REVISTA PRESEI - 29.11.2010

• ADEVĂRUL

• Tunul generalilor cu blindatele Armatei

Doi foşti directori din Romarm acuză sprijinul acordat la nivel înalt companiei UTI, condusă de Tiberiu Urdăreanu, pentru înzestrarea Armatei cu 400 de TAB-uri. În discuţiile despre influenţa firmei UTI la vârful Armatei, gen. Cătălin Moraru, şeful Înzestrării din MApN, declara că poate "zbura" oricând. Jocurile se fac şi la Ministerul Economiei. Valoarea viitorului contract se ridică la aproximativ 1,2 miliarde de euro. Unul dintre favoriţi în preluarea managementului programului este firma UTI, abonată la contracte masive cu statul. Ministrul Gabriel Oprea (49 de ani) este acuzat de sindicaliştii din industria de Apărare că face jocul acestei firme.

• Piesele auto piratate, pericol de moarte

Componentele auto fabricate "pe vapor" fac, anual, în traficul din ţara noastră, zeci de victime. În primele zece luni din 2010, pe drumurile din România s-au produs 22 de accidente din cauza defecţiunilor tehnice ale autovehiculelor. Bilanţul: 7 morţi şi 26 de răniţi grav. Recesiunea a dus la o dezvoltare fără precedent a pieţei de componente auto contrafăcute, fenomenul fiind în continuă creştere. Deşi au o calitate inferioară, diferenţa mare de preţ a făcut ca aceste produse pirat să fie preferate de cumpărători, în ciuda pericolului la care se expun. Poliţiştii susţin că multe dintre accidentele rutiere grave au drept cauză folosirea acestor piese falsificate, care se uzează mult mai repede decât cele originale.

• Fondul Proprietatea nu dă niciun ban la stat

În afara cheltuielilor fiscale, planul financiar al Fondului nu are prevăzute "donaţii şi sponsorizări" în 2011, aşa cum ceruse Guvernul la rectificarea bugetară. Astăzi, acţionarii Fondului Proprietatea vor dezbate bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul viitor. Ei n-au de gând să contribuie la combaterea crizei după modelul Boc. Din convocatorul Adunării Generale a Acţionarilor la Fondul Proprietatea (FP) şi din documentaţia aferentă, ce se vor dezbate într-o şedinţă desfăşurată azi la Bucureşti, reiese că posibilele donaţii sau sponsorizări "nu există în bugetul pentru exerciţiul financiar 2011" al Fondului.

• Kazahii cer rezultate pozitive la Rompetrol

După ce au văzut, de la cumpărarea Rompetrol, doar pierderi în rapoartele anuale, kazahii de la KazMunaiGaz vor să înceapă recuperarea investiţiilor. Însă Rompetrol va continua să genereze pierderi la nivel de grup şi anul viitor, iar profitul ar putea apărea abia în 2012, spune directorul financiar al companiei. Compania kazahă de stat KazMunaiGaz, unicul acţionar al grupului Rompetrol, presează compania petrolieră să revină pe profit, în condiţiile în care împrumutul de un miliard de dolari primit de Rompetrol de la compania-mamă anul trecut trebuie returnat până în august 2011.

• Liviu Dragnea: "Îmi doresc o Alianţă cu PNL"

Numărul doi în partid explică în interviul acordat în exclusivitate pentru "Adevărul" cum pot ajunge PSD şi PNL să-şi "legalizeze" relaţia la tribunal şi de ce au nevoie de o colaborare structurată, consfinţită printr-un protocol. În privinţa candidatului PSD la Primăria Capitalei, Dragnea recomandă social-democraţilor "foarte multă deschidere" faţă de eventuala întoarcere în partid a primarului general, Sorin Oprescu. Strategia pentru doborârea Guvernului Boc, variantele de premier ale Opoziţiei unite, noua disciplină financiară a PSD dar şi pasiunea sa pentru vânătoare sunt alte câteva din temele abordate de liderul social-democrat.

• Dosar Spaţiul Schengen: ţara libertăţii absolute

Acum 25 de ani, cinci ţări europene semnau în localitatea luxemburgheză Schengen primul tratat care consfinţea eliminarea totală a graniţelor. Rubrica "Dosar" vă spune istoria acestei poveşti de succes. Spaţiul Schengen urmează să cuprindă din acest an 27 de ţări, printre care şi România. Dar este ţara noastră pregătită? Răspunsul încă se lasă aşteptat. Confruntate cu un cor de nemulţumiri şi suspiciuni din partea cancelariilor occidentale, autorităţile române încearcă să mai convingă că şi-ar fi făcut "temele" pentru Schengen.

• Spaţiul Schengen s-a născut la o bere

Povestea Schengen a început în 1984 . Personajele-cheie sunt fostul cancelar german Helmut Kohl şi preşedintele de atunci al Franţei, François Mitterand. Cei doi s-au întâlnit la Goldene Bremm, un punct de trecere a frontierei franco-germane aproape de Saarbrücken, pentru care s-au dat lupte grele în timpul Războiului franco-german din 1870-1871, dar în care a existat şi o închisoare a Gestapoului.

Cei doi lideri au bătut palma pentru eliminarea controalelor la frontiera dintre cele două ţări. Robert Goebbels, la acea vreme secretar de stat în Luxemburg, povesteşte că Mitterand şi Kohl luaseră de fapt decizia după o reuniune la nivel înalt la Strassbourg. "Au luat masa de seară împreună, au mâncat bine şi apoi au decis să renunţe la controlul la graniţă între Kehl şi Strassbourg", a povestit luxemburgezul. Acordul franco-german nu a fost însă uşor de pus în practică.

• Dotări ca în filmele SF. Frontiera, pazita cu detectoare de inimi

Autospecialele de supraveghere cu termoviziune sunt printre cele mai scumpe achiziţii ale Poliţiei de Frontieră, exceptând navele maritime. Un singur autoturism de teren marca Land Rover, model Discovery 4, costă aproape 180.000 de euro. Acesta are în dotare cameră de termoviziune, funcţionabilă în orice condiţii meteorologice, cameră de vedere color pe timp de zi, telemetru laser şi GPS profesional. Aparatura poate detecta de la şase kilometri orice mişcare suspectă, iar de la doi kilometri poate recunoaşte ţinta. Folosit în special pentru prinderea migranţilor ilegali care se ascund în maşini, dispozitivul care "simte" bătăile inimii este unul dintre cele mai precise instrumente de detectare de la frontieră. Aparatul a "găsit" deja, anul acesta, aproape 50 de migranţi afgani, între care 15 copii, ascunşi într-o cisternă, care încercau să treacă graniţa pe la Punctul de Frontieră Vărşand, din judeţul Arad.

• CAPITAL

• Luăm amenzi de 500 milioane euro pe an. Topul instituţiilor care rup chitanţe

Mii de instituţii publice ne pândesc la fiecare pas greşit cu chitanţierul pregătit. Şoferi, pietoni, oameni de afaceri ori proprietari, românii încasează amenzi de peste două miliarde de lei (circa 500 milioane de euro) pe an. Campioni la scris procese verbale sunt, după cum era de aşteptat, poliţiştii. În 2009, aceştia au acordat peste 4,75 milioane de amenzi, în valoare totală de aproape 850 de milioane de lei (adică aproximativ 200 de milioane de euro). Potrivit Centrului de Informare şi relaţii Publice al IGP, pe primul loc se află încălcările regulilor de circulaţie, urmate de amenzile pentru activităţi comerciale ilicite şi de cele privind ordinea şi liniştea publică.

• 400 milioane euro de la UE îşi schimbă destinatarii

Mare parte din fondurile UE pentru creşterea competitivităţii au fost realocate dinspre sectorul de stat către cel privat. La IMM-uri vor ajunge circa 200 de milioane de euro. Apelurile pentru proiecte se vor deschide la începutul lui 2011. < Am decis ca banii să fie redirecţionaţi către operaţiunile importante din punctul de vedere al obiectivelor şi care sunt cele mai solicitate de către beneficiari. Marii câştigători sunt reprezentanţii mediului privat, în special IMM-urile >, spune Cătălina Meliţă, directorul Autorităţii de Management (AM) a Programului Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE).

• Prima ţară care ar putea renunţa la moneda euro, chiar înainte s-o adopte

Preşedinte ceh Vaclav Klaus, cunoscut pentru euroscepticismul său, doreşte ca guvernul să negocieze cu Bruxellesul dreptul de a renunţa la adoptarea viitoare de către ţara sa a monedei unice, potrivit, joi, site-ului internet al cotidianului DNES citând doi miniştri. "Sub acoperirea anonimatului, doi miniştri au indicat că preşedintele Klaus ar dori ca guvernul să negocieze o excepţie asupra adoptării euro", potrivit site-ului iDNES.cz. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Radim Ochvat, a refuzat să comenteze această informaţie, menţionează AFP. Excepţia ar urma să permită ţării să păstreze moneda sa chiar dacă ea îndeplineşte toate criteriile pentru adoptarea euro, după exemplul Marii Britanii şi al Danemarcei. Ea ar anula angajamentul de a adopta până la urmă moneda europeană semnat de Praga în momentul aderării la UE în 2004.

• CURENTUL

• Bogdan Chirieac despre colegii de la "Gândul": Dă-i în p...a mea". Stenograme cenzurate de Realitatea TV şi Antena 3

După ce în urmă cu un an am demonstrat cu probe că Bogdan Chirieac este un şantajist ordinar ambalat de moguli în analist de conjunctură, astăzi venim cu noi dovezi pentru a vă contura profilul real al moralistului de pripas care continuă să ne dea zilnic lecţii la televizor. Folosindu-se de vechile sale deprinderi dobândite pe vremea când făcea pe ghidul ONT pentru grupurile de străini care vizitau România, Chirieac nu s-a lepădat nici în zilele noastre de obiceiurile sale, aşa că îşi toarnă colegii, face trafic de influenţă şi se foloseşte de poziţia sa pentru a influenţa politica editorială a ziarului "Gândul" în vremea când crucişătorul presei româneşti era condus de întâiul deontolog al patriei, Cristian Tudor Popescu. Acestea sunt principalele concluzii care rezultă în urma lecturării stenogramelor din dosarul ALRO, cenzurate cu mare grijă atât de Realitatea lui Vîntu, cât şi de Antenele lui Voiculescu.

• Tensiunile din coaliţie, subiect de campanie al liderilor care vor şefia UDMR

De vreo câteva luni bune asistăm la o anumită condiţionalitate a coaliţiei de guvernare din partea liderilor UDMR, care - sub o formă sau alta - ameninţă stabilitatea arcului de guvernare, profitând de boicotul continuu iniţiat de tandemul PSD-PNL. În fapt, toată această presiune pe care Uniunea o exercită artificial în arcul coaliţiei de guvernare în jurul legii educaţiei - care îşi va urma cursul firesc al asumării în urma deciziei Curţii - nu reprezintă decât un joc electoral intern al liderilor UDMR care îşi vor disputa şefia formaţiunii la Congresul din primăvară, după ce, în prealabil, la şedinţa Consiliului Reprezentanţilor Teritoriali (n.r. - CRU) din 11 decembrie îşi vor anunţa oficial candidaturile.

• French Kahn-Kahn, de Tia Şerbănescu

Directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, a devenit cel mai comentat oficial internaţional de câteva zile încoace - mai exact de când a declarat că "state precum Grecia, Irlanda, Letonia, Ungaria, România" au "prăpastia chiar în faţă" deoarece "încetarea plăţilor este iminentă". Chiar dacă era ultima din cele 5 state aruncate de directorul FMI în prăpastie (na, că Bulgaria iar a scăpat!), România mediatică a savurat din plin pericolul. Întâi, fiindcă veştile rele se bucură întotdeauna de o primire entuziastă şi apoi fiindcă ele au obiceiul de a se adeveri mai lesne decât celelalte. Imediat, dl Franks, şeful misiunii FMI la Bucureşti, şi-a contrazis şeful aflat într-un dans electoral spectaculos (French Kahn-Kahn, căci dl Kahn speră să devină candidatul socialiştilor francezi la preşedinţie) arătând că bugetul României e pe cale să se echilibreze iar guvernatorul Mugur Isărescu a ironizat stilul prăpăstios al directorului FMI: "aşa de credibilă a fost ştirea, că leul a început să se aprecieze".

• CURIERUL NAŢIONAL

• Afaceri de miliarde de euro cu semnătura electronică

În România costul unei semnături este de 54 euro/an, în timp ce în Slovacia este de 8 euro/an. Nicolescu: Vă daţi seama câţi bani fac cele 3 societăţi, având în vedere că în România activează circa 600.000 de firme. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat un alt sondaj care a evidenţiat că 60% dintre firme nu deţin semnătură electronică, lucru explicat de Ovidiu Nicolescu prin faptul că pentru obţinerea acesteia au fost acreditate doar trei firme, ceea ce duce la tarife mari. Sondajul a mai relevat că majoritatea celor care deţin o semnătură electronică o utilizează pentru transmiterea online de declaraţii către ANAF.

• Problemele financiare îi obligă pe români să-şi ducă bolile pe picioare

Pacienţii cumpără doar medicamentele necesare sau prescrise de medic. Piaţa farma locală suferă acut de impredictibilitate. În România, pacienţii sunt tot mai afectaţi de problemele financiare, iar simptomele se revăd în comportamentul de achiziţie a medicamentelor şi în felul în care îşi tratează afecţiunile medicale de care suferă, afirmă reprezentanţii filialei locale ai producătorului farmaceutic eleţian Ewopharma. Totodată, reprezentantul Ewopharma România, Liana Chicoş, a arătat că măsurile guvernamentale luate la jumătatea anului, de reducere a salariilor angajaţilor din sectorul public şi de majorare a TVA, au redus vânzările de cosmetice şi de OTC-uri (medicamente fără prescripţie - n.r.) ale companiei cu până la 25% faţă de estimările iniţiale.

• Portugalia, pe urmele Greciei şi Irlandei

BCE şi statele din zona euro pun presiuni asupra Portugaliei să devină a treia ţară care cere ajutor de urgenţă, potrivit presei germane. Portugalia va urma probabil exemplul Greciei şi al Irlandei, cerând ajutor de urgenţă de la Uniunea Europeană, potrivit economiştilor chestionaţi de Reuters. Astfel, din cei 50 de analişti care au participat la sondaj, 34 au răspuns că Lisabona va fi forţată să apeleze la ajutor financiar din afară, iar 4 dintre aceştia consideră că Spania va avea nevoie de un sprijin financiar de urgenţă. Randamentul bondurilor portugheze a continuat să crească, ajungând peste randamentele obligaţiunilor Guvernului german, cu scadenţă la 10 ani - fapt ce arată presiunile pe care piaţa le pune posibilităţii incapacităţii de plată, în cazul Lisabonei. De asemenea, randamentul bondurilor a atins cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată de Portugalia de când este membră a zonei euro, de 481 puncte de bază. În cazul Irlandei randamentele au ajuns la 645 puncte, în timp ce randamentul obligaţiunilor Guvernului spaniol a crescut la 260 puncte de baze.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Sebastian Ghiţă: "La Realitatea, peste eticheta Vîntu lipim alta"

Într-un interviu acordat pentru "Evenimentul zilei", noul boss de la Realitatea TV anunţă cum va transforma instituţia media în care mogulul Sorin Ovidiu Vîntu a rămas doar acţionar-spectator. Omul de afaceri Sebastian Ghiţă a preluat pentru cinci ani conducerea trustului Realitatea Media. El spune că vrea să facă profit dintr-o televiziune care se va adresa publicului doritor de echilibru. Realitatea TV va fi o televiziune antiputere fără a se subtitui opoziţiei politice. Noul boss de la Realitatea are 32 de ani, o avere estimată la peste 100 milioane de euro şi are relaţii cu lideri din întreg spectrul politic.

• Chişinău: partidele pro-europene câştigă alegerile

Partidul liberal-democrat al premierului Vlad Filat (34,4%) i-a învins pe comuniştii lui Vladimir Voronin (26%) în scrutinul legislativ anticipat din Republica Moldova, arată exit-pollul IRES/Publika TV. Partidul premierului Vlad Filat s-a impus ieri în scrutinul legislativ anticipat din Republica Moldova, devenind prima grupare politică a ţării, înaintea comuniştilor ex-preşedintelui Vladimir Voronin, arată rezultatele sondajului realizat la ieşirea de la urne de IRES şi difuzat de Publika TV. "Am ajuns să vedem cum incredibilul poate să se relizeze", a declarat aseară Filat. Exit-pollul îi creditează pe liberal-democraţii premierului (PLDM) cu 34,4% din voturi, iar pe comunişti (PCRM) cu 26%.

• Tabără: şi statul va plăti pentru pârloage din 2011

Ministrul agriculturii afirmă că a finalizat proiectul privind taxarea terenurilor nelucrate de anul viitor. Cât va fi taxa rămâne însă la latitudinea premierului Emil Boc. România mai are de rezolvat multe probleme pentru a putea fi competitivă pe piaţa internaţională şi pentru ca alimentele care ajung pe masa românilor să fie mai ieftine. Câteva dintre soluţii ar fi eliminarea "şmecherilor", cultivarea plantelor modificate genetic şi introducerea taxei pe pârloagă, susţine ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, într-un interviu acordat EVZ.

• Majorarea de 15% amplifică diferenţele salariale la stat

Creşterea tuturor salariilor cu 15% adânceşte ecartul dintre cel mai mic şi cel mai mare venit de bugetar şi amână aplicarea grilelor convenite cu FMI, susţin sindicatele. Executivul riscă să rateze "ţinta 2015", propusă pentru aplicarea efectivă a coeficienţilor ideali de salarizare a bugetarilor, aşa cum au fost stabiliţi în Legea-cadru de salarizare unitară. Aceasta pre vede ca raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu încasat la stat să fie de 1 la 15. Aşa avertizează sindicatele, care susţin că de vină este decizia executivului de a majora toate salariile bugetarilor (cele reduse cu 25%), cu acelaşi procent de 15%, indiferent de valoarea lor. În prezent, în medie, raportul dintre cel mai mic şi cel mai consistent salariu al unui angajat la stat este de 1 la 30.

• FINANCIARUL

• Finanţele ţării, în derivă

Legea bugetului: În 2011 rata şomajului scade, dar numărul şomerilor creşte cu 165.000. În proiectul de buget pe anul 2011 al asigurărilor sociale, autorităţile menţionează că rata medie a şomajului va scădea de la 8% la 7,8%, în contextul în care din acelaşi proiect aflăm că au fost luate în calcul la plata indemnizaţiei de şomaj nu mai puţin de 494.000 de persoane (inclusiv tinerii absolvenţi), cu peste 50% mai mult decât în octombrie 2010. Un număr similiar de şomeri indemnizaţi am mai avut în 2002 (484.698), însă în acel an rata medie a şomajului a fost de 10,2%. Numărul de şomeri indemnizaţi din estimarea pentru construcţia bugetului pe 2011 este mai mare cu 204.000 faţă de proiectul de lege pe 2010 şi cu 164.818 faţă de datele publicate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

• Statul încearcă să vândă pachetul minoritar Romtelecom în condiţii ostile

MCSI vrea un miliard de euro pe 45,99% din acţiunile operatorului, mai mult decât a plătit OTE pe cota majoritară. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) intenţionează să valorifice acţiunile deţinute la operatorul de comunicaţii Romtelecom. Secretarul de stat în cadrul MCSI Marius Fecioru a avut pe 19 noiembrie o întâlnire cu o delegaţie formată din reprezentanţi OTE şi Deutsche Telekom, în care a propus grecilor să vină cu o ofertă pentru cele 45,99% din acţiunile pe care le deţine MCSI. Ministrul Valerian Vreme a precizat că pachetul este evaluat la un miliard de euro.

• Carburanţii s-au scumpit la noi mai rapid decât în UE

Principalele cauze: deprecierea leului, politica fiscală a guvernului şi mărirea graduală a accizelor. Creşterea TVA cu 5% la 1 iulie, mărirea accizelor cu aproape 20% la 1 ianuarie 2010 şi deprecierea leului în raport cu dolarul cu 10,8% au dus la un ritm mai mare de creştere a preţului la pompă al carburanţilor din România faţă de media înregistrată în UE. Preţul la pompă al benzinei a crescut de la finele anului trecut până în prezent cu 18%, iar cel la motorinei cu 22,8%, în timp ce în Uniunea Europeană saltul a fost mai temperat, 12,4% la benzină şi 14,6% la motorină.

• În 10 luni, restanţele au crescut cu 95%, iar creditele doar cu 3,5%

Cea mai mare creştere a întârzierilor la plată a fost înregistrată în Galaţi, de 193%. Valoarea creditelor restante de cel puţin o zi a avansat în octombrie cu 1,5% faţă de luna precedentă, până la 15,9 miliarde de lei. La nivel naţional, valoarea creditelor restante aproape că s-a dublat în primele 10 luni ale anului, de la 8,1 miliarde de lei în luna decembrie 2009. Ponderea restanţelor în total împrumuturi a urcat în octombrie la 7,64%, comparativ cu 4,05% la finele anului trecut. În primele 10 luni, valoarea restanţelor de cel puţin o zi a crescut cu aproape 95%, de la 8,15 miliarde de lei la sfârşitul anului trecut la 15,9 miliarde de lei la finalul lunii octombrie.

• GÂNDUL

• Mugur Isărescu, Valeriu Stoica, Mircea Dinescu - AFACEREA CARE ÎI UNEŞTE -

Pe o piaţă a vinului estimată la 400 milioane de euro, din care exporturile în lume pe 8 luni au reprezentat 7,68 milioane euro, au intrat şi persoane din viaţa publică, din care pentru unele vinul este un simplu hobby, în timp ce pentru altele a devenit afacere. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, are 20 de hectare de vie, fostul ministru al Justiţiei, Valeriu Stoica, a investit în afacere tot ce a obţinut din avocatură, Mircea Dinescu a luat credite de la prieteni. În medie, în România se produc anual circa 6 milioane hectolitri vin, din care piaţa oficială a vinului este de 1,2-1,5 milioane hectolitri de vin, restul fiind autoconsum şi piaţa neagră. În medie, un român consumă 24 litri pe an, adică jumătate din consumul din statele dezvoltate din Uniunea Europeană.

• Cine a câştigat alegerile din Moldova. Vezi aici două exit-poll-uri cu rezultate diferite

Partidul Liberal-Democrat Moldovean (PLDM) s-a clasat pe primul loc în urma alegerilor din R.Moldova, obţinând 34,4 la sută din voturi, conform unui exit-poll realizat de IRES pe baza rezultatelor înregistrate la ora 19.00, cu două ore înaintea închiderii urmelor.

Pe locul al doilea s-a clasat Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), cu 26 la sută din voturi, urmat de Partidul Liberal (PL), cu 15,6 la sută, Partidul Democrat (PDM), cu 15,1 la sută din voturi. Alianţa Moldova Noastră (AMN) a obţinut 3,1 la sută din voturi. Este pentru prima dată, în ultimii 12 ani, când comuniştii nu mai au majoritatea. Un al doilea exit-poll, realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing CBS-AXA şi difuzat de postul de televiziune Prime, indică faptul că PCRM s-ar fi clasat pe primul loc , cu 33,8 la sută din voturi, urmat de PLDM, cu 32,2 la sută din voturi, PD, cu 14,1 la sută şi PL, cu 10,2 la sută.

• JURNALUL NAŢIONAL

• De ce joacă deputaţii minorităţilor cum le cântă majoritatea

Fiecare etnie este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale, iar acest consiliu este organ consultativ al Guvernului. După Revoluţie, în fiecare Parlament, minorităţile naţionale şi-au avut asi-gurată reprezentarea în forul legislativ cu un număr minim de voturi obţinute în alegeri. Dacă la început a fost un gest de deschidere faţă de minorităţi şi drepturile lor, cu timpul, reprezentarea acestora în Parlament a devenit un fel de as în mânecă pentru orice guvern care avea nevoie de voturi pentru a trece o lege importantă sau a supravieţui unei moţiuni de cenzură, înclinând serios balanţa cu cele 18 voturi care le aparţin în favoarea puterii. Nu a făcut excepţie nici Guvernul Boc, iar un sondaj-fulger printre deputaţii minorităţilor naţionale arată că aceştia sunt atât de dedicaţi Executivului, încât de multe ori nu ştiu nici ce votează, nici dacă au fost la vot.

• Fişa de post pentru spioni: angajaţi oneşti în ţară, infractori afară

Şef peste o miniarmată de spioni, directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu dezvăluie secrete din bucătăria instituţiei, despre care spune că nu mai are aproape nimic în comun cu vechiul serviciu. SIE se bazează astăzi pe agenţi dispuşi să se căsătorească doar cu acordul "centralei", să ascundă locul în care lucrează şi să devină infractori atunci când pleacă în misiune.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Câtă pornografie vede zilnic un copil în vârstă de 3 ani

În România, revistele porno sunt accesibile chiar şi privirii unui copil de trei ani. La tarabele, chioşcurile şi magazinele de ziare din Bucureşti, un copil de trei ani având înălţimea de 103 cm poate vedea publicaţiile pornografice. Revistele cu tentă sexuală gen "Playboy", "FHM", "Hustler", "Pink", "Erotica", "Hard Cinema", "Amateur" sunt amplasate în imediata vecinătate, ba chiar amestecate, în unele cazuri, cu publicaţii pentru copii: "Rahan", "Barbie", "Spider-Man", "Scooby-Doo", "Garfield", "Tinker Bell", "Tom&Jerry", "PlayHouse Disney" sau cu cărţile de basme ca "Prâslea cel Voinic şi merele de aur".

• Dosarele lui Chelu, refuzate de procurorii gălăţeni. Paradox.

Miliardarul a vândut ilegal acţiuni, dar Parchetul a considerat că nu este faptă penală. Cătălin Chelu a fost protejat de poliţişti şi de procurori în ilegalităţile pe care le-a săvârşit. Tot mai multe acuzaţii de acest fel apar împotriva miliardarului gălăţean arestat săptămâna trecută pentru că ar fi încercat să mituiască un secretar de stat de la Ministerul de Interne. La începutul anului 2006, 58% din acţiunile Elnav - fosta fabrică de elice pentru nave - erau deţinute de SIF Moldova, al cărui preşedinte CA era Cătălin Chelu, 40% de cei doi acţionari ai Nicorex SRL Galaţi, Gheorghe Mardare şi Ion Panaghia, iar restul - de cuponari.

• De ce au fost ascunse defectele Aeroportului din Timişoara? OFICIAL. Studiile au fost realizate de INCERTRANS şi IPTANA, institute agreate de Ministerul Transporturilor

Două expertize tehnice privind starea reală a pistelor aeroportului din Timişoara au fost ţinute la secret timp de patru ani, iar unele date din Manualul de aerodrom au fost umflate. Administraţia Aeroportului Interna-ţional "Traian Vuia" din Timişoara a dispus declanşarea unei anchete interne care vizează motivele ce au stat la baza blocării, timp de patru ani, de către foştii directori ai instituţiei, a unor expertize tehnice referitoare la gradul de siguranţă a pistelor de decolare, a căilor de rulare şi a platformelor de staţionare a avioanelor. Executate în 2005 şi 2006 de către institute de cercetare agreate de Ministerul Transporturilor, expertizele conţin date şi informaţii esenţiale pentru siguranţa celei mai importante porţi aeriene din vestul ţării, care ar fi trebuit comunicate de urgenţă companiilor aeriene, Autorităţii Aeronautice Române şi Ministerului Transporturilor.

• SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ

• Provocarea SFin: Ce facem cu banii în 2011?

Renumiţi analişti şi consultanţi financiari analizează posibilităţile de investiţie pentru cei care au disponibili 10.000, 100.000 sau 1 milion de euro. Să vedem, în contextul actual, în care e stimulată stagnarea şi nu munca, în care guvernele şi băncile centrale ţin artificial în viaţă o serie de bănci comerciale, mai e indicat vreun alt plasament în afara depozitelor bancare? SFin îşi asumă riscul ca, în plină criză, să le adre-seze analiştilor economici o întrebare de care nu mai scăpam în perioada "boom"-ului, dar pe care acum nu le-o mai pune nimeni: Care consideraţi că este cel mai potrivit portofoliu de plasamente pentru o sumă de 10.000 de euro, 100.000 de euro, un milion de euro?

• Bugetul pe 2011 - ultima creaţie SF a guvernului Boc

În fiecare an, în lupta cu deficitul bugetar, Guvernul României pleacă cu un handicap pe care singur şi-l stabileşte cu mândrie la redactarea bugetului: supralicitarea veniturilor bugetare. La care se adaugă şi cea a PIB-ului. Aşa se face că, an de an, la jumătatea exerciţiului bugetar, încep "corectările": reduceri de salarii, de pensii şi amputarea cheltuielilor de investiţii. Iar ţinta de deficit este atinsă numai prin realizarea de arierate, fie de către guvernul central, fie de către administraţiile locale, fie de către companiile de stat. Guvernul estimează că va avea venituri de 176,35 miliarde de lei (pe primele 10 luni ale acestui an acestea au fost de 136,8 miliarde de lei) şi cheltuieli de 200,31 miliarde de lei, deficitul de aproape 24 miliarde de lei urmând să reprezinte 4,4% din PIB.

• Vânzarea pe Bursă a acţiunilor statului, la start

În următoarele 6-8 luni, statul va finaliza vânzarea unor pachete minoritare la două companii din energie. Pentru a finanţa bugetul de austeritate, Guvernul accelerează procesele de valorificare pe Bursă a participa-ţiilor minoritare ale statului la OMV Petrom, Transgaz, Transelectrica şi Romgaz. Zelul guvernamental este însă pus sub semnul întrebării de unii specialişti ai pieţei de capital, care spun că investitorii sunt precauţi. Ministerul Economiei a încheiat luna trecută pro-cedurile de selecţie a consultanţilor juridici care vor "supraveghea" intermedie-rea financiară pentru oferta publică secundară iniţială de acţiuni pentru societatea OMV Petrom. În perioada imediat următoare, ministerul şi-a planificat selectarea brokerului care va gestiona procesul de listare.

• Afacerile lui Cristian Burci deraiază după eşecul preluării Realitatea TV

Luna aceasta, trei companii din domeniul feroviar deţinute indirect de omul de afaceri au intrat în insolvenţă, la cererea creditorilor. Cristian Burci spune că "aceasta este o situaţie normală pentru momentul de faţă" şi nu va abandona companiile româneşti care nu-şi mai pot plăti în acest moment creditorii. Recent, el a negociat preluarea firmei Realitatea Media, controlată de familia Vîntu, însă nu a reuşit să bată palma cu vânzătorii. Omul de afaceri spune că nu are buget de investiţii în media, însă nu exclude o preluare "dacă apare o oportunitate senzaţională". Producătorii de material rulant Astra Vagoane Arad, Meva Drobeta Turnu Severin şi Romvag Caracal, controlaţi de International Railway Sys-tems (IRS), firmă deţinută de Cristian Burci, n-au mai putut face faţă plăţilor şi au ales calea intrării în insolvenţă pentru a se proteja de creditori. În acest fel, cele trei companii câştigă 6 luni în care trebuie să se reorganizeze şi să schiţeze un plan de redresare pentru următorii trei ani.

• Aurul intră în premieră la tranzacţionare pe BVB

Investitorii au supralicitat la iFond Gold, primul fond local ce va investi în acţiuni ale "exploratorilor" de aur. A doua ofertă publică de la BVB din acest an, prin care Intercapital a cerut investitorilor două milioane de lei pentru un fond orientat pe plasamente în companii aurifere, se încheie cu succes, fiind deja suprasubscrisă de săptămâna trecută. Fondul ar putea intra la tranzacţionare în luna februarie. iFond vine pe piaţa locală ca un instrument absolut necesar, mai ales în condiţii de criză şi în contextul evoluţiei preţului aurului din ultimii ani, explică Adrian Lupşan, director general adjunct la Intercapital Invest, firma ca-re a gândit şi construit fondul.

• ZIARUL FINANCIAR

• Bugetul pe 2011: Statul îşi propune o scădere drastică a cheltuielilor, cu 2,2% din PIB

Guvernul îşi propune să cheltuiască aceeaşi sumă în lei în 2011 ca în 2010, dar aceasta înseamnă în termeni reali o ajustare foarte dură, nefăcută în 2009 şi 2010, de 2,2% din PIB. România trebuie să ajusteze anul viitor deficitul bugetar la 4,4% din PIB, de la nivelul de 6,8% din PIB prognozat pentru acest an, iar guvernul a decis ca această ajustare să se facă în special pe seama reducerii drastice a cheltuielilor. Planurile sunt foarte ambiţioase în ceea ce priveşte ajustarea cheltuielilor, care ar urma să se reducă cu circa 2,2% din PIB, de la 39,1% din PIB la 36,9% din PIB, în condiţiile în care ponderea veniturilor în PIB va urca doar de la 32,3% la 32,5% din PIB, deci cu 0,3%.

• Premierul Boc susţine că ar fi dat afară 89.000 de bugetari

Numărul de angajaţi din sectorul bugetar a scăzut, la 31 octombrie 2010, la 1,291 milioane persoane, astfel că Guvernul estimează că se va încadra cu siguranţă în limita de personal convenită cu FMI pentru anul viitor, de maximum 1,29 milioane angajaţi, afirmă premierul Emil Boc. Datele privind numărul total de bugetari nu sunt publicate în niciun raport oficial al unei instituţii din România, ci doar sunt anunţate din când în când de oficiali pe baza unor date de la Ministerul de Finanţe. La 31 decembrie 2009 erau 1,38 milioane de bugetari, tot conform declaraţiilor oficialilor români. Aceasta ar însemna că au fost disponilizaţi 89.000 de bugetari în primele zece luni ale lui 2010, care însă nu apar în statisticile de la şomaj.

• Adio 1.000 km de autostrăzi, o să avem doar jumătate în 3 ani

Ministerul Transporturilor vrea ca în următorii trei ani România să aibă 530 de kilometri de autostradă, adică cu circa 200 de kilometri mai mult decât are în prezent ţara noastră. De asemenea, Ministerul intenţionează să modernizeze încă 800 de kilometri de drumuri naţionale. "Am accelerat atragerea fondurilor de coeziune şi a sumelor de la Banca Europeană de Investiţii pentru ca în trei ani să avem 530 de kilometri de autostradă şi 800 de kilometri de drumuri naţionale modernizate", a declarat ministrul transporturilor Anca Boagiu, citată de Mediafax.

• Franks, FMI: Putem oricând să dăm mai mulţi bani României

România nu va întâmpina dificultăţi majore ca urmare a problemelor cu care se confruntă unele state din Europa, întrucât Guvernul a decis deja să continue programul cu FMI, care va asigura României toate resursele necesare, a declarat şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks. "Dacă o ţară va avea dificultăţi majore în viitor, şi nu mă aştept ca acest lucru să se întâmple pentru România, putem oricând să creştem valoarea oricărui aranjament pentru a aloca un sprijin suplimentar. Faptul că România s-a angajat să continue programul cu FMI reprezintă o siguranţă, o poliţă de asigurare în vremuri foarte incerte. Sunt probleme în Europa şi există multă incertitudine pe pieţele internaţionale, dar România are asigurarea că dispune de sprijinul UE şi al FMI", a spus Franks.

• Deficitul stagnează la 4,6% din PIB în octombrie

Deficitul bugetar a urcat în octombrie cu doar 0,4 mld. lei, la 23,7 mld. lei, reprezentând 4,63% din PIB. La sfârşitul lunii septembrie deficitul bugetar a fost de 4,56% din PIB. La nivelul veniturilor s-a înregistrat o creştere de 4,3% comparativ cu primele zece luni de anul trecut, la 136,8 mld. lei, în timp ce cheltuielile au urcat cu 2,5%, la 160,5 mld. lei. "La o primă privire, cifra de 4,6% din PIB ar trebui să fie pozitivă deoarece este mai mică decât cea a deficitului înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, de 5,2%.

• Patru malluri din Bucureşti valorează peste un miliard de euro. Se găsesc cumpărători?

Patru dintre proiectele comerciale dominante din Bucureşti - AFI Palace Cotroceni, Băneasa Shopping City, Unirea Shopping Center şi Bucureşti Mall - pot fi evaluate la peste un miliard de euro, ţinând cont de veniturile generate din chirii şi randamentele la care consultanţii apreciază că ar putea fi realizate tranzacţii cu aceste centre comerciale. Cel mai scump mall construit în România până în prezent, AFI Palace Cotroceni, a fost evaluat la sfârşitul lunii septembrie la 350 mil. euro de către firma de consultanţă DTZ Echinox, în condiţiile în care consultanţii apreciază că veniturile anuale din exploatarea proiectului vor ajunge la aproape 30 mil. euro după expirarea actualelor contracte, semnate într-o perioadă de scădere a vânzărilor şi a consumului.

• Fondul Proprietatea trece la evaluarea pe stil internaţional

Fondul Proprietatea se pregăteşte să intre în rând cu fondurile de investiţii străine adoptând standardele internaţionale pentru evaluarea activelor din portofoliu. Măsura va face Fondul mai uşor de înţeles de către investitorii străini, dar îi va creşte sensibilitatea la mişcările Bursei. Fondul Proprietatea a intrat pe ultima sută de metri cu pregătirile de listare la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), adoptarea standardelor internaţionale de evaluare a portofoliului fiind un pas necesar pentru creşterea vizibilităţii pe radarul investitorilor străini.

• Mugur Isărescu: România a trecut prin cinci crize financiare în ultimii 20 de ani şi din cauza lipsei de educaţie în finanţe

Măsurile coerente de politici economice se văd cu întârziere în nivelul de trai, iar lipsa educaţiei financiare face ca populaţia să le penalizeze din puncte de vedere politic, aşa cum s-a întâmplat şi în anul 2000, apreciază guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, fost premier în urmă cu zece ani. "Alegerile (din 2000 - n.r.) au fost pierdute într-o manieră normală pentru cine ştie în ce măsură se pot îmbina ciclurile politice şi economice, au fost pierdute de guvernul pe care l-am condus. Percepţia de mai bine s-a simţit puţin, dar reformele economice au fost dure, mai ales în 1998 şi 1999, dar şi în 2000 (...) Ciclurile economice şi politice n-o să se suprapună dacă nu educăm populaţia din punct de vedere financiar. Măsuri coerente din punctul de vedere economic se văd cu întârziere, există o defazare, chiar dacă ai creştere economică.