măsură similară: porţile Armatei ar putea fi deschise voluntarilor. Un proiect de lege iniţiat de deputatul PSD Ninel Peia, susţinut de ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, ar putea fi soluţia pentru rezolvarea problemelor de personal ale Armatei. Potrivit iniţiativei legislative, tinerii ar putea să se înroleze voluntari, pe o perioadă de şase luni. Dacă proiectul se va concretiza într-o lege, prima astfel de recrutare ar urma să se facă în ianuarie 2016. Deocamdată, proiectul se află la Camera Deputaţilor, urmând ca după votare să fie trimis la Senat, care este Cameră decizională.

• BANCHERUL

• Nicolae Cinteza: Orice s-ar întâmpla in Grecia, băncile greceşti din Romania vor supravieţui

Nicolae Cinteza, şeful supravegherii băncilor din BNR, a declarat, pentru Bancherul.ro, ca orice s-ar întâmpla in Grecia si cu băncile din aceasta tara, cele patru subsidiare ale acestora din Romania vor supravieţui, întrucât sunt solvabile si dispun de suficiente lichidităţi, iar banca centrala le va susţine cu oricâte resurse vor avea nevoie, in cazul in care se vor confrunta cu retrageri de depozite si cu întreruperea finanţărilor din partea băncilor-mama. Riscul retragerii depozitelor este cea mai probabila sursa de presiune asupra subsidiarelor băncilor greceşti din străinătate, in cazul unei crize in Grecia, arata un raport recent al Standard&Poor's. "BNR va susţine băncile greceşti din Romania cu oricâte lichidităţi ar avea nevoie, in cazul in care vor exista retrageri de depozite, întrucât acestea sunt solvabile, având rate de capitalizare intre 12% si 21% (media sistemului fiind de 17%), dispun de suficiente lichidităţi si de titluri de stat, au acces la finanţări din piaţa interbancara", spune Cinteza.

• Băncile din Grecia ar putea rămâne închise toata săptămâna; ATM-urile nu vor funcţiona luni

Autorităţile din Grecia au decis ca Bursa si băncile sa nu se deschidă luni, însă potrivit informaţiilor de ultima ora, băncile greceşti ar putea rămâne închise toata săptămâna, pana la referendumul de vineri, 3 iulie, privind aprobarea masurilor de austeritate impuse de troika (FMI, UE si BCE) pentru salvarea tarii de la faliment, iar retragerile de numerar de la ATM-uri vor fi drastic limitate, conform informaţiilor de ultima ora. Consiliul de stabilitate financiara al Greciei a recomandat ca nu doar băncile, ci si ATM-urile sa rămână închise luni, urmând a fi repuse in funcţiune abia de marţi, dar cu restricţionarea retragerilor de numerar la maxim 60 de euro zilnic, conform surselor citate de Reuters. Restricţiile de capital ar urma sa se aplice doar deţinătorilor de carduri emise de băncile din Grecia, nu si turiştilor străini din aceasta tara, ceea ce este o veste buna pentru romanii care sunt in vacanta in Grecia.

• CAPITAL

• Vacanţă fără bani în Grecia!

Grecia începe săptămâna cu băncile şi Bursa închisă. Aşa-numita "vacanţă bancară" survine în condiţiile în care Banca Centrală Europeană a îngheţat liniile de finanţare specială pentru sistemul bancar elen, a anunţat primul ministru Alexis Tsipras. Şeful Piraeus Bank afirmă că este singura măsură care poate preveni un colaps al sistemului financiar. "Este o zi foarte neagră pentru Grecia", declară profesorul Nicholas Economides. Ce este falimentul? Incapacitatea de îndeplinire a obligaţiilor de plată. Sunt băncile greceşti în faliment? Cel puţin la acest început de săptămână lucrurile aşa arată. După ce grecii au încins bancomatele cu retrageri succesive la acest început de vară, acum băncile îi aşteaptă pe clienţi... cu lacătul pe uşă. Publicaţia elenă Kathimerini citată de Bloomberg menţionează că nu este exclus ca băncile să rămână închise până la referendumul din 5 iulie a.c.

• Explicaţiile unui semi-eşec. Cum a uitat statul să ia bani de la români

Vineri a intrat la tranzacţionare la cota Bursei de Valori Bucureşti prima emisiune de titluri de stat pentru populaţie, a cărei valoare de 100 milioane lei a fost licitată numai în proporţie de 65% de investitori. Liviu Moldovan, observator de 20 de ani al Bursei româneşti şi al pieţelor internaţionale caracterizează exerciţiul de piaţă ca fiind un "semi-eşec". Mediatizarea slabă şi numărul prea mare de incertitudini faţă de parametrii instrumentelor financiare respective sunt explicaţiile sale pentru participarea sub aşteptări la ofertă. Cum a fost oferta? "Oportună, dar puţin explicată destinatarilor şi încă neclară la modul de răscumpărare înainte de scadenţă", răspunde analistul financiar Adrian Mitroi. El spune că investitorii ar fi putut să vină în număr mai mare dacă emitentul ar fi pregătit altfel oferta şi că nu randamentul mic este cel care i-a speriat pe potenţialii cumpărători. În contextul temporar al deflaţiei, chiar şi aceste dobânzi mici sunt de natură să aducă randamente pozitive reale, mai spune Mitroi.

• Lagarde: FMI rămâne pregătit să ajute Grecia în caz de necesitate

Fondul Monetar Internaţional (FMI) va urmări îndeaproape evoluţia situaţiei din Grecia şi "din ţările vecine" şi rămâne pregătit "să-şi ofere ajutorul" în caz de necesitate, a declarat duminică directorul general Christine Lagarde, transmite AFP. Ea a precizat de asemenea că zona euro este "în poziţie de forţă" pentru a face faţă urmărilor crizei elene şi a menţine "stabilitatea" regiunii. "Zilele următoare vor fi importante (...) FMI va continua să urmărească situaţia din Grecia şi din ţările vecine şi rămâne pregătit să-şi ofere ajutorul în caz de necesitate", a spus şefa FMI, fără a preciza exact despre ce ajutor este vorba - tehnic sau financiar.

• CURENTUL

• Deşi SRI a dezminţit acuzaţia de cinci ani, MRU e atacat de slugile fostei Securităţi şi ale fostului SRI

Mihai Răzvan Ungureanu, propus recent la şefia SIE, este atacat din nou de foştii securişti şi de slugile lor că ar fi agent al unui serviciu secret străin deşi SRI a dezminţit încă din urmă cu mulţi ani prin vocea purtătorul de cuvânt al SRI, Marius Bercaru care a declarat pentru ziarul CURENTUL la momentul respectiv despre acuzaţia lansată de slugile securiştilor că "Sunt simple alegaţii care nu au nicio legătură cu realitatea!". Mihai Răzvan Ungureanu, fost elev şi student eminent, absolvent al Oxford University, posesor al unui CV impresionant, intelectual autentic şi cu o conduită ireproşabilă a fost atacat de-a lungul vieţii sale de tot felul de rataţi frustraţi, unii dintre ei cu bacalaureatul luat la FF, alţii cu studii incerte dar toţi având un numitor comun: fosta Securitate şi fostul SRI de până la pensionarea (a se citi expulzarea) securiştilor care îl conduceau, făcută de Traian Băsescu. A fost acuzat că a fost comunist deşi în 1989 avea 21 de ani, apoi homosexual (pe când aceasta reprezenta o infracţiune în România) deşi era căsătorit cu o doctoriţă şi avea şi un copil.

• Aspecte - de Tia Şerbănescu

În ciuda apelurilor disperate din PSD, Ponta nu se întoarce în ţară: mai are nevoie de cel puţin o săptămână de tratament turcesc - mult mai suportabil decât tratamentul de care a avut parte la Bruxelles unde cazul său, al lui Tăriceanu şi al modificărilor la Codul Penal au constituit subiectul unei dezbateri. E ceva să ajungi de pomină şi în P.E. - nu numai acasă unde Ponta ezită să se întoarcă: "nu ştiu dacă România mai e ţară democratică". Pesemne că de asta a şi fugit din ţară: poate se declară refugiat politic din pricină că România şi-a pierdut democraţia sub guvernarea sa. Eliberat şi el din arest preventiv, Mazăre a declarat că la Beciul Domnesc nu s-a gândit "decât la mare". Fostul edil a declarat că două lucruri nu va face de acum încolo: politică şi însurătoare. Păi, nu le-a făcut nici până acum. Ce-a făcut el nu era politică: era bişniţă şi deşănţare. Zile fierbinţi şi la PNL unde un june liberal a fost depistat că invoca numele lui Iohannis ca să agaţe fete. Un începător. Putea să invoce şi el interesul naţional. Uite ce s-a înţelepţit Becali după puşcărie: "nu mai am emoţii care să afecteze corpului". Decât capului.

• CURIERUL NATIONAL

• Excesul de îngrăşăminte scade producţia agricolă

Din dorinţa de a obţine producţii-record, unii fermieri folosesc în exces îngrăşăminte chimice, motiv pentru care multe dintre terenurile productive îşi pierd în timp din calităţi. MADR spune că nu poate lua măsuri privind sancţionarea celor care nu au grijă de terenurile lor, pentru că nu există cadru legal. "Indicaţiile Ministerului Agriculturii cu privire la ameliorarea calităţii solurilor au doar rol de recomandare pentru fermieri". O mare parte a solurilor din România sunt foarte acide din cauză că agricultorii au împrăştiat, în cunoştinţă de cauză sau la întâmplare, cantităţi însemnate de îngrăşăminte chimice pentru a obţine producţii-record.

• Cum vede mediul de afaceri reducerea TVA

Reducerea cotei-standard de TVA de la 24% la 19% începând din data de 1 ianuarie 2016 este văzută cu ochi buni de către reprezentanţii mediului de afaceri. Iniţial, Guvernul a propus scăderea TVA la 20% începând de anul viitor şi la 18% din 2018. De asemenea, mi­nistrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a spus că impactul bugetar ar fi de 1,8 miliarde de lei la un punct procentual al TVA. Preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu: Nu este decât o revenire la un sistem care a mai funcţionat. Decizia este luată cu o oarecare întârziere, dar va genera efecte pozitive în zona mediului de afaceri. Vicepreşedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, CNIPMMR: Vom asista la o scădere a preţurilor per total, o scădere care va accelera şi impulsiona business-ul, consumul, producţia. Principalul câştigător va fi populaţia.

• Goldman Sachs prevesteşte intrarea în incapacitate de plată a Ucrainei

Potrivit previziunilor băncii americane, luna viitoare Kievul nu-şi va onora obligaţiunile financiare şi va intra în incapacitate de plată. Ucraina va rata plata unui cupon de obligaţiuni în luna iulie, declanşând un default implicit de aproximativ 19 miliarde de dolari în datorii, impasul cu creditorii nereuşind să prezinte niciun fel de semn de atenuare, potrivit Goldman Sachs. Este puţin probabil ca Guvernul să reuşească să rezolve un dezacord cu creditorii săi în planul său de rambursare a datoriilor în următoarele săptămâni. Probabil, va emite un moratoriu (privind plata datoriilor externe) înainte de a veni cu plata a 120 milioane de dolari, plată care are termen până la 24 iulie, a scris într-o notă de cercetare analistul Andrew Matheny. Ucraina oferă creditorilor câteva săptămâni să accepte o propunere care includea să caseze 40% din datoriile sale şi să cumpere obligaţiuni noi legate de activitatea sa economică viitoare, notează Reuters.

• În următorul cincinal, Hidroelectrica investeşte 1,3 mld. euro

Administratorul judiciar al Hidroelectrica - EuroInsol - a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, cu ocazia vizitei efectuate împreună cu ministrul Gerea la Sucursalele şi Uzinele Haţeg, Caransebeş, Târgu Jiu şi Porţile de Fier că a alocat pentru perioada 2015-2020 un buget de 1,3 mld. euro, din care 450 mil. euro pentru proiectele aflate în curs de execuţie şi 305 mil. euro pentru retehnologizarea a patru hidrocentrale de mare capacitate. Investiţiile de 450 mil. euro privesc proiectele aflate în curs de execuţie la Racoviţă, Bretea, Rastolita, Siriu-Surduc, Dumitra-Bumbeşti, finanţarea de 305 mil. euro fiind alocată retehnologizării hidrocentralelor de mare capacitate de la Stejaru (cu o capacitate de 210 MW), Vidraru (cu o capacitate instalată de 220 MW), Râul Mare Retezat (cu o capacitate instalată de 335 MW), Mariselu (cu o capacitate instalată de 220 MW) şi în modernizări de hidroagregate.

• Referendumul propus de Guvernul grec a fost aprobat în Parlament

Referendumul propus de către guvernul Tsipras în legătură cu reformele impuse de creditorii internaţionali a fost aprobat de majoritatea Parlamentului grec, informează SkyNews, citează B1.ro. Referendumul urmează să se desfăşoare pe 5 iulie. În favoarea sa au votat 179 de depu­taţi din 300. "Creditorii nu au încercat să ne obţină aprobarea, ci ne-au cerut să renunţăm la demnitatea noastră. Trebuie să refuzăm", a spus Tsipras într-un discurs susţinut înaintea votului. El s-a mai declarat încrezător că elenii vor spune un "nu" hotărât ultimatumului dat de CE şi FMI. "În ţara în care s-a născut democraţia nu cerem permisiunea domnului Dijsselbloem (liderul Eurogrupului) şi nici domnului Schauble (Ministrul german de Finanţe) să organizăm un referendum", a mai susţinut Tsipras în faţa deputaţilor. El a mai adăugat că referendumul "nu este o încercare de a destrăma Europa, ci de a o rupe de practici care sunt o insultă pentru ea".

• EVENIMENTUL ZILEI

• CHIRTOACĂ REALES pentru al treilea mandat de PRIMAR

"Felicitari si multumiri tuturor, am castigat! Intr-un ceas bun si cu Doamne ajuta - inainte pentru dezvoltarea europeana a Chisinaului si pentru intregrarea europeana completa definitiva a Republicii Moldova!" Este postarea primarului Chirtoacă la aflarea rezultatului celui de-al doilea scrutin pentru fotoliul de primar al Chişinăului pentru următorii patru ani. Astfel, ceea ce era aşteptat şi dorit de atătea sute de mii de oameni s-a împlinit, în urmă cu cateva minute. Chişinăul nu a inclinat steagul democraţiei, a rămas acelaşi bastion al proeuropenismului basarabean, liberalul Dorin Chirtoacă a învins-o pe socialista Zinaida Greceanîi. Scorul a fost unul strâns, aşa cum era de aşteptat în urma unei campanii pline de jigniri şi de minciuni dusă de candidata Moscovei şi a lui Igor Dodon împotriva unui Dorin Chirtoacă ce a preferat mesajele demne şi civilizate, de bun simţ. În urma numărării a 100% din voturile exprimate, Dorin Chirtoacă învinge cu 53,44% în detrimentul Zinaidei Greceanîi care a obţinut doar 46,56% din voturi.

• Atena: între referendum şi bagheta magică a lui Merkel

Parlamentul de la Atena a aprobat ieri organizarea unui referendum pe 5 iulie, la care grecii vor fi chemaţi să spună dacă sunt de acord sau nu cu reformele cerute de creditorii internaţionali ai Greciei. Ideea referendumului, anunţată de către premierul Alexis Tsipras vineri seara, a luat prin surprindere pe toată lumea, mai ales că sâmbătă era programată o nouă şedinţă a Eurogrupului (format din miniştrii de Finanţe din Zona Euro), deci teoretic mai erau şanse de a se ajunge la un acord. Interesant este că ambele tabere speră că o soluţie de ultim moment va face să nu se ajungă la referendum. Ministrul francez de Finanţe, Michel Sapin a făcut sâmbătă o declaraţie patetică: "Grecia este astăzi membră a Zonei Euro. Grecia rămâne în Zona Euro. Destinul Greciei este de a rămâne în Zona Euro". Omologul său grec, Yanis Varufakis, susţine că o intervenţie miraculoasă a Angelei Merkel ar putea salva situaţia: "Şefii de guvern din Uniunea Europeană trebuie să acţioneze. Şi, dintre ei, Angela Merkel, în calitate de reprezentantă a celei mai importante ţări, deţine cheia, pe care sper că o va folosi".

• Fost premier israelian: "Putem învinge ISIS în două zile!" Alţii de ce nu pot?

Fostul premier şi ministru al Apărării Ehud Barack crede că ISIS nu este nici pe departe atât de puternic pe cât pare. Într-un interviu pentru Russia Today, Barack a declarat că ISIS "nu este puternic" şi, cu răspunsul potrivit, ar fi posibil să fie distrus în câteva zile. "Cred că ISIS a avut succes într-o anumită măsură deoarece nu se confruntă cu un efort concentrat care să distrugă caceastă organizaţie. În realitate, nu sunt mai mulţi de 30 - 40.000 de oameni." Fostul premier a continuat: "Practic, ceea ce au avut de înfruntat la Ramadi şi în alte părţi din Irak sunt armate care nu vor să lupte. Când o armată nu vea să lupte, nu ai nevoie de prea multă experienţă pentru a învinge." "ISIS nu a avut de dat până acum nici o bătălie adevărată", a adăugat Barack.

• Ion Caramitru, printre artiştii cu cea mai mare avere

Directorul Teatrului National din Bucuresti, Ion Caramitru, are o avere impresionantă. Fostul ministru al culturii are cinci apartamente in Bucuresti, o casa de vacanta la Moeciu si un apartament la Predeal precum si un teren de peste 1.000 mp tot la Moeciu, conform informatiilor ce apar in ultima declaratie de avere a lui Caramitru, citate de wowbiz.ro. Actorul detine doua masini, şi o colecţie de artă evaluată la peste 20.000 de euro, pe care cunoscutul actor o strânge din 1965. În conturi, Ion Caramitru a strâns în jur de 1,7 milioane de lei. Din salariul de director al Teatrului Naţional Bucureşti, marele actor a câştigat în 2014 - 74.243 de lei (cam 6.200 de lei pe luna) iar din drepturi de autor, 128.925 de lei. De asemenea, Caramitru mai beneficiaza de o pensie de 10.279 lei.

• JURNALUL NATIONAL

• Grecia, în pragul falimentului! Ce spune BNR

"N-aş putea specula foarte mult, dar să nu uităm că euro este moneda implicată în această ecuaţie. Nu pot să fac o speculaţie acum legat de pieţe. Nu România este în centrul atenţiei aici. Nu cred că termenul de "victimă colaterală" ni se potriveşte. Nefiind în zona euro. E greu de stabilit care vor fi consecinţele", a explicat purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu în ediţia de duminică a emisiunii News Magazine, realizată de Andreea Stroe la Antena 3. Suciu a explicat că băncile greceşti din România şi-au luat toate măsurile necesare. "Ceea ce vreau eu să spun este că orice măsură care vizează băncile greceşti nu vizează băncile din România cu capital grecesc. Băncile cu acţionariat greceşti sunt pregătite pentru orice situaţie şi influenţa aceasta pe care multă lume se teme va fi foarte redusă."

• Urmează o săptămână de foc pentru clasa politică din România

Urmează o săptămâna de foc în Parlament, când se va da testul majorităţii pentru validarea lui Mihai Răzvan Ungureanu la şefia SIE. Luni, conducerea celor două camere trebuie să stabilească calendarul numirii lui Ungureanu, iar votul în plen va avea loc cel mai probabil marţi. Tot luni va avea loc şi o şedinţă a conducerii PSD-ului pentru a stabili care va fi poziţia partidului faţă de nominalizarea făcută de preşedinte. Birourile Permanente ale celor două camere ale Parlamentului se reunesc mâine pentru a stabili cînd va fi supusă votului în plen nominalizarea lui Mihai Răzvan Ungureanu la şefia Serviciului de Informaţii Externe. Social democraţii nu-l susţin pe Ungureanu, dar liderii decid oficial abia mîine cum va vota partidul.

• NATIONAL

• Peneliştii vor sa-i facă vânt lui Ponta din CSAT

Păţaniile cu iz penal ale premierului Victor Ponta l-au inspirat pe senatorul PNL Marius Balu care a si pus pe masa Parlamentului un proiect legislativ de protejare si curăţare a CSAT. Demnitarii care au fost puşi sub urmărire penala nu au ce sa mai caute in Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, susţine parlamentarul liberal. Acesta recunoaşte ca "revelaţia" a avut-o după ce a văzut imaginile cu Victor Ponta la şedinţa CSAT. "Ultima şedinţa a Consiliului mi-a atras atenţia asupra unei situaţii de neimaginat, respectiv vicepreşedintele CSAT- premierul României, asupra căruia începuse urmărirea penala a participat la şedinţa la care se vorbeşte despre siguranţa naţională. Sigur ca exista prezumţia de nevinovăţie, dar daca este vinovat? Cum putem accepta ca un infractor sa participe la şedinţe unde se discuta lucruri atât de importante?", a afirmat Marius Balu,

• Dam "doar" 60% din venituri pe taxe si ceva alimente

O estimare a Institutului National de Statistica (INS) arata ca romanii au un buget mediu de cheltuieli lunare de aproape 850 de lei, din care 60% este alocat plaţii taxelor, serviciilor si achiziţiei de alimente. O postare pe unul dintre cele doua-trei conturi de Facebook ale INS ne informează ca, anul trecut, cheltuielile medii lunare ale unei persoane s-au ridicat la 850 de lei. Din aceasta suma, 21,7% au fost alocate achiziţiei de alimente si băuturi si 19,1% pe servicii. Un calcul simplu ne arata romanii ar fi dat pe mâncare si băutură 184 de lei/luna, adică mai puţin de şase lei pe zi. Sigur, INS vine si zice ca ar fi existat si nişte produse agroalimentare din resurse proprii, însumând 15,6% din suma medie (133 de lei), adică încă vreo patru lei pe zi. De asemenea, INS susţine ca, din aceeaşi suma, 16,7% o reprezintă taxele.

• PUTEREA

• Medicamente anti cancer scumpe cu efect zero

Şase medicamente scumpe şi foarte scumpe, aflate în lista de compensate a CNAS, capitolul Programul Naţional de Oncologie, au efect nul sau minim în combaterea cancerului şi efectelor acestuia. Informaţia se regăseşte într-un document care poate dinamita conspiraţia globală pentru creşterea artificială a valorii medicamentelor folosite în tratarea cancerului. Documentul a fost publicat de Societatea Europeană de Oncologie Medicală (ESMO), în urma unor studii clinice care au durat doi ani, realizate de unii dintre cei mai reputaţi medici oncologi din lume. Societatea Europeană de Oncologie Medicală (European Society of Medical Oncology - ESMO) a publicat, la sfârşitul lunii mai, o listă de 77 medicamente folosite în tratamentul cancerului, evaluate din punctul de vedere al eficacităţii lor, în urma observaţiilor clinice realizate de echipe de medici oncologi din Uniunea Europeană (Marea Britanie, Olanda, Belgia, Italia, Grecia, Austria) şi Israel.

• Construcţia proiectului Casa Radio va începe în 2016

Construcţia proiectului Casa Radio va demara în 2016, a declarat unul dintre reprezentanţii companiei dezvoltatoare pentru economica.net. "Vrem să începem lucrările la Casa Radio anul viitor. Vom construi o clădire de birouri de 50.000 mp, aşa cum aveam în plan", a declarat Hanan Schraiter, marketing & development manager în cadrul Plaza Centers. Potrivit unor declaraţii din 2012, construcţia clădirii cu o suprafaţă închiriabilă de 50.000 mp ar necesita o investiţie de 50 milioane de euro.

• ROMANIA LIBERA

• Cum a pierdut Prahova un proiect vital de 200.000.000 euro

Proiectul "Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Prahova" este unul dintre cele mai importante derulate prin Fondul de Coeziune. Valoarea lui este de 200 de milioane de euro, din care 91% reprezintă fonduri europene. Proiectul este coordonat de Consiliul Judeţean Prahova, care pentru implementarea lui a decis să înfiinţeze compania Hidro Prahova S.A., în care s-a asociat cu 29 de consilii locale din judeţ. Prin acest proiect, urma ca 210.000 de persoane din 8 aglomeraţii urbane şi peste 10 oraşe să beneficieze de apă potabilă de calitate superioară, sisteme de canalizare, branşarea la staţiile de epurare, modernizarea acestora din urmă şi, acolo unde era cazul, construirea unor staţii noi de pompare. Proiectul ar fi trebuit finalizat anul acesta, dar - deşi a demarat în urmă cu cinci ani - este extrem de mult întârziat.

• Interviu cu senatorul Mircea Geoană: Viitoarea majoritate poate fi făcută fără UNPR

Fostul ministru de Externe şi ex-lider al PSD, care a înfiinţat un nou partid de stânga, PSOR-(Partidul Social Românesc), îl susţine pe Mihai Răzvan Ungureanu la şefia SIE, dar nu crede că viitoarea majoritate care va fi formată după plecarea lui Victor Ponta ar trebui să se bazeze pe UNPR. Geoană speră că, imediat după plecarea actualului premier, în Parlament va exista o mişcare spre "axa viitoarei guvernări" constituită în jurul PNL. Formaţiunea lui Geoană are deja un acord de colaborare cu PNL şi crede că alături de el vor veni şi alţi parlamentari social-democraţi, care înţeleg că PSD "nu se mai poate reinventa". Mircea Geoană speră să poată substitui în acest fel UNPR.

• ZIARUL FINANCIAR

• Bugetarul, pensionarul, şi "hipsterul" grec vor decide viitorul celui mai important proiect de pace şi prosperitate al Europei

Uniunea Europeană este cel mai mare proiect de pace şi prosperitate pentru Europa. De 70 de ani Europa nu a mai avut un război care să implice toate naţiile. Este cea mai lungă perioadă de pace pe care o traversează bătrânul continent. Generaţia noastră este principalul beneficiar al acestei perioade de pace şi prosperitate şi de aceea apreciam Uniunea Europeană la adevărata ei valoare. Generaţia bunicilor şi părinţilor noştri a plătit într-un fel sau altul pentru acest lucru, fie prin război, fie prin reconstrucţia ulterioară, o perioadă extrem de dură şi cu multe lipsuri. Tsipras, tânărul premier grec, ca de altfel şi noi, se bucură de libertatea şi prosperitatea ultimelor decenii, fără să fi luptat măcar o zi pentru acest lucru. De aceea Uniunea Europeană, chiar şi zona euro, nu înseamnă nimic pentru el şi pentru mulţi din generaţia lui şi nici din generaţia mai tânără.

• Masa salarială a scăzut spre 30% din PIB, cel mai mic nivel din ultimul deceniu

Reducerea numărului de angajaţi în economie în anii de criză, scăderea salariilor, diminuarea investiţiilor din sectorul privat şi creşterea eficienţei costurilor firmelor au determinat înrăutăţirea distribuţiei veniturilor între angajaţi şi angajatori în România. Salariile angajaţilor români au coborât în 2014 la o pondere de doar 30% în PIB, faţă de aproape 40% în 2008, în timp ce ponderea profiturilor operaţionale ale firmelor în PIB au urcat de la 50% înainte de criză spre 60%. Comparativ, situaţia la nivelul UE a rămas relativ stabilă şi semnificativ mai bună pentru angajaţi. Salariile angajaţilor români au avut o pondere de doar 31% în PIB anul trecut, în timp ce media la nivelul statelor din Uniunea Europeană (UE) a fost de circa 48%.

• Liderii de la Atena joacă poker mizând că tratatul UE nu prevede excluderea unei ţări din zona euro

Toată Europa, sau cel puţin principalele ţări, fac presiuni din toate părţile asupra liderilor politici de la Atena pentru a renunţa la organizarea unui referendum care să aprobe sau nu măsurile de austeritate impuse de creditorii internaţionali asupra grecilor în speranţa evitării unui faliment care ar zdruncina din temelii întreaga Europă. Printr-o decizie de ultim moment, Banca Centrală Europeană a menţinut liniile de finanţare pentru băncile greceşti, ceea ce permite să ţină cel puţin pentru o zi Grecia în viaţă. Bursa şi băncile greceşti vor fi închise luni pentru a împiedica revolta depunătorilor şi investitorilor care vor să îşi retragă banii cu orice preţ. Premierul Alexis Tsipras şi ministrul de finanţe Yanis Varoufakis, cei doi politicieni veniţi peste noapte şi care au scos din amorţeală birocraţia burgheză de la Bruxelles şi din cancelariile occidentale, joacă la poker soarta Greciei, fără a avea niciun ban în buzunar, mizând pe ideea că Tratatul nu prevede excluderea unei ţări din Uniunea Europeană şi din zona euro.