REVISTA PRESEI 30.04.2018

• ADEVĂRUL

• Ce manevre folosesc clienţii fără bani în cluburile de fiţe pentru a părea bogaţi. "A venit unul şi-mi arăta cu cheia de la maşină ce băutură vrea"

O serie de trucuri sunt folosite de cei care vor să se numere printre clienţii cluburilor de fiţe, deşi nu au bani pentru a face regulat consumaţie.

În primul rând, încălzirea se face dinainte de a ieşi în club. Câteva pahare de băutură te aduc într-o stare euforică, numai bună de distracţie, de la care nu trebuie să mai consumi mult - nici alcool, deci nici bani.

În club, un truc des folosit este să comanzi o băutură ieftină de care să tragi toată noaptea. Sau o băutură ieftină, de exemplu un Prosecco oarecare, care să-ţi fie adusă la masă cu artificii, ca să fie considerată scumpă; asta se obţine cu un bacşiş strecurat personalului. Pentru o comandă mai consistentă, băutura îţi este livrată la masă - la cerere - cu roaba plină de gheaţă, pe post de frapieră.

Şampania festivă poate fi şi închiriată, tot cu un bacşiş lăsat barmanului şi/sau ospătarului. Contează momentul aducerii sticlei cu artificii, lumea filmează, pui pe Facebook, faci un selfie, apoi o laşi "la rece", iar lumea din jur nu mai ştie ce bei, de fapt. După ce termini sticla de băutură, să zicem de apă, conţinutul poate fi înlocuit de apa luată de la robinetul de la baie - San Robineto, cum este numită în argoul de club. Nimeni nu ştie că acolo nu e Evian sau Perrier.

Tot pentru imagine, băieţii cumpără de la ateliere de brichete şi chei, brelocuri cu marca Audi, Mercedes, BMW, Porsche etc. Pus pe masă la vedere sau învârtit în degete, brelocul "de firmă" poate arăta că eşti proprietarul unui bolid, deşi nu vei putea conduce pe nimeni acasă cu o astfel de maşină. "A venit unul şi-mi arăta cu cheia de la maşină ce băutură vrea. Mi-a zis: ‚Dă-mi un ZUP'. Un ce? Voia să bea 7Up. Pun pariu că amărăşteanul avea stomacul gol şi pleca acasă cu metroul, la 5 dimineaţa. Dar îmi flutura mie cheia sub nas", relatează un barman dintr-un club de fiţe bucureştean.

Face impresie şi scuza că ai maşina în service, iar reprezentanţa auto ţi-a dat o maşină "mai slabă" pentru uz temporar, pentru că n-aveau alta ca a ta. Negocierile de afaceri imaginare în care se aduc în discuţie sume cu multe zerouri se poartă la telefon.

Maşini scumpe obişnuiau să-şi cumpere şi cei care lucrau într-un club de top, numai din bacşişuri. "Se lăsa şpagă la greu, adunai mii de euro. Acum, de când a intrat ANAF-ul peste noi, nu mai e ca înainte", regretă barmanul. ANAF-ul a fost prezent pe litoral în fiecare zi din minivacanţa de 1 Mai, de la Mamaia Nord la Vama Veche.

Din estimările mondenilor autohtoni, 1% din clientelă îl reprezintă străinii cu bani în căutare de locuri noi, exotice şi senzaţii tari. Pentru ei contează mai mult afterparty-ul, petrecerea privată de după petrecerea din club, aşa-intitulatele "petreceri exclusiviste". "Sunt cu de toate, ca şaorma. Străinii cu bani consumă dublu cât tot restul clienţilor care vor să apară şi ei în poze", spune un obişnuit al cluburilor de noapte, unde o Cola mică de 0,33 ml costă 15 lei minimum, iar o şampanie are un preţ minim de 500 lei.

Sunt destui străini care aplică aceeaşi tehnică ştiută a mimării luxului în cluburile din România. "Sunt nişte pârliţi care vin să se lipească de ceva. Doi italieni au fost prinşi la furat acu' două nopţi în Mamaia, au luat unui român lănţişorul de la gât", dau exemplu cunoscătorii vieţii de noapte de pe litoral.

PR-ul contează foarte mult în industria distracţiei, iar notele de plată uriaşe vehiculate fac parte din acţiunea de promovare. Serviciu contra serviciu, consum de bani daţi îndărăt - nimic nou sub lună.

• BANCHERUL

• Clauza abuziva in contractele de credit ale BRD: banca si-a rezervat dreptul de a majora dobanzile clientilor, daca apare o lege care-i afecteaza profitul

Pentru banci, un profit cat mai umflat reprezinta in continuare prima prioritate, pentru care sunt dispuse sa incale drepturile clientilor si sa-i exploateze fara scrupule, apeland chiar la procese in justitie.

Dovada este BRD, subsidiara puternicei banci franceze Societe Generale, care a inclus in contractele de credit o prevedere prin care isi rezerva dreptul de a majora dobanda clientilor in cazul in care apare o lege care afecteaza profitul bancii.

"În cazul apariţiei unui act normativ sau a unei modificări legislative a cărui aplicare conduce la diminuarea rentabilităţii Băncii, Banca poate modifica dobânda pe parcursul derulării Creditului", este clauza din contractele BRD, care a fost reclamata de catre clienti, pe buna dreptate: de ce trebuie sa suporte ei o scadere a profitului bancii din cauze de care nu sunt responsabili, precum adoptarea unei legi care afecteaza banca?

Aparitia unei legi care poate afecta profitul bancii, cum a fost, de pilda, legea darii in plata, sau si mai recent implementarea unor directive europene privind reducerea comisioanelor pentru conturi si carduri, reprezinta riscuri legislative pe care bancile, ca orice alta firma sau individ, trebuie sa si le asume ca facand parte din activitatea curenta, cu efecte directe asupra nivelului profitului general al firmei sau asupra veniturilor unei persoane.

Ceea ce nu inseamna ca o banca sau alt furnizor de servicii poate sa-si permita sa-si compenseze respectiva scadere a profitului prin majorarea dobanzii creditelor acordate in anumite conditii contractuale din momentul semnarii acestora.

Firesc ar fi ca banca sa accepte o diminuare a profitului in cazul aparitiei riscurilor legislative, nu sa bage mana in buzunarele clientilor pentru a-si mentine profitul la acelasi nivel.

BRD nu este de aceeasi parere, asa incat a contestat in instanta plangerea clientului. Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti nu au fost insa de acord cu banca si au dat dreptate clientului, considerand ca prevederea din contractele BRD este o clauza abuziva.

"Se impune constatarea caracterului abuziv şi nulitatea absolută a clauzei de mai sus, întrucât în toate ipotezele dobânda nu se poate stabili prin apelarea doar la elemente imprevizibile şi care nu se regăsesc în nicio formă în contractul de credit", se arata in decizia judecatorilor, care mai aduc urmatoarele precizari:

"O clauză ce permite băncii perceperea dobânzii se impune a fi analizată raportat la exigenţele determinate de faptul că dobânda este, în mod esenţial, parte din "preţul" unui contract de împrumut.

Aceasta înseamnă că o astfel de clauză trebuie să aibă caracter "uşor inteligibil", adică - criteriile de modificare a dobânzii să fie suficient de clare pentru a permite, în egală măsură profesionistului şi consumatorului, estimarea şanselor de diminuare ori majorare a dobânzii.

Întrucât această posibilitate de previzionare trebuie să fie egală, urmează a se constata că, în cazul în care profesionistul are dreptul de a interveni în mecanismul de formare al dobânzii uzând de criterii imprecise - precum este clauza în cauză, o astfel de informaţie este nu numai inaccesibilă consumatorului (ca de altfel şi băncii) la momentul încheierii contractului, ci este şi necontestabilă, pentru că în virtutea unei asemenea formulări a clauzei, deciziile de management ale băncii se opun consumatorului. Or, tocmai această ipoteză de lucru a profesionistului a determinat legiferarea în materia protecţiei consumatorului.

Fără îndoială că, stabilind unilateral dobânda, banca ar trebui să se raporteze la posibilitatea împrumutatului de a rambursa împrumutul şi deci modificarea dobânzii pe parcursul derulării contractului poate avea ca efect tocmai o reechilibrare a efectelor obligaţiilor asumate la momentul încheierii contractului şi nu o dezechilibrare vădită a patrimoniului consumatorului.

Se observă însă că acceptarea ca valabilă a unei clauze ce permite băncii să schimbe condiţiile de rambursare a împrumutului în funcţie de "apariţia unui act normativ sau a unei modificări legislative a cărui aplicare conduce la diminuarea rentabilităţii Băncii" expune consumatorul unor modificări imprevizibile, iar faptul că banca acţionează cu bună sau rea-credinţă este indiferent: chiar făcând abstracţie de faptul că acţionarea în judecată a băncii la momentul fiecărei modificări contractuale ar fi contrară prin ea însăşi intenţiei părţilor contractante de a stabili o dobândă variabilă, raţionamentul intern al băncii - care a condus la modificare şi acceptând că ar fi cenzurabil în instanţă în temeiul dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 296/2004 ce impun buna-credinţă a profesionistului - nu ar trebui să fie opozabil consumatorului.

Însă, în ceea ce priveşte capătul de cerere cu privire la pretenţiile privind restituirea dobânzii excedentare, ca urmare a anulării clauzei de mai sus, acestea pretenţii urmează a fi respinse, deoarece, în fapt, pe perioada derulării contractului nu a avut loc nici o modificare a ratei dobânzii după formula clauzei anulate şi pe cale de consecinţă nu s-a produs niciun prejudiciu apelanţilor-reclamanţi, iar aceştia nu au plătit o dobândă întemeiată pe o clauză contractuală constatată prin prezenta hotărâre ca fiind abuzivă."

Decizia Curtii de Apel Bucuresti a anulat hotararea luata anterior de instanta inferioara, Tribunalul Bucuresti, care a dat castig de cauza bancii.

Decizia Curtii de Apel Bucuresti nu este definitiva, putand fi contestata la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

• COTIDIANUL

• Coreea de Nord trece la fapte

Conform sursei citate, din 5 mai, Coreea de Nord va aplica ora oficială din Coreea de Sud. În prezent, ora la Phenian este decalată cu 30 de minute în urmă faţă de Seul.

Coreea de Nord şi-a modificat ora oficială în 2015, cu scopul declarat de a şterge urmele dominaţiei coloniale japoneze în peninsula coreeană din 1910-1945, reaminteşte Yonhap. Anterior, cele două Corei foloseau aceeaşi oră.

Propunerea reunificării fusului orar a venit prin surprindere, din partea liderului nord-coreean Kim Jong Un, la întâlnirea sa fără precedent de vineri cu preşedintele sud-coreean Moon Jae-in, şi a fost anunţată presei duminică de Yoon Young-chan, consilier al preşedinţiei Coreei de Sud. "Deoarece noi am schimbat ora oficială, noi vom fi cei care vor reveni la cea originală. Puteţi anunţa public", a spus Kim, potrivit lui Yoon.

KCNA a transmis că liderul nord-coreean consideră reunificarea orei ca "primul pas practic către reconcilierea şi unitatea naţională", după ce a observat că este dureros să vadă, la întâlnirea cu Moon, "două ceasuri pe perete, arătând orele de la Phenian şi Seul".

• CURENTUL

Judecătorii TMB au decis începerea judecăţii fostei şefe AEP pentru încă o şpagă de un milion de Euro

Trei mironosiţe am văzut la Antena 3 şi România TV în ultimul an: Alina Bica, Elena Udrea şi Ana Maria Pătru, toate puse pe funcţii de Traian Băsescu şi toate judecate pentru fapte de corupţie de milioane de Euro. Bica şi Udrea au reuşit să fugă din ţară în timpul judecării apelurilor la condamnările cu executare primite, cerând azil politic în Costa Rica, unde, deşi au toată averea oficială sechestrată în România, trăiesc ca două prinţese. Pătru încă se luptă să scape de controlul judiciar într-unul din dosarele aflate pe rolul TMB pentru a putea pleca şi ea din ţară şi a se bucura în libertate de milioanele de Euro luate şpagă.

Vineri judecătorii TMB au respins toate cererile făcute de Pătru de a nu se începe judecata şi în acest dosar de corupţie în care mai are control judiciar şi au decis că procesul în care e acuzată pentru trafic de influenţă şi spălarea banilor poate începe, constatând "legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală."

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:

În perioada aprilie-mai 2013, inculpata Pătru Ana Maria a pretins de la reprezentantul unei firme de software suma de 1 milion de euro, iar la sfârşitul lunii iulie 2013 a pretins de la aceeaşi persoană două ceasuri de lux (un ceas de damă în valoare de 49.700 lei şi un ceas bărbătesc în valoare de 58.500 lei) - vezi în fotografie ceasul Hublot primit de ea pe care-l poartă încă la mână - , lăsând să se creadă că are influenţă asupra directorului unei instituţii publice cu atribuţii de control şi a promis că-l va determina să soluţioneze în mod favorabil o investigaţie care privea firma de software.

În scopul anterior menţionat, inculpata a primit reprezentantul firmei de software:

- în perioada iulie 2013 - martie 2014, suma totală de 600.000 euro (în cursul lunii iulie 2013 suma de 400.000 euro, sumă remisă şi primită într-o servietă marca Montblanc împreună cu un instrument de scris aceeaşi marcă; la sfârşitul lunii noiembrie 2013 suma de 100.000 euro şi în cursul lunii martie 2014 suma de 100.000 euro).

- la data de 30 iulie 2013, două ceasuri de lux în valoare de 49.700 lei, respectiv de 58.500 lei.

În perioada 26 iulie 2013 - 02 noiembrie 2016, inculpata Pătru Ana Maria a disimulat adevărata natură a provenienţei sumei de 600.000 euro şi beneficiarul real al acestei sume, obţinută ca urmare a săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă, prin:

- achiziţionarea, pe numele unei rude, a unui teren în suprafaţă de 1.000 m2 situat pe raza oraşului Voluntari, judeţul Ilfov, în valoare de 130.000 euro,

- achiziţionarea, pe numele unei alte rude, a unui apartament situat în municipiul Constanţa, judeţul Constanţa, cu suma de 80.000 euro (din care 75.000 euro au fost achitaţi, în numerar, cu titlu de avans, diferenţa de preţ în sumă de 5.000 euro fiind achitată prin virament bancar),

- efectuarea unor investiţii, în perioada 2014-2016, în sumă totală de 437.314,13 euro, constând în edificarea, pe terenul situat în oraşul Voluntari, judeţul Ilfov, menţionat mai sus, a unui imobil - casă de locuit, (inclusiv dotarea şi amenajarea acestuia) precum şi dotarea şi amenajarea apartamentului situat în mun. Constanţa, amintit anterior."

În primul dosar de corupţie în care este judecată pentru alte şpăgi primite, Pătru a încercat cu lacrimi în ochi să o convingă pe judecătoare că banii nu erau nici mită şi nici pentru trafic de influenţă, ci reprezentau bani primiţi pentru relaţiile sexuale întreţinute cu omul respectiv de afaceri. Vorbim de o femeie măritată ce a condus cea mai importantă instituţie electorală din România: AEP şi care îşi petrece probabil ultimul 1 Mai în apartamentul de lux din Constanţa luat din şpagă, acum doar sechestrat dar în curând confiscat de judecători.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Premierul Israelului: Şi alte ţări urmează paşii SUA care şi-a relocat ambasada

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a mulţumit administraţiei Trump pentru relocarea ambasadei la Ierusalim şi a adăugat ,,că alte ţări urmează paşii Statelor Unite". Premierul a făcut aceată declaratie în şedinţa de duminică a guvernului, înainte cu câteva ore de sosirea în Israel a noului secretar de stat Mike Pompeo.

În timpul vizitei din această săptămână a premierului român şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor în Israel, preŞedintele acestei Ţări Şi-a exprimat satisfacŢia pentru decizia guvernului de a analiza mutarea ambasadei la ierusalim. Preşedintele Iohannis este împotriva acestei acţiuni declanşate de guvern.

Pompeo a început un turneu diplomatic care cuprinde vizite în Arabia Saudită, Israel şi Iordania, pentru a marca ,,un front" al adversarilor cei mai duri ai Iranului, notează publicaţia de limba engleză Times of Israel.

• ZIARUL FINANCIAR

• De ce Iohannis a băgat Banca Naţională în războiul lui cu Liviu Dragnea şi PSD? De ce preşedintele îl forţează pe Isărescu să îi devină aliat? Dragnea vrea să pună în discuţie şi să voteze mai devreme noua conducere a BNR, când pentru prima dată ar fi liberă poziţia de guvernator

Înainte să ceară public demisia premierului Viorica Dăncilă (vineri la ora 11.06), preşedintele României Klaus Iohannis a aruncat Banca Naţională în lupta lui cu PSD şi cu Liviu Dragnea.

PSD pune sub semnul întrebării şi destabilizează independenţa Băncii Naţionale, BNR nu poate fi acaparată politic de PSD, a spus Iohannis în preambulul cererii de demisie a premierului, o solicitare fără precedent.

Oficial, supărarea preşedintelui României a pornit de la faptul că vineri, la ora 11, i-a dat întâlnire la Palatul Cotroceni premierului Viorica Dăncilă, iar aceasta, enervată de această solicitare (Nu suntem la şcoală) a declinat în ultimul moment întâlnirea.

Pe lista de discuţii era medierea unui conflict între Guvern şi BNR şi plecarea premierului în Israel, alături de Liviu Dragnea, fără a avea un mandat de discuţie pe politică externă, care este prerogativa preşedintelui, plus disputa extrem de controversată pe tema mutării ambasadei României în Israel la Ierusalim.

Nu ştiu dacă Banca Naţională avea nevoie să fie băgată în acest război balcanic de televizor, mai ales că, timp de aproape trei decenii (în mai se fac 28 de ani), guvernatorul Mugur Isărescu a arătat că poate face faţă singur oricăror situaţii de presiune asupra lui şi a BNR. Lista celor care şi-au rupt dinţii în războaiele pe care le-au deschis împotriva lui Isărescu este destul de lungă.

Iohannis vrea să-şi facă din BNR şi Isărescu un aliat în disputa lui cu PSD şi Dragnea, mizând pe credibilitatea băncii centrale, care încă a rămas pe baricade în faţa creştereii puterii lui Liviu Dragnea şi a partidului de guvernământ.

Totuşi, până acum, nu-mi amintesc ca premierul Viorica Dăncilă să fi avut vreo remarcă negativă la adresa lui Isărescu sau la adresa Băncii Naţionale.

Probabil că nu se pricepe, ar spune ironic criticii. Dar nici precedentul premier Mihai Tudose nu se pricepea, dar era cu glumiţele de bloc la adresa BNR în fiecare apariţie televizată.

De ce a crescut cursul, de ce a crescut ROBOR? Pentru că Isărescu era în vacanţă!, era răspunsul lui Tudose. Şi Tudose ameninţa că se va întâlni el cu Isărescu şi îi va spune una şi alta.

Cât timp a fos premier, Mihai Tudose l-a ţinut la uşă pe Isărescu, totul culminând cu o scrisoare oficială adresată de consiliul de administraţie al BNR lui Tudose de a se întâlni pentru a discuta despre evoluţiile economice.

În ultima parte a anului trecut inflaţia a început să crească, la fel ca indicele ROBOR şi cursul de schimb leu/euro.

Isărescu nu a avut şansa să se întâlnească cu Tudose cât timp a fost acesta premier.

Pentru că Tudose era "premierul" lui, Iohannis nu a avut vreo idee de a convoca cele două părţi la Cotroceni pentru a media vreun conflict. Şi atunci era mai multă nevoie decât acum. Măcar Viorica Dăncilă s-a întâlnit de două ori cu Isărescu şi au avut o discuţie constructivă, după cum a spus ea.

Când Tudose voia să-i arate la televizor lui Isărescu cine-i şeful, Iohannis nu avea pe ordinea de zi subiectul şubrezirii independenţei BNR.

După ce s-a aranjat cu Viorica Dăncilă la Palatul Victoria (un premier căruia îi face agenda şi îi dictează politica economică şi externă), Dragnea vrea să arate cine-i jupânul (ca un prim semnal a fost faptul că nu i-a lăsat pe senatorii PSD să vină la audierea conducerii BNR, pe motiv că Isărescu nu i-a răspuns mai repede la scrisoare) şi în relaţia cu Isărescu şi cu Banca Naţională.

Sătul de criticile privind majorările salariale operate fără o bază economică în spate, sătul de criticile legate de creşterea deficitului comercial din cauza majorării importurilor - venite din creşterile salariale-, sătul de opiniile independente ale directorilor din BNR, Dragnea a început să-i ceară socoteală lui Isărescu.

Primul pas a fost trimiterea de către Dragnea, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, a unei scrisori lungi, fundamentate economic, prin care cerea explicaţii privind creşterea inflaţiei, creşterea ROBOR şi de ce BNR nu sprijină celebrul program de guvernare al PSD. Scrisoarea nu a fost semnată şi de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, aliatul de guvernare al PSD. Iar Tăriceanu a vrut să se ştie public că el nu a semnat acea scrisoare.

Bineînţeles că Dragnea vrea să-l scoată pe Isărescu ţap ispăşitor pentru creşterea inflaţiei, creşterea ROBOR-ului şi poate creşterea cursului.

Bineînţeles că Dragnea vrea să controleze Banca Naţională.

Toţi liderii politici de după '90 au vrut să facă acest lucru.

Anul viitor, pe 1 octombrie, înainte de alegerile prezidenţiale, expiră mandatul actualului Consiliu de Administraţie al BNR, format din 9 membri.

Pentru prima dată, există posibilitatea ca Mugur Isărescu să nu-şi mai dorească funcţia de guvernator.

De fiecare dată, înaintea alegerii unui nou board la BNR, Isărescu discuta cu liderii politici pentru a vedea dacă obţine un nou mandat, dacă obţine voturile în Comisia de Specialitate şi în Parlament.

PSD ar vrea să tranşeze situaţia conducerii Băncii Naţionale în primăvara anului viitor şi să nu lase pe ultima sută de metri, în septembrie, alegerea noii conduceri.

Ce s-a întâmplat la ASF sau la Curtea de Conturi arată că Dragnea are puterea în Parlament de a-şi impune propriii oameni. Mai mult ca sigur că va dori să facă acest lucru şi la Banca Naţională.

Indiferent cum vor Iohannis şi Dragnea să intre în anul electoral prezidenţial 2019, aruncarea Băncii Naţionale în lupta lor este o greşeală, mai ales că principalii indicatori economici intră pe o altă evoluţie: inflaţia este în creştere, dobânzile vor creşte şi ele, cursul va creşte şi el, creşterile salariale se vor tempera şi vor apărea primele cazuri de companii care vor face restructurări sau care vor pleca din România, deficitul bugetar va fi din nou ţinut cu preţul reducerii investiţiilor publice, deficitul comercial va creşte din cauza creşterii importurilor, iar tensiunile politice vor aduce cu sine scăderea încrederii investitorilor şi a consumatorilor.

Dacă Iohannis şi Dragnea împing BNR în mocirla lor politică, România îşi va pierde un sprijin extrem de important atât intern, cât şi extern.

Guvernul n-ar trebui să uite că are nevoie de bănci şi de investitori pentru rostogolirea datoriei publice şi pentru cumpărarea alteia noi.