• ADEVARUL
• Bogdan Olteanu a fost reţinut de DNA pentru trafic de influenţă, în dosarul lui Vîntu
Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a fost reţinut de procurorii anticorupţie, joi noapte, pentru trafic de influenţă, în dosarul în care Sorin Ovidiu Vîntu a fost audiat la DNA, în cursul zilei, pentru cumpărare de influenţă, au declarat surse judiciare pentru News.ro. Bogdan Olteanu este suspectat că ar fi primit de la Vîntu un milion de euro şi alte beneficii pentru numirea guvernatorului Deltei Dunării. Sursele judiciare citate spun că lui Olteanu i-ar fi fost dusă suma de două milioane de euro cash, de la Sorin Ovidiu Vîntu, printr-un intermediar, după ce cei doi se întâlniseră la proprietatea omului de afaceri, în Delta Dunării. Din această sumă, un milion de euro i-ar fi revenit lui Călin Popescu Tăriceanu, pentru numirea lui Liviu Mihaiu ca guvernator al Deltei. La acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu ocupa funcţia de prim-ministru al României, în timp ce Bogdan Olteanu era preşedinte al Camerei Deputaţilor.
• Călin Popescu Tăriceanu este acuzat că ar fi luat un milion de euro de la SOV pentru a-l pune pe Liviu Mihaiu guvernator al Deltei Dunării
Procurorii anticorupţie au deschis o anchetă privind modul în care jurnalistul Liviu Mihaiu a fost numit, în 2009, în funcţia de guvernator al biosferei Rezervaţia Delta Dunării. Fostul patron al trustului de presă "Realitatea -Caţavencu", Sorin Ovidiu Vîntu a fost pus joi sub acuzare, într-un nou dosar penal. Acuzaţia: cumpărare de influenţă. În dosar sunt vehiculate numele a doi politicieni cu greutate, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu şi viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Bogdan Olteanu. Potrivit unor surse judiciare, Vîntu este cercetat pentru că i-ar fi promis, în anul 2008, suma un milion de euro lui Tăriceanu (pe vremea aceea ocupa fotoliul de premier - n.r.), prin intermediul lui Bogdan Olteanu, care ocupa funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. În schimbul banilor, Tăriceanu trebuia să-l numească pe jurnalistul Liviu Mihaiu (52 de ani) în funcţia de guvernator al Biosferei Deltei Dunării, ceea ce s-a şi întâmplat.
• După Brexit. Moartea referendumului?
Referendumul e democratic: poporul se pronunţă direct asupra unei teme, nu prin "intermediari" (adică prin parlamentari). E cinstit, e nobil, e frumos, e bine. Dar îi poţi cere poporului să se pronunţe asupra unor teme complicate, greu de înţeles pentru cei mai mulţi dintre cetăţeni? Poţi face referendum pe orice temă? Tot mai des, referendumul devine un instrument acaparat de partide, personaje şi discursuri populiste. În epoca noastră dominată de mass-media şi comunicare, în care politicienii nu mai pot exista fără o intensă mediatizare (în care contează mai mult cum vorbeşti decât ce faci - vezi cazul lui Nigel Farage, care n-a făcut, ca politician, nimic, dar a vorbit mult şi convingător), referendumul se transformă într-o jucărie riscantă şi costisitoare. Numai bună pentru populiştii care invocă la tot pasul "voinţa poporului", fără să le pese de consecinţe.
• Epurările lui Erdogan au parfum de paranoia
În timp de arestările şi demiterile continuă în aproape toate domeniile de activitate printre cei acuzaţi de regiumul de la Ankara de legături cu imamul Fethullah Gulen, presa pro-Erdogan scrie că anchetatorii au găsit în timpul percheziţiilor asupra susţinătorilor clericului misteriose bancnote de un dolar. Iar acestea ar fi nici mai mult nici mai puţin decât "vrăjite". Anchetatorii susţin că aceste bancnote au fost distribuite de Gulen susţinătorilor săi, iar numerele şi literele de pe aceste bancnonte ar indica ierarhia posesorului în cadrul mişcării guleniste. Iar teoria conspiraţionistă merge chiar mai departe în publicaţiile pro AKP: "Aceste bancnote ar fi de fapt amulete vrăjite de Illuminati, ar conţine mai multe simboluri masonice şi oculte care fac referinţă la satanism şi prin care Gulen îi ţine sub control pe simpatizanţii săi", scria presa pro-Erdogan.
• Dosarul Băsescu-Firea, respins
Fostul preşedinte Traian Băsescu poate răsufla uşurat, cel puţin deocamdată. Dosarul în care era cercetat pentru presupusa ameninţarea a Gabrielei Firea rămâne la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă, pentru aprofundarea cercetărilor. Asta după ce procurorul general al României, Augustin Lazăr, a infirmat rechizitoriul prin care fostul şef al statului urma să fie trimis în judecată. Este vorba de ceea ce se numeşte în limbaj procedural "verificarea legalităţii rechizitoriului". Concret, procurorul general a criticat rechizitoriul întocmit în acest caz de procurorul Adina Petrescu, dându-i, practic, acesteia o veritabilă lecţie de drept. Pusă la zid este şi fosta şefă a Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC), Camelia Sutiman, cea care a avizat trimiterea în judecată.
• Conducerea RADET demisionează
Conducerea Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) Bucureşti a anunţat, joi, că demisionează, din cauza comuncării deficitare cu Consiliul General şi Primăria Capitalei. Gabriel Dumitraşcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al regiei a spus că aceste demisii trebuie luate ca "un semnal de cod roşu". El a adăugat că membrii Consiliului de Administraţie al RADET vor depune demisiile joi, la registratura Primăriei Capitalei, precizând că în 2019 ar fi trebuit să le expire mandatul. Concomitent, directorul RADET, Valentin Viţalariu, a spus că şi-a prezentat intenţia de a nu mai rămâne la conducerea regiei după 1 septembrie. Dumitraşcu a spus, într-o conferinţă de presă, că Primăria a semnat încă din 2008 un act prin care şi-a asumat o parte de peste 700 de milioane de lei din datoriile RADET, însă din această sumă a plătit doar circa 500 de milioane, iar pentru o parte de 259 de milioane de lei s-au tot adăugat penalităţi.
• Medici de la Spitalul Colţea din Capitală, electrocutaţi în sala de operaţie
Pentru a doua oară în decurs de doar câteva luni, chirurgi de la Spitalul bucureştean Colţea, care este în subordinea Primăriei Capitalei, s-au electrocutat în sala de operaţii cu un electrocauter. De această dată a avut de suferit şi pacientul care se afla pe masa de operaţii. Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), în subordinea căreia se află Spitalul Colţea, unde doi medici şi pacientul aflat în sala de operaţii au fost răniţi marţi anunţă că managementul spitalului nu a comunicat că ar avea nevoie de fonduri suplimentare sau că ar fi probleme cu echipamentele medicale folosite, iar în spital va fi demarată o anchetă cu privire la folosirea aparaturii. Managerul Spitalului Colţea, Anca Lupu, susţine că atât pacientul, cât şi cadrele medicale care se aflau în sala de operaţii în momentul incidentului sunt bine, iar operaţia s-a încheiat fără probleme
• Vasile Dîncu: Nu am niciun fel de proiect politic de a candida sau de a mă insera într-un partid politic
Vicepremierul Vasile Dîncu a discutat, la Adevărul Live, despre reforma pe care o pregăteşte Guvernul Cioloş în administraţie, dar şi despre viitorul său politic după alegerile parlamentare din toamnă. Guvernul a lansat strategia pentru Dezvoltarea Funcţiei publice. Este un document esenţial pentru modernizarea statului român. Se lucrează de şapte ani. Au lucrat şi celelalte Guverne. Sunt elemente esenţiale care definesc funcţionarul public. Contractul social între stat şi cetăţean este o criză majoră. Cetăţeanul plăteşte, dar nu are sentimentul echivalentului. Statul este obez, birocratizat. Şansele sunt foarte mici ca un Guvern tehnocrat să continue. Probabil că viitorul ar putea să ducă la posibilitatea ca unii dintre experţii actualului Guvern să meargă mai departe.
• Fostul premier turc confirmă că a ordonat doborârea avionului rusesc
Fostul prim-ministru turc Ahmet Davutoglu a declarat că el a ordonat doborârea avionului rusesc de luptă Su-24 în noiembrie 2015, relatează ziarul turc Hurriyet Daily News. Totuşi, preşedintele Erdogan a declarat că cei doi piloţi care au doborât Suhoiul rusesc au fost arestaţi pentru că au au legături cu mişcarea predicatorului Fethullah Gulen. Ahmet Davutoglu a precizat că ordinul nu privea un avion anume, dar era o instrucţiune generală în scopul apărării spaţiului aerian turc.
• Fiscul renunţă la colectarea datelor privind tranzacţiile cu cardul
Agenţia Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat, joi seară, că proiectul de act normativ care prevedea acces nelimitat al Fiscului la toate plăţile cu cardul va fi modificat, astfel încât să nu mai fie solicitate informaţii precum codul de autorizare a plăţii, numărul de card sau detaliile privind identitatea deţinătorului unui card în cazul plăţilor cu cardul la POS-urile comercianţilor. Anunţul vine după ce Ministerul Finanţelor a anunţat joi dimineaţă că, în urma consultărilor cu reprezentanţii băncilor, a modificat proiectul de act normativ, eliminând unele date precum numărul cardului bancar, însă a sugerat că nu renunţă la măsură. Acum, ANAF susţine că nu este nevoie de datele prevăzute în proiectul iniţial.
• Cancelarul Angela Merkel respinge orice punere în discuţie a politicii de primire de refugiaţi în Germania
Cancelarul Angela Merkel a respins "ferm", joi, îndemnuri de a pune în discuţie primirea refugiaţilor în Germania, după cele două atacuri comise de migranţi în ultimele zile, relatează AFP. Jihadiştii "vor să ne pună în discuţie dispoziţia de a primi oameni aflaţi la nevoie. Noi ne opunem ferm acestui lucru", a declarat conducătoarea conservatoare într-o conferinţă de presă, la Berlin, în timp ce politica sa de primire a migranţilor este foarte criticată în Germania. Merkel şi-a reafirmat crezul politic: "Vom reuşi" ("Wir schaffen das", în germană), lansat la sfârşitul verii în 2015, când Germania şi-a deschis porţile câtorva sute de mii de refugiaţi din calea războiului şi mizeriei.
• BANCHERUL
• Tot mai puţini romăni au tot mai multe depozite in bănci
Numărul românilor cu bani in conturi si depozite bancare a scăzut semnificativ, cu peste 300.000 de persoane, in prima jumătate din acest an, dar cu toate acestea valoarea depozitelor persoanelor fizice a crescut cu 5,8 miliarde lei, ceea ce înseamnă că mai puţini oameni au mai mulţi bani. Si numărul bogaţilor (cei cu conturi de peste 100.000 de euro, suma garantata de FGDB) a sporit cu 2.000 in acest an, de la 22.930 in decembrie 2015 la 24.919 in iunie 2016. averea financiara a acestora crescând cu 2,1 miliarde lei, conform statisticilor publicate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). Numărul total al deponenţilor (persoane fizice si firme care deţin depozite la cele 29 de bănci persoane juridice romane, exclusiv sucursalele băncilor străine, garantate de FGDB) a scăzut in prima jumătate din acest an cu 304.178 de deponenţi, la un total de 14.900.801, de la 15.204.979 la finalul anului trecut.
• Piaţa de leasing operaţional, in creştere cu 10%
Piaţa de leasing operaţional a atins nivelul de 57.000 de unităţi în administrare la finalul primei jumătăţi a anului, cu aproximativ 1.300 de autovehicule mai mult faţă de finalul lui 2015 şi în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, se arata intr-un comunicat trimis de Asociaţia Societăţilor de Leasing Operaţional (ASLO), in care se mai arata urmatoarele:În perioada ianuarie-iunie a acestui an au fost înmatriculate aproximativ 6.000 de autovehicule de către companiile de leasing operaţional, adică 14% din totalul înmatriculărilor noi (42.000 de autoturisme şi autovehicule comerciale uşoare).
• CURENTUL
• Forţele Aeriene Române la Bucharest Internaţional Air Show 2016
Sâmbătă, 30 iulie, începând cu ora 9.00, la Aeroportul Internaţional Bucureşti - Băneasa 'Aurel Vlaicu' se va desfăşura cea de-a opta ediţie a celui mai mare spectacol aerian din România - Bucharest International Air Show (BIAS). Forţele Aeriene Române, co-organizatoare ale evenimentului, împreună cu instituţii de profil din ţară, vor fi reprezentate de aeronave MiG-21 LanceR în demonstraţii aeriene, de la evoluţii solo unde vor putea fi văzute performanţele piloţilor şi aeronavelor, pană la exerciţii tactice şi de poliţie aeriană care demonstrează pregătirea tactică. Demonstraţiile piloţilor militari români vor include şi zboruri cu elicoptere IAR-330 Puma şi IAR-316 Alouette, cu aeronave de transport C-27J Spartan şi An-30, aeronave IAR-99 Şoim şi aeronave şcoală IAK-52. În cadrul expoziţiei statice vor fi expuse aeronave MiG-21 LanceR, IAR-99 ?oim, IAR-330 Puma, C-27J Spartan, un radar de joasă/medie altitudine TPS-79R şi un sistem de lansare a rachetelor sol-aer HAWK şi va fi organizat un stand de prezentare a ofertei educaţionale a M.Ap.N.
• CURIERUL NATIONAL
• Cresc chiriile - Clujul, "campionul" scumpirilor
În aşteptarea studenţilor, proprietarii din Cluj-Napoca, cel mai scump oraş din ţară, au ridicat nivelul chiriilor şi cu 32% pentru apartamentele cu două camere. Astfel, preţul mediu pentru o garsonieră se situează la 200 de euro pe lună, cu 11% mai mult decât în ianuarie anul acesta, dar şi decât în iulie anul trecut (când era de 180 de euro pe lună). Cele mai mari creşteri au avut loc în cazul apartamentelor cu două camere - o astfel de locuinţă poate fi închiriată acum cu 330 de euro pe lună, cu 14% mai mult decât în ianuarie şi cu 32% mai mult decât anul trecut (când ajungea la 290 şi, respectiv, la 250 de euro pe lună). Un apartament cu trei camere, pe de altă parte, are momentan o valoare medie de listare de 420 de euro pe lună.
• 6.000 - 8.000 lei pentru sistemele de încălzire cu energie regenerabilă
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) intenţionează să finanţeze instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă de către persoanele fizice, acestea urmând să primească până la 6.000 lei pentru instalarea panourilor solare şi până la 8.000 lei, pentru instalarea pompelor de căldură, exclusiv aparate de aer condiţionat. Potrivit Ghidului de finanţare a Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, beneficiari persoane fizice, postat spre dezbatere pe site-ul MMAP, pentru a beneficia de aceste facilităţi, persoanele fizice trebuie să îndeplinească însă anumite condiţii.
• Theresa May, în turneu în ţările UE
Noul premier britanic, dna Theresa May, fost ministru de Interne în guvernul Cameron, deci un bun cunoscător al problemelor ţării sale, dar şi ale UE, are acum o grea misiune: să nu ia o decizie pripită în alegerea datei declanşării procesului de părăsire a UE, să poarte negocieri cu Uniunea care să fie cât mai avantajoase posibil ţării sale şi să găsească rapid soluţii, pentru ca între Londra şi ţările membre ale UE să fie stabilite relaţii economice reciproc avantajoare, dar care să nu fie "lovite" de condiţiile puse de liderii europeni privind poziţia sa refractară la libera circulaţie a persoanelor. În acest scop, Theresa May şi-a început un turneu în capitalele europene pentru a cunoaşte direct poziţia unora dintre capitalele importante ale UE faţă de Brexit, precum şi faţă de posibilele efecte ale acestuia asupra viitoarelor relaţii ale lor şi ale UE cu Marea Britanie.
• Vodafone România s-a mutat într-un nou sediu
Operatorul de telecomunicaţii Vodafone România se mută într-un nou sediu în Globaworth Tower, unde se va întinde pe o suprafaţă de 17.800 mp, distribuiţi pe 10 niveluri, după o amenajare dedicată companiei. Noul sediu găzduieşte 2.300 de angajaţi din toate departamentele companiei, care înainte lucrau în trei sedii diferite. Suprafaţa ocupată de Vodafone România în noul sediu este de 17.800 mp, distribuiţi pe etajele 1-8, mezanin şi o parte din parter. Conceptul de design este "Vodafone City", inspirat din aspectul şi diversitatea oraşului. Lucrarile de amenajare au durat patru luni, iar mutarea propriu-zisă, o lună. "Mobilierul folosit cântăreşte 37 de tone. S-au folosit 233 de km de cablu la amenajarea spaţiului", se arată într-un comunicat remis redacţiei.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Adevaratul denuntator, un fost angajat al lui Vîntu
Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a fost reţinut joi noaptea de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru trafic de influenţă în dosarul lui Sorin Ovidiu Vîntu. EVZ a aflat din surse confidenţiale că nu Vîntu e cel care a făcut denunţul despre afacere, aşa că nu va beneficia de nicio înţelegere cu procurorii. Cel care a livrat informaţiile este un fost angajat al lui Vîntu, I. Eftimie, care ar fi dus banii de şpagă. Potrivit altor surse, citate de Agerpres, Bogdan Olteanu ar fi recunoscut în timpul audierilor că s-a dus să discute cu Sorin Ovidiu Vîntu pe tema numirii guvernatorului Deltei Dunării în 2008 (n.r. - Liviu Mihaiu), dar nu a recunoscut că a primit bani. Miza o constituia avizul de mediu pe care PSV Company (n.r. - controlată de Vîntu) trebuia să îl ia în vederea amplasării a două benzinării plutitoare pe Dunăre (n.r. - nişă de monopol), lucru care s-a şi întâmplat la o săptămână de la "înscăunarea" lui Mihaiu ca guvernator.
• Diana Tuşa: E momentul ca Blaga şi Gorghiu să plece
Mulţi liberali consideră că, după locale, PNL ar fi trebuit să treacă printr-o restructurare masivă, de la vârf în jos. Aceştia cred că aceasta ar fi soluţia care să ridice PNL la alegerile parlamentare din toamnă. Printre ei se numără şi deputata Diana Tuşa, care a declarat pentru EVZ, că PNL se îndreaptă într- o direcţie greşită: în primul rând pentru că nu şi-a asumat eşecul de la Bucureşti, în al doilea rând pentru că partidul continuă în acelaşi stil, cu combinaţiile politice şi cu limbajul dublu. Tuşa consideră şi că "Alina Gorghiu şi Vasile Blaga trebuie să-şi angajeze răspunderea şi nu doar declarativ" şi că liderii partidului "şi-au demonstrat până acum capacităţile de conducere - 13% pe Bucureşti. E momentul să plece. Nu trebuie să îngroape PNL doar pentru a-şi păstra funcţia."
• Magistratul Cristi DANILEŢ explică secretele SIPA
Magistratul Cristi Danileţ a explicat în cadrul emisiunii "Evenimentul Zilei", difuzată la B1 TV, ce fel de informaţii ascunde fostul serviciu secret SIPA care urmărea magistraţii. Danileţ a făcut o serie de declaraţii cu privire la popunerea Ministrului Justiţiei, Raluca Prună de a se desecretiza arhivele SIPA. Magistratul a făcut parte din comisia care a închis SIPA şi a avut acces la informaţii secrete despre acest serviciu. Printre informaţiile compromiţătoare în legătură cu magistraţii, în arhiva SIPA s-ar putea găsi şi unele indicii cu privire la apartenenţa sau apropierea unora de zona serviciilor secrete. Comisia care va redeschide cutia cu secretele murdare din Justiţie trebuie să decidă şi soarta magistraţilor acoperiţi.
• JURNALUL NATIONAL
• Iau taxe în numele statului şi îşi plătesc salarii de lux
Conceptul de autofinaţare, care ar fi trebuit să însemne strict asigurarea din taxele percepute a fondurilor pentru funcţionarea instituţiilor, s-a extins şi la salarizare. Acum, fiecare autoritate stabileşte salariile după propriile criterii, fără a da socoteală nimănui. Cel mai consistent nivel de salarizare îl regăsim la autoritatea care supraveghează pieţele financiare (cu excepţia celei bancare). Vorbim despre Autoritatea de Supraveghere Financiară, care încă de la înfiinţare a dat peste cap piaţa salariilor. Aici, salariile de 3-4.000 de euro pentru băgătorii de seamă sunt ceva obişnuit. Dacă mergem spre vârful ierarhiei, îl găsim pe prim-vicepreşedintele instituţiei, Coca Constantin Gheorghe Cornel, care anul trecut a încasat din salariu 735.040 lei, reuşind să-l depăşească chiar şi pe preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, care a marcat anul trecut din salariu doar 708.932 lei. Se compensează cu pensia.
• Pasajul Piaţa Sudului, un nou termen de finalizare
Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, a convocat miercuri, 27 iulie, o şedinţă de lucru la sediul Primăriei Municipiului Bucureşti, pe tema stadiului în care se afla proiectele Pasajul de la Piaţa Sudului şi Penetraţia A1- Ciurel - Splaiul Independenţei. La sfârşitul acestei şedinţe, Primarul Capitalei a anunţat care sunt punctele nevralgice şi ce măsuri trebuie luate pentru că lucrările la cele două obiective de investiţii să fie continuate într-un ritm mai alert.
• NATIONAL
• Soros epurează Guvernul Ciolos!
Informaţii de-a dreptul halucinante au ajuns in posesia National cu privire la sesizările pe care unii miniştri secretari de stat le-ar fi făcut unor structuri cu privire la modul cum au fost îndepărtaţi din Guvernul Ciolos! Pentru ca, acestora li s-ar fi cerut pur si simplu să-si părăsească posturile, sugerându-li-se doar ca este nevoie să se facă loc unor persoane sprijinite de reţeaua de ONG-uri care reprezintă aşa-numita "societate civila sorosista". Mai mult chiar, se pare ca inclusiv doi miniştri ar fi plătit cu mandatele, după ce au intrat in dizgraţia puternicului grup de influenta care, după cum se dovedeşte pe zi ce trece, se bucură de atâta trecere la premierul Dacian Ciolos. Iar situaţia se anunţă cu atât mai exploziva cu cât se vehiculează tot mai intens ca tocmai ce se pune la cale o noua epurare a guvernului tehnocrat, "ţintele" fiind unii miniştri consideraţi prea "naţionalişti".
• SOV îl trage pe Nicuşor Dan in PNL
Nicuşor Dan si noua sa Uniune Salvaţi Romania (proaspăt înregistrată la tribunal) vor să intre in Parlament si de acolo să pună umărul, alături de PNL, la numirea lui Dacian Ciolos in fruntea viitorului Guvern. Si asta pe motiv ca salvatorii Bucureştiului si ai României nu sunt pe "aceeaşi lungime de unda" cu PSD - aşa cum a declarat, ieri, Dan. După cum deja se ştie, susţinător înfocat si sfetnic al inocentului Nicuşor Dan este Liviu Mihaiu - personaj puternic susţinut de-a lungul vremii de liberali. Ca urmare, nu este greu de pus recenta apropiere a lui Dan (ONG-ist care ii crucifica la grămadă pe pesedişti si liberali până mai ieri) de PNL pe seama influentei pe care Mihaiu o are asupra liderului USR/USB. Problema este ca Mihaiu, conform celor mai recente dezvăluiri făcute de Sorin Ovidiu Vântu, a ajuns guvernator al Deltei Dunării in urma unui trafic de influenta ale cărui sfori le-a tras chiar SOV.
• Pe lângă RATB, Iadul e o bagatela
Sunt 35 de grade, se chinuie cei de la Meteo sa convingă pe la fiecare televiziune. Se anunţă temperaturi si mai mari. In stradă, daca ai curajul să te avânţi, sunt măcar 37, in timp ce termometrele arata 40. In loc să se plângă pe la televiziuni de turnura pe care a luat-o dosarul ei împotriva lui Traian Băsescu pentru ameninţare, ce ar costa-o pe Gabriela Firea sa convoace la ea in birou, pe nepusa masa, pe directorul general al RATB, plus toata liota de şefi si directoraşi din stabilimentul răspunzător de bunăstarea cetăţeanului, ca apoi sa plece in control pe mijloacele de transport? Nimic. Poate cel mult câteva ore de munca in plus, neprevăzute in agenda. Să vadă până unde merge nesimţirea şoferului care, in cabina, are răcoare de sta cu pufoaica pe el, timp in care, in autobuz, lumea se sufocă in lipsa aerului condiţionat.
• PUTEREA
• IT-istul lui Hipocrate
Romanian Soft Company SRL, societate comercială înfiinţată de fostul ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, va încasa în jur de 180.000 de euro pentru a asigura întreţinerea sistemului informatic la Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar Arseni". Contractul a fost atribuit prin negociere cu un singur ofertant şi se va derula pe o perioadă de un an şi jumătate şi este doar unul dintre cele 13 contracte de acest fel pe care Romanian Soft Company SRL le-a încheiat cu spitalele din ţară, începând cu prima lună a anului şi de pe urma cărora va încasa, în total, în jur de 863 de mii de euro (TVA inclus). Romanian Soft Company SRL este administrată de Octavian Raul Berdilă, fratele lui Horia Berdilă, un evasionist celebru în domeniul IT. Sebastian Vlădescu s-a retras aparent din firmă în 2005, lăsându-o în locul său pe fosta soţie, Carmen Vlădescu.
• USR vrea 10% la parlamentare
Liderul Uniunii Salvaţi Bucureştiul (USB), Nicuşor Dan, a anunţat joi că varianta naţională a formaţiunii, adică Uniunea Salvaţi România (USR), a fost înscrisă în Registrul Partidelor Politice. Ţinta electorală a noii organizaţii politice este de a obţine 10% la alegerile parlamentare. Nicuşor Dan a precizat că la jumătatea lui august va avea loc un congres de fuziune între USB şi USR, o procedură necesară: "Ne grăbim să avem acest congres pentru ca până la alegerile parlamentare USB să intre în USR şi (...) să excludem riscul ca cei care au obţinut mandatele de consilieri USB să îşi piardă mandatele. Este foarte posibil ca actuala structură de conducere a USB să conducă USR".
• RADET, folosit ca troc politic şi sinecură PSD-ALDE
Cei cinci membri ai Consiliului de Administraţie (CA) al RADET şi-au semnat astăzi demisiile, care vor fi efective peste 30 de zile. Valentin Viţălariu, directorul general RADET, a anunţat că demisia sa va fi înregistrată cu data de 1 septembrie. Deciziile au fost luate la solicitarea Primăriei Capitalei, respectiv a viceprimarului Capitalei Aurelian Bădulescu. Deşi acesta a negat că ar fi cerul "demisiile de onoare", preşedintele CA, Gabriel Dumitraşcu, a distribuit stenograma ultimei şedinţe, în care se demonstrează contrariul. Primarul general, Gabriela Firea, l-a băgat la înaintare pe viceprimarul Aurelian Bădulescu să facă "treburile murdare". De această dată, este vorba de demiterea conducerii RADET. Mandatele conducerii regiei Autonome de termoficare au început în urmă cu 15 luni şi ar fi urmat să se încheie în anul 2019.
• ROMANIA LIBERA
• România poate pierde 1 miliard de euro pentru plaje
O parte din litoralul românesc a fost reabilitat, iar rezultatele se văd: în Constanţa şi Mamaia au apărut plaje de până la 100 de metri lăţime, printre cele mai largi din Europa. Principalul avantaj este însă că s-a stopat eroziunea, care măcina în fiecare an din ţărm. Etapa a doua a proiectului de reabilitare şi extindere ar trebui să înceapă în toamnă. "Aceasta este mult mai mare ca prima şi constă în reabilitarea a 11 loturi noi, începând cu zonele Periboina şi Edighiol, apoi zona Cazinoului din Mamaia, plajele din Agigea, Eforie, Costineşti, Olimp, Venus, Neptun, Mangalia, 2 Mai şi Vama Veche", a declarat Gheorghe Boeru, preşedintele companiei de consultanţă care a supravegheat lucrările de reabilitare şi extindere a plajelor. Specialiştii consultaţi de "România liberă" afirmă că lucrurile sunt în întârziere şi că există riscul pierderii fondurilor europene.
• Economia românească, finanţată doar dintr-o sursă
Băncile din România se bucură de încrederea a 10 milioane de clienţi deponenţi, susţine Asociaţia Română a Băncilor. Soldul creditelor acordate populaţiei şi firmelor private continuă să crească. Într-o ţară în care bursa este ca şi inexistentă, iar fondurile de investiţii ezită, creditele de la bancă rămân singura soluţie pentru finanţarea economiei. Societatea românească înregistrează o diferenţă între percepţie şi realitate în privinţa băncilor, iar percepţia negativă poate afecta finanţarea economiei, având în vedere că aceasta este asigurată în proporţie de peste 90% de către bănci, susţine preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu.
• ZIARUL FINANCIAR
• Germania, sfârşitul epocii de aur. Ce s-ar întâmpla dacă un Donald Trump neamţ ar prelua controlul?
În ultimul deceniu Germania s-a bucurat de ceea ce poate într-o zi va fi cunoscut ca epoca de aur. Cândva considerată bolnavul Europei, această ţară s-a ridicat şi a îndurat recentele crize mult mai bine decât cei mai mulţi colegi de suferinţă. Puterea economică i-a adus şi forţă politică, atât de mare încât Berlinul a ajuns să domine Europa. Şi, poate cel mai important, Germania a devenit un loc unde se poate trăi bine, un loc atractiv nu doar pentru nemţi. Societatea a devenit mai liberală şi mai tolerantă, scrie pentru revista Politico scriitorul şi jurnalistul german Konstantin Richter. Astăzi, Germania se mişcă, dar progresul este incert. Dispoziţia publicului s-a schimbat radical după ce sute de mii de refugiaţi au intrat în ţară punând presiuni uriaşe pe resurse şi instituţii. Ascensiunea partidului de dreapta antisistem Alternativa pentru Germania (AfD) poate fi considerată un indicator al fricii de migraţia în masă şi de terorism. Cancelarul Angela Merkel, cel mai puternic lider al Europei, pare acum un politician slab şi vulnerabil.
• Filmul unui eşec de 1,6 miliarde de euro
Până acum, statul român le-a cerut giganţilor din energie (Enel, CEZ şi E.ON) despăgubiri de circa 1,6 mld. euro pentru presupuse încălcări ale contractelor de privatizare prin care a vândut foste filiale Electrica. A câştigat 5,7 mil. euro. Circa 3 mil. euro a dat înapoi ca să-i plătească pe avocaţii Enel şi E.ON pentru două dosare pierdute, dar cheltuielile de judecată totale depăşesc acest prag. Ministerul Energiei, entitatea care duce luptele cu grupurile străine care au participat la privatizări, dă vina pe Curtea de Conturi. Curtea de Conturi dă din umeri. De unde vin banii pentru avocaţii Enel, E.ON sau CEZ? Saga statului împotriva marilor grupuri energetice pentru presupuse încălcări ale contractelor de privatizare are toate şansele să se încheie fără nicio victorie în contextul în care autorităţile s-au dus la Curtea de Arbitraj de la Paris să solicite despăgubiri de circa 1,6 miliarde de euro cu cereri nefondate sau prescrise.
• Preşedintele Băncii Centrale Europene, salariu lunar de 32.155 euro brut
Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, are un salariu lunar brut de 32.155 de euro, conform Raportului Anual al băncii care supraveghează toate băncile centrale din Uniunea Europeană, inclusiv din România. La Bucureşti Mugur Isărescu nu şi-a făcut public salariul încasat ca guvernator al BNR nici în declaraţia de avere pe 2015, atitudinea sa din ultimii nouă ani fiind urmată şi de ceilalţi membri ai Consiliului de Administraţie al BNR. Isărescu şi ceilalţi opt membri ai conducerii BNR îşi ţin salariile secrete invocând regulamente europene care interzic publicarea acestor venituri. Şefii BNR nu şi-au mai publicat salariile de la aderarea României la UE, în 2007, ultimele declaraţii în care apar veniturile indicând un nivel salarial cuprins între 5.000 şi 7.000 de euro. Conform unor date vehiculate în piaţă, guvernatorul BNR are în jurul a 15.000 de euro net pe lună.